PE SCURT
Harriet Tubman s-a născut în sclavie, dar a murit în libertate. Numele ei a devenit cunoscut pentru că a reușit să salveze sute de oameni din sclavie. A riscat, dar nu i-a fost frică, pentru că o făcea pentru drepturile ei și a oamenilor din jur. A luptat pentru drepturi egale și respectarea lor.
Ea a fost numită „Moise al poporului ei”. Viața ei a devenit un simbol de durată al luptei împotriva sclaviei.
PE LUNG
Harriet Tubman, născută în 1820, este considerată una dintre femeile care au schimbat cursul istoriei Statelor Unite ale Americii. Harriet s-a născut în sclavie, dar a reușit să fugă spre nord, unde legea nu accepta ca oamenii de culoare să fie sclavii celor albi. După aceasta, s-a întors de mai multe ori în locurile de unde a fugit, pentru a-i ajuta și pe alții să scape de sclavie.
În copilărie, îngrijea de copiii stăpânilor ei. După ce a crescut, a fost trimisă să lucreze din greu în câmp, să colecteze cheresteaua și să transporte vagoane de grâu spre cheile golfului Chesapeake. I-a fost greu, însă, aceste munci au făcut-o puternică și rezistentă. La 22 de ani, s-a măritat cu un bărbat de culoare liber. Însă, fericirea îi era umbrită de legea care spunea că în cazul în care cuplul va avea un copil, acesta ar fi fost sclav. Acest lucru a făcut-o să-i propună soțului să fugă spre nord, unde oamenii de culoare nu erau liberi și cu drepturi depline. Soțul a renunțat. Atunci, în 1849, împreună cu doi frați de ai ei, Harriet a fugit spre nord și a reușit să scape și să devină liberă.
La un an de la evadare, s-a întors în Maryland și a adus mai mulți membri ai familiei sale în nord și pe mulți alți sclavi. Câțiva ani mai târziu, Harriet s-a alăturat mișcării de anulare a pedepsei cu moartea. Când a început Războiul Civil în 1861, s-a înrolat în armată. A fost soldat, soră medicală și chiar spioană. Ulterior, ea a participat activ la acțiunile pentru drepturile femeilor de a vota. Ea a fost simbolul care a inspirat oamenii să lupte pentru drepturile lor și egalitate de gen.
În adolescență, Tubman a fost rănită grav când un stăpân alb a aruncat în ea o bucată de plumb, pentru că a refuzat să bată un alt sclav. Din această cauză, pe tot restul vieții, a suferit convulsii narcoleptice, care se transformau uneori în câteva ore sau chiar zile de comă. Din cauza bolii ei ciudate, oamenii i-au atribuit uneori puteri mistice, mai ales că simțea perfect când se apropia vreun pericol.
După Războiul Civil, ea a mai trăit peste 50 de ani, timp în care a făcut față foametei și lipsurilor. Trebuia să aibă grijă de părinții bătrâni, toate rudele și nevoiașii care se adăposteau în casa ei din Obernai, New York. Cu toate acestea, ea a deschis două școli pentru tinerii de culoare care au scăpat din robie. „Asta pentru că eu nu am avut posibilitatea să învăț”, spunea ea.
Ea a murit de pneumonie pe 10 martie 1913, la vârsta de 93 de ani. Începând cu anul 1990, 10 martie a fost numită Ziua Harriet Tabman.
În 2016, un grup de femei au propus ca portretul ei să fie printat pe bancnota de 20 de dolari, în locul președintelui Andrew Jackson, care a fost și un comerciant de sclavi și promotorul unei politici dure împotriva indianului autohton. Acest lucru urma să se întâmplă începând cu anul 2020, însă, în 2019, proiectul de lege a fost amânat până la cel puțin 2028.
