În goană după cititori, cotidianele româneşti au renunțat tot mai mult la subiectele serioase, preferindu-le pe cele senzaţionale.
Presa scrisă din România a suferit un recul puternic anul trecut, iar trendul descendent continuă. Astăzi a fost ultima zi de apariţie pe hârtie a cotidianului Gândul, ziarul care avea cel mai important conţinut politic din România şi care îşi va continua activitatea doar în mediul online. În peisajul economic al presei scrise, anul 2010 a fost cel mai negru, dacă privim cu atenţie datele statisitice, care arată că două ziare importante Evenimentul zilei şi Adevărul şi-au înjumătăţit vânzările.
Dacă în cazul Evenimentului zilei, lucrurile pot fi explicate prin schimbarea dimensiunii şi transformarea sa într-un format mic şi deci cu reducerea conţinutului, în cazul Adevărului, cotidian finanţat de unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români, liberalul Dinu Patriciu, situaţia e mai complicată, fiindcă investiţia în acest ziar a fost imensă. În fiecare zi Adevărul apare cu inserturi, cărţi clasice, filme de colecţie, filme pentru copii, cărţi de călătorie, dar cu toate acestea pierde teren, deşi este în continuare cel mai bine vândut ziar de calitate, iar media vânzărilor pe anul trecut este de peste 100.000 zilnic, în scădere anul acesta. Între timp doar cotidianele de scandal prosperă, dar şi acestea scad, însă, cu o viteză mai moderată.
Numărul cumpărătorilor de presă din România a scăzut constant, nu neapărat odată cu manifestarea crizei economice din ultimii doi ani, ci mai degraba odată cu degradarea conţinutului ziarelor serioase. În goana lor după cititori, cotidianele româneşti au renunţat tot mai mult la subiectele serioase, preferindu-le pe cele senzaţionale. Numai că analiza lor s-a bazat de multe ori, pe felul în care sunt percepute temele de interes pe internet, unde întotdeauna au mai multe accesări cele mondene sau cu un grad mare de frivolitate.
Schimbarea echilibrului în tratarea subiectelor a dus paradoxal la efectul invers: cititorii vechi de presă au renunţat să-şi mai cumpere ziarele preferate, în vreme ce consumatorii subiectelor lejere au ramăs doar pe internet. La toate acestea se adaugă implicarea partinică în campaniile electorale, mai vizibilă la televiziuni, dar existentă şi în presa scrisă.
Absenţa echilibrului şi superficialitatea presei româneşti face ca pentru prima dată în ultimii 20 de ani credibilitatea mass-media să aibă un sold negativ, fiindcă potrivit ultimului sondaj CURS, mai mult de jumătate dintre români spun (58 la sută) că nu mai au încredere în presă.
Orientându-se spre internet, conţinutul marilor cotidiane româneşti pare să se umple tot mai mult cu ştiri mici şi subiecte uşoare, în detrimentul articolelor serioase şi analizelor de anvergură.
