O discuție cu Mihai Roșcovan, directorul Institutului „Business Consulting” de Radu Benea, Valeria Vițu
Chişinăul îşi sărbătoreşte astăzi hramul sau ziua oraşului. Care sunt şansele proiectelor de modernizare a capitalei dar şi altor localităţi moldovene cu sprijinul fondurilor externe şi de ce se împotmolesc, adesea, intenţiile frumoase ale edililor ? Cine nu şi-ar dori să se simtă confortabil în localitatea în care trăieşte? Să aibă condiţii de trai cu toate cele necesare, începînd cu apa caldă la robinet, anu-mprejur, iar atunci cînd iese afară, mai ales orăşeanul, să poată admira spaţii verzi curate şi bine îngrijite, să nu calce în gropi din asfalt pline cu apă atunci cînd plouă, să nu facă slalom printre maşinile parcate pe trotuare sau să se înghesuie în transportul urban în orele de vîrf, eventual să nu bîjbîie prin întuneric atunci cînd se întoarce acasă obosit de la serviciu. Toate acestea sunt posibile, teoretic, prin concursul autorităţilor locale. În practică, bunele intenţii eşuează de regulă din lipsa banilor, alteori şi din cauza lipsei de imaginaţie. Unde se împotmolesc proiectele de revigorare a infrastructurii localităţilor? Vom încerca să aflăm răspuns astăzi de la invitatul nostru, dl Mihai Roşcovan, director al Institutului Business Consulting şi fost consilier în consiliul municipal Chişinău.
Radu Benea: Dle Roşcovan, ca precizare pentru ascultători, Institutul dumneavoastră oferă consultanţă administraţiilor publice şi, din cîte ştiu, adesea în parteneriat cu donatori externi ai Moldovei pentru proiecte de infrastructură. Asemenea proiecte sunt vitale, desigur, atunci cînd bugetul este limitat. Ce aţi putea să ne spuneţi despre capacitatea administraţiilor locale de a lansa asemenea proiecte şi a obţine finanţarea necesară?
Mihai Roşcovan: Administraţiile publice locale, în prezent, înţeleg că fondurile internaţionale, atragerea investiţiilor din aceste fonduri sunt, de fapt, unica sursă de dezvoltare. De aceea, în ultimii ani ei desfăşoară activităţi cât mai multe în elaborarea proiectelor. Însă, este necesară nu doar dorinţa de a realiza proiecte dar şi capacitatea de a le administra şi co-finanţa.
Radu Benea: Au suficientă pregătire autorităţile publice?
Mihai Roşcovan: Deocamdată nu este suficientă, însă, interesul este tot mai mare. Pot să vă spun că la sfârşitul lunii septembrie dar şi a lunii octombrie se vor organiza licitaţii în cadrul programului România-Moldova-Ucraina în care sunt iligibile administraţiile publice locale şi organizaţiile neguvernamentale din acest trei ţări. Chiar în septembrie, peste 150 de proiecte au fost depuse pentru finanţare şi există probabilitatea de a finanţa aproape o treime din aceste proiecte. Cred că o bună parte vor fi şi în Moldova.
Valeria Viţu: Ce proiecte reuşesc, de regulă, să realizeze autorităţile din provincie? Pentru ce nevoi?
Mihai Roşcovan: Proiectele cele mai mari sunt pentru proiectele de infrastructură, pentru drumuri, pentru instalarea sistemelor de apă şi canalizare. Dar, cel puţin în cadrul programului România-Moldova-Ucraina sunt trei priorităţi – pentru dezvoltarea economică şi infrastructură, pentru protecţia mediului şi proiecte de la om la om.
Radu Benea: Spuneaţi că speraţi ca o treime din aceste proiecte să le obţină localităţile din R. Moldova. Cam la ce valoare s-ar ridica aceste proiecte?
Mihai Roşcovan: În total, putem vorbi de cifra 138 milioane de euro. De fapt, o treime din fonduri vor fi folosite pentru toate trei ţări. Eu cred, că, pentru Moldova în prima tranşă, vor fi 10-15 proiecte.
Radu Benea: Dle Roşcovan, trecem puţin şi la problemele Chişinăului, unde în ultimii ani s-au făcut multe promisiuni cum că toate nevoiele capitalei, de la drumuri noi şi parcări subterane, pînă la construcţia unei noi staţii de epurare a apei şi a unei uzine de prelucrare a deşeurilor vor fi rezolvate prin proiecte cu sprijin financiar al partenerilor occidentali. Unde, după părerea dumneavoastră, eşuează aceste intenţii, pentru că nu s-a realizat nimic pînă acum?
Mihai Roşcovan: Bine, nu s-a realizat până acum pentru că a fost o altă situaţie politică întrucât majoritatea Consiliului Municipal Chişinău era ostilă Executivului şi primarului şi Guvernul central la fel făcea presiuni asupra Primăriei. Acum s-a creat o nouă situaţie şi este foarte important în ce măsură Primăria, primarul general şi noua majoritate favorabilă reformelor, este capabilă să facă aceste reforme. Ei au nevoie de un plan concret, pe termen scurt de 2 ani, cu rezultate concrete, tangibile să realizeze măcar unele din promisiuni. Eu nu cred că proiectele foarte mari, cum ar fi, spre exemplu, construcţia Uzinei de ardere a deşeurilor, poate fi realizat în această perioadă. Totodată, multe proiecte serioase se pot realiza, în special, cât ţine de îmbunătăţirea calităţii transportului municipal şi a sistemului de aprovizionare cu apă.
Radu Benea: Sunt şanse bune ca ele să înceapă…
Mihai Roşcovan: Este important să fii pregătit. În primul rând, este neceasr să se facă schimbări chiar în subdiviziunile din cadrul Primăriei. Or, până acum ei mai mult acţionează ad-hoc şi se ocupă de chestiuni de rutină şi de aceea nu au rezultate concrete.
Radu Benea: Factorul politic este singurul de vină sau mai sunt şi interese economice de grup?
Mihai Roşcovan: Bineîneţeles că, există şi interese economice însă voinţa politică este foarte importantă.
