Ion Varta: Cum a distrus Gh. Duca Academia de Stiinte a Moldovei

De Ion Varta

De-a lungul celor opt ani şi jumătate de regim comunist, conducerea Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova a afişat în permanenţă un comportament slugarnic şi adulator faţă de ştabii comunişti. Aceasta i-a cântat mereu în strună lui V. Voronin, căutând să-i facă pe plac acestuia şi periclitând bunul nume al forului suprem al ştiinţei moldoveneşti. În felul acesta, Academia de Ştiinţe a fost transformată într-o umilă slujancă a unui regim dictatorial. Gh. Duca, în calitatea sa de preşedinte al acestei instituţii, nu a îndrăznit să se opună nenumăratelor „experimentări" şi „restructurări" draconice, operate de o manieră criminală, de "corifeul gândirii savante" şi ideologul PCRM, V. Stepaniuc.

Din contra, Gh. Duca, împreună cu aghiotanţii săi, a promovat, în practică, cu multă osârdie, toate scenariile criminale, în urma cărora au fost distruse mai multe instituţii de cercetare din cadrul AŞM. Printre acestea se numără Institutul de Istorie, Institutul de Lingvistică, Institutul de Istorie a Literaturii, ş.a., considerate de grangurii comunişti „oaze de românism şi antistatalism". Din cauza aceleiaşi lipse de verticalitate, a fost periclitată reuşita proiectului editării Enciclopediei Moldovei. Cenzura „băgătorilor de seamă" de la CC al PCRM, dar şi autocenzura slugilor lor credincioase de la AŞM, au condus la compromiterea unui proiect de o atare anvergură. Un alt proiect compromis îl constituie şi cel cu privire la editarea Istoriei Moldovei în cinci volume. Slugile credincioase ale lui Gh. Duca au avut grijă să selecteze cu vigilenţă membrii colectivului de autori în baza aceluiaşi principiu de loialitate faţă de regimul comunist. În consecinţă, mai mulţi cercetători ştiinţifici valoroşi de la Institutul de Istorie au fost marginalizaţi, nefiind incluşi în echipa de autori ai acestei lucrări. Un alt comandament politic al Partidului Comuniştilor pe care preşedintele AŞM, Gh. Duca s-a angajat să-l onoreze a fost lucrarea colectivă „Moldovenii", avându-l în frunte pe V. Dergaciov, specialist în preistorie şi care nu are nimic în comun cu tematica propriu-zisă, în schimb are reputaţia unui românofob notoriu. În timp ce pentru editarea lucrărilor, monografiilor cercetătorilor din cadrul instituţiilor academice nu se mai alocă bani de mai mulţi ani, conducerea Academiei a cerut în mod ultimativ Institutului de Istorie, Stat şi Drept avizul pentru reeditarea „op"-ului lui V. Stati „Istoria Moldovei". Gh. Duca a sprijinit, de-o manieră slugarnică, multiple iniţiative aberante, cu conotaţie de show politicianist şi electoral, lansate de protipendada comunistă. Numai cât face iniţiativa lui V. Voronin de a consemna, cu mult fast şi cu o risipă enormă de bani publici, o sărbătoare inventată de pseudoistorcii de la curtea dictatorului. Preşedintele AŞM, în loc să consulte istoricii medievişti din cadrul Institutului de Istorie cu privire la autenticitatea datei istorice a obţinerii independenţei politice a statului moldovenesc, a preferat să execute, fără ezitare, comandamentul generalului V. Voronin .În cadrul multiplelor acţiuni, incluse în programul propagandistic şi cu conotaţie ideologică, de consemnare a celor 650 de ani de la constituirea „statalităţii", au fost înfierate forţele „antistataliste" şi ridicaţi la ceruri comuniştii, ca cei mai vajnici apărători şi promotori ai statalităţii moldoveneşti.

Drept recompensă pentru aservirea totală a conducerii AŞM faţă de guvernarea comunistă, V. Voronin a dispus alocarea de fonduri considerabile pentru această instituţie. În ultimii ani, alocările acestea au crescut de opt ori, în comparaţie cu perioada precedentă. În loc ca aceste sume să fie utilizate în mod raţional, pentru extinderea şi aprofundarea investigaţiilor ştiinţifice pe direcţiile prioritare, pentru majorarea salariilor cercetătorilor ştiinţifici, ele au fost folosite pentru satisfacerea unor orgolii false, inaugurându-se nişte construcţii faraonice, absolut nejustificate. Numai cât fac edificiile Universităţii AŞM şi liceului acesteia, cu întreaga lor infrastructură, unde au fost îngropate sute de milioane de lei. Înfiinţarea încă a unei universităţi pe lângă cele câteva zeci, deja existente, cu construcţia unor edificii noi, în condiţiile unei sărăcii acute ce persistă de mai mulţi ani în Republica Moldova, chiar că nu-şi are nici o justificare. În cel mai bun caz, până la timpuri mai fericite, universitatea şi liceul puteau să-şi desfăşoare activitatea în vechile edificii de care dispune AŞM, economisindu-se, în felul acesta, sume uriaşe.

Sume considerabile au fost utilizate la reparaţia capitală a blocului principal al AŞM. Fastul din acest edificiu contrastează cu situaţia deplorabila a cercetătorilor ştiinţifici şi, în special, cu lipsa de orice perspectivă pentru mulţi angajaţi de a-şi soluţiona stringenta problemă locativă. Sunt numeroase cazurile când angajaţi ai Academiei şi-au încheiat activitatea profesională, pensionându-se şi continuând să locuiască cu familiile lor în căminele academiei, achitând sume exorbitante şi nejustificate pentru condiţii de trai, mai mult decât modeste. Între altele, fie spus, Gh. Duca a avut grijă ca în procesul renovării edificiului principal al AŞM, să nu fie atinse steluţele sovietice de pe faţada acestuia, pentru a face pe plac guvernanţilor comunişti. În acest timp, din cauza unei salarizări mizerabile şi dezonorante, sute de cercetători ştiinţifici au fost constrânşi să-şi abandoneze cariera lor în sfera ştiinţei, mulţi dintre aceştia, în special, cei tineri, au acceptat calea unui exil forţat, preferând să emigreze în ţările din vestul Europei, Canada şi SUA. În felul acesta, Academiei de Ştiinţe i-a fost aplicată o lovitură mortală, după care aceasta îşi va reveni cu greu. În aceeaşi ordine de idei, constatăm cu regret, că o bună parte a cercetătorilor ştiinţifici din cadrul Academiei de Ştiinţe au un salariu real de 1600-1700 de lei. Nu este oare aceasta o bătaie de joc, ca un doctor în ştiinţe să aibă un astfel de salariu?! Tocmai din această cauză, cele şase locuri vacante la doctorantură la Institutul de Istorie, Stat şi Drept, pentru anul 2009, n-au avut nici un solicitant.

O altă mostră de lichelism de care a dat dovadă conducerea AŞM faţă de regimul comunist a fost instituirea (noiembrie 2006), la indicaţia lui V. Voronin, a Comisiei din cadrul AŞM pentru expertizarea aşa-numitelor manuale de istorie integrată, cu continuturi comuniste. În loc ca în respectiva comisie să fie incluşi istorici de prestigiu din cadrul instituţiei de profil, Gh. Duca a avut grijă să delege în comisia de expertizare persoane cuminţi, unele din ele care n-aveau nimic în comun cu istoria, fiind de profesie jurişti, filologi şi chiar un chimist. Culmea, că în respectiva comisie au fost incluşi chiar şi unii din autorii manualelor de istorie integrată – o adevărată bătaie de joc, nu alta -aceştia urmând să-şi aprecieze propriile lor manuale. Verdictul acesteia, cum era şi de aşteptat, a fost unul favorabil manualelor de tristă pomină. În consecinţă, Gh. Duca, împreună cu ceilalţi promotori ai acestui sacrilegiu de expertizare a unor manuale nereuşite, se face vinovat de cheltuirea inutilă şi păguboasă a câtorva zeci de milioane de lei din buzunarul contribuabililor moldoveni şi ar trebui să poarte răspundere pentru această risipă uriaşă de bani publici.

În condiţiile actuale, când regimul comunist a trecut în istorie, prezenţa preşedintelui AŞM în noua componenţă a guvernului democratic de la Chişinău constituie un anacronism, la fel, precum este şi aflarea sa în fruntea Academiei, prestigiul căreia a suferit enorm în perioada când dânsul a dirijat-o de o manieră păguboasă şi dezonorantă. Unica soluţie care se impune în atare situaţie, ar fi demisia benevolă a lui Gh. Duca din funcţia de preşedinte al AŞM pentru a permite asanarea acesteia, revenirea la normalitate şi recăpătarea statutului său autentic autonom.


Ion Varta, doctor în istorie, Şeful Direcţiei Istorie Modernă a Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.