Connect with us
"
"

Social

Gyneco.md, proiectul care aduce educația sexuală pe Instagram

Publicat

pe

PE SCURT

Două prietene din Moldova care se află la mii de kilometri distanță au decis să-și unească forțele ca să pună la cale un proiect de informare și consiliere ginecologica a femeilor pe rețelele de socializare. Deși proiectul lor a ajutat multe femei să descopere lucruri noi, și autoarele proiectului au învățat lucruri utile din această experiență

PE LUNG

Natalia Lupușor și Iraida Snigur sunt prietene de mulți, mulți ani. Natalia este specialistă în managementul proiectelor și de mai bine de zece ani e stabilită în Praga, iar Iraida este medic obstetrician-ginecologă la o clinică din sectorul Botanica al capitalei. În discuțiile telefonice pe care le aveau prietenele își împărtășeau experiențele și trăirile și emoțiile cotidiene, Iraida povestea istoriile din practica sa de medic, iar Natalia asculta povestioarele care doar la prima vedere păreau amuzante, despre femeile care veneau la consultații și cunoșteau atât de puțin despre corpul și sănătatea lor. Până într-o zi, când Natalia a realizat că prietena sa are cunoștințe care ar putea ajuta și alte femei. „Am sunat-o și cred că în cinci minute am pus fundamentul proiectului gyneco.md, iar în mai puțin de șapte zile eram live”, povestește Natalia. Așa a apărut proiectul gyneco.md, o platformă online ce le permite femeilor să obțină gratis o a doua părere, sugestie, o interpretare a rezultatelor, diagnozelor la orice temă din domeniul ginecologic și obstetric, iar tinerelor să afle informații generale despre corpul lor, despre metode de contracepție, despre sexualitate.

Proiectul a luat naștere pe 9 aprilie și în doar două luni de activitate a ajuns la peste 7000 de urmăritori pe Instagram. „A fost ceva spontan. Și când a venit pandemia, am înțeles că iată a venit momentul să pornim la drum”, spune Iraida. Pentru gyneco.md pandemia a fost mai degrabă un catalizator. „Nu ne-am gând că, uite, în pandemie femeile nu pot să meargă la medic și hai să creăm această platformă. A fost nițel altfel, pandemia a creat mai mult spațiu, mai mult timp în activitățile zilnice și am înțeles că timp de o lună-două vom putea să punem bazele acestui proiect”, adaugă Natalia.

Am înțeles că fără să vrem am atras fetele care nu au fost niciodată la ginecolog

Natalia și Iraida au job-uri de bază, iar pe gyneco.md și-au propus să ofere, pe lângă materiale informaționale, și consiliere pentru femeile care au nevoie de ea. „Consiliere, pentru că nu punem diagnoze și nu indicăm tratamente”. La început platforma era concepută să răspundă solicitărilor de consiliere sau la oricare întrebare de specialitate, dar după ce a început proiectul, autoarele au înțeles că au atins fără să vrea și un public specific, fetele care încă nu au fost niciodată la medicul ginecolog și nu și-au început viața sexuală. „Cred că acum o jumătate din următorii noștri sunt fetele care beneficiază de educația incipientă. Cum ar fi educația ginecologică de bază și sexuală, care ar trebui să fie discutată în familie sau în școli. Deci, targetul nostru nu mai sunt femeile care se adresează după consiliere, ci și fetele adolescente care au întrebări generale despre corpul lor”, spune Natalia. 

Bariera umană este eliminată în mediul online, iar fetele se simt libere să pună o întrebare pe care nu ar avea curajul să o adreseze medicului ginecolog în față. „Dispare temerea de a nu fi înțeleasă și se simt în siguranță, pentru că tot ce întreabă este confidențial și obțin răspuns fără să le fie frică și fără a le fi rușine”, zice Iraida. Astfel, fetele se interesează despre menstruație, eliminări, despre primul act sexual, vizita la ginecolog. ș.a.

View this post on Instagram

Prima vizită la medicul ginecolog pentru adolescente poate fi o experiență stresantă, din cauza lipsei de transparență și claritate – care va fi procedura urmată și în ce va consta această primă vizită. Iată cîteva lucruri care merită să fie știute: .. ❇️ La vârsta de 13-15 ani, prima vizită la ginecolog, în cazul în care domnișoara nu are plîngeri, se poate limita la o discuție, colectarea acuzelor (plângerilor), anamnezi, consilierea în privința relațiilor sexuale și a metodelor de contracepție. .. ❇️ Examinarea pelvină și examinarea glandelor mamare se recomandă a fi efectuată de la 19 ani sau din momentul începerii vieții sexuale. .. ❇️ PAP testul, conform standardelor din Republica Moldova, se colectează de la 25 de ani, după începerea vieții sexuale. .. ❎ PAP testul nu se colectează la femei virgine indiferent de vârstă, chiar dacă pacienta are 40 de ani. .. ❇️ În cadrul check-up-ului este important ca adolescenta să fie informată și despre importanța vaccinării contra HPV (virusul papilomei umane, care poate provoca cancerul colului uterin). .. #ginecologie #gynecology #gynecomd

A post shared by Consilierul Tău Ginecolog (@gyneco.md) on

95% – femei, 5% – bărbați

Apoi, Natalia și Iraida au început să organizeze live-uri și webinare. Primul a fost pe patologia colului uterin. „Și vreau să vă spun sincer că și mie mi-a plăcut”, spune zâmbind Iraida. A fost prezentată o informație destul de structurată și corectă din punct de vedere științific. La primul webinar au aplicat 35 de femei, iar la ultimul au fost înregistrate 200 de persoane.

 „Primim zilnic zeci și zeci de întrebări, 95% dintre acestea vin de pe instagram. Sunt cazuri când tinerele și femeile ne atașează și rezultatele investigatiilor ginecologice și au nevoie de interpretarea rezultatelor”, povestește Natalia. Mai sunt întrebări despre concepție și contracepție, despre combinarea medicamentelor, etc. De cele mai multe ori Iraida le sugerează la care medic să meargă și ce investigație să facă. „Evităm cazurile când se încearcă a pune diagnoza online sau să recomandăm tratamente”.

În prezent, doctora oferă câte 20-30 de sesiuni de consiliere pe zi, cele mai multe fiind pentru fetele adolescente. Iar fetele care au mai puțin de 16 ani pot participa doar cu acordul părinților. 

„Avem următori și bărbați 5%”, spune Natalia. Aceștia își fac curajul să adreseze întrebări în live-urile pe care le fac pe instagram. Au fost și câteva persoane care au solicitat consiliere în limba engleză. 

„Pandemia și-a spus cuvântul”

Iraida Snigur ne spune că pe parcursul celor nici două luni de activitate a platformei au avut și situații de urgență. Solicitările veneau de la femei gravide din Franța, Olanda, Dubai, Germania sau Spania, care aveau o urgență, și care, din cauza pandemiei, dar și a modului în care este organizat sistemul medical de peste hotare, nu aveau posibilitatea să se adreseze atunci la medic. „Și atunci ne scriu nouă. Fiind departe, nu știu cum să acționeze sau se temeau să piardă din vedere anumiți factori și atunci solicitau sfaturi”. 

Situații mai puțin obișnuite

Scurta lor experiență a fost suficientă ca să-și de seama cam la ce nivel se află educația sexuală în țara noastră. „O domnișoară ne-a întrebat dacă este ok, ca să nu rămână gravidă, ca după terminarea actului sexual băiatul să urineze în vaginul fetei”, spune Iraida. „Iar un băiat a întrebat dacă prin masturbare el își poatepierde virginitatea.” La început întrebările trezeau uimire, apoi medica a început să se obișnuiască cu astfel de situații. „Încercăm să nu ne uimim, ci să le explicăm”. Au fost cazuri când a simțit că este cu adevărat utilă. „De exemplu o tânără gravidă din Marea Britanie avea cu adevărat o problemă de sănătate, iar prin faptul că am consiliat-o, am ajutat-o foarte mult. Fata mi-a scris înapoi și acum mă ține la curent cu ceea ce se întâmplă la ea. Într-un alt caz am consiliat o domnișoară de peste hotare, cu probleme de sănătate, care în aceeași zi a mers la medic și a făcut investigația recomandată, iar situația s-a confirmat”, adaugă Iraida. 

La consiliere apelează și femeile mai în vârstă, dar… prin intermediul fiicelor lor. „Au fost situații când am primit mesaje de genul: «mămica mea are vârsta aceasta. Are menopauză» și apoi figura întrebarea”, spune Iraida. 

Un alt caz memorabil a fost atunci, când la cel de-al doilea webinar, unde se discuta despre ce trebuie să știe domnișoarele, s-au înregistrat o mămică și fetița ei de 14 ani. Mămica le-a scris că vrea ca fetița să afle de la un specialist și din prima sursă transformările care au loc în organismul.  

De notat că 2167 adolescente au născut în anul 2018 în Republica Moldova, iar 652 de adolescente au întrerupt sarcina. Deși numărul adolescentelor care rămân însărcinate descrește în ultimii ani, acesta este de două ori mai mare comparativ cu alte țări din Europa. Experții susțin că responsabilitatea o poartă părinții, societatea, sistemul de învățământ și migrația. 

Moldova.org a publicat un șir de reportaje privind educația sexuală, în care a reflectat problemele și frământările tinerelor de la noi, atitudinea societății față de subiecte tabu, dar și lupta activiștilor împotriva stereotipurilor înrădăcinate în cultura noastră. Poți să citești reportajele aici: Sunt Maia și am menstruație, „În dulapul din clasă avem absorbante și prezervative“, Nadejda, un copil – mamă, Satul în care minorii nu devin părinți.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Lifestyle

Sex pe timp de pandemie / Recomandări pentru cupluri de la sexologa Natalia Pavalachi

Publicat

pe

De către

Pe 17 martie, în Republica Moldova, a fost anunțată stare de urgență și oamenii au fost rugați să stea acasă. Această pandemie ne-a schimbat ritmul obișnuit de viață, valorile și prioritățile. Fiecare dintre noi trebuie să se adapteze la noile condiții de viață, unde cuvântul „carantină” și întrebarea „te-ai spălat pe mâini?” sună mult mai des decât „întârzii la serviciu” și „o cafea, vă rog”. Coronavirusul s-a strecurat în toate zonele vieții noastre, fără a o ocoli și pe cea intimă.

Viața noastră sexuală a fost afectată în aceeași măsură. Despre efectele pandemiei asupra acestui aspect, despre cum să faci față stresului și să-ți salvezi viața sexuală într-o perioadă de auto-izolare prelungită am vorbit cu Natalia Pavalachi, sexologă cliniciană originară din Moldova, care practică în orașul Laussane, Elveția.

În primul rând, coronavirusul se transmite pe cale sexuală?

Da și nu. În principiu Coronavirusul de tip nou nu se transmite prin schimbul de fluide: lubrifierea vaginală, sperma, lichid prespermatic, însă se transmite prin secrețiile respiratorii ca saliva. Deci, ținând cont, că un raport sexual nu se reduce doar la o penetrare, prin proximitatea, respirația și schimbul de salivă în timpul săruturilor, virusul se poate transmite.

Pe 17 martie, atunci când în Moldova a fost declarată stare de urgență, iar bugetarii au fost trimiși acasă, internauții glumeau că peste nouă luni în Moldova va fi un adevărat baby boom. În același timp experții chinezi au arătat că pe fondul pandemiei rata divorțurilor în China a crescut. Cum credeți, unde este adevărul și cum se va răsfrânge carantina asupra cuplurilor din Moldova? 

Această perioadă e una dificilă pentru cupluri, e un fel de test pentru a vedea cine-l trece și cine nu. Noi nici nu ne imaginăm câte cupluri mai durează numai datorită faptului că partenerii nu sunt obligați să fie unul lângă altul 24 din 24h. Eu sunt foarte reticentă față de un baby boom, mai degrabă la o rată a divorțurilor mărită. Eu nu practic în țară, dar datele pe care le am sunt în raport cu feedback-urile pe care le primesc de la membrii grupului de pe Facebook SexTalk, care sunt în mare parte domiciliați în Moldova. Deci, nu vă pot spune cu precizie ce se face anume în Moldova, însă nu este o mare diferență între ce probleme relaționale, sexuale trăiesc acum cuplurile în Moldova sau în altă parte a lumii. Cuplurile bazate pe dragoste vor avea energia necesară să meargă mai departe, la fel vor ține și cuplurile în care unul din parteneri nu are capacități financiare să schimbe ceva în viața sa și din păcate în acest rol de dependență financiară sunt, de cele mai dese ori, femeile. 

Cum credeți că afectează izolarea și schimbările în rutina zilnică viața sexuală a oamenilor?

Pentru unii distanța e ceva super important pentru a-și putea erotiza partenera(ul) și în această perioadă – distanța e un lux dificil de obținut, de asta trebuie să ni-l creăm, să avem momente un pic separate unul de celălalt: unul în salon, celălalt în bucătărie sau balcon și fiecare face ceva ce e important, plăcut pentru el, ceea ce reprezintă un egoism sănătos. 

Pentru alții care trăiesc cu viteza de 200 km/h, a se regăsi acasă, forțați să ridice piciorul de pe accelerație, le poate permite să se regăsească cu partenera(ul) și cu lucrurile ce reprezintă cu adevărat o valoare pentru ei. 

Este normal să vrei să faci mai mult sex în carantină? Este normal să vrei să faci mai puțin sex în carantină?

Ambele lucruri sunt normale. Unele persoane prin sex reușesc să se liniștească, primesc o descărcare emoțională și corporală plăcută și asta îi face mai puțin stresați. Pe când alte persoane reacționează foarte sensibil la situația în lume în legătură cu acest virus, această teamă sau chiar panică îi va face să se concentreze asupra altor nevoi, sexualitatea fiind ca un desert, la care nu sperăm atunci când situația face că nu avem ce mânca. Eu utilizez aceste imagini ca pe niște simboluri, însă să nu uităm că o mulțime de persoane și-au pierdut lucrul, nu au un venit stabil, deci aceste nu mai sunt simboluri, ci realității. 

Cum să abordăm situațiile în care un partener are apetit sexual crescut, iar altul scăzut?

Nu uitați că suntem într-o situație de criza: fiți atenți și grijulii unii cu alții. Dacă înainte de această carantină lucrurile erau altfel, atunci ele vor reveni la normal după ce vom ieși din această perioada. Pentru persoanele care au un apetit sexual mai important, recurgeți și la masturbare, nu poți impune partenerei(ului) să aibă aceleași nevoi sexuale că și ale tale. Pentru persoanele care au un apetit sexual mai scăzut, însă știi că pentru partenera(ul) ta această activitate e foarte importantă, încearcă să găsești momente și tehnici ce vă vor permite să simțiți o dorință și excitare sexuală. Spre exemplu puteți privi filme erotice/pornografice, citi romane pentru adulți, cere un masaj, inventa un joc erotic bazat pe fanteziile tale, etc. 

Ce le puteți recomanda cuplurilor cu copii? Atunci când în cuplu sunt doi-trei copii, cu care trebuie să te ocupi, iar regimul întregii familii este dat peste cap?  

Prima regulă de aur, faceți lucrurile împreună, organizați-vă o seară romantică, fiți o echipă ce se va organiza pentru a se ocupă bine de copii, a-i hrăni, face duș, culca poate un pic mai devreme și dați-va întâlnire în salon. Puteți să puneți o pătură pe jos de parcă ați fi la un picnic, poate cu o sticlă de vin, cu ceva de mâncare, vorbiți, râdeți și faceți dragoste pe furiș. Sau faceți o baie împreuna, cu lumânări și muzică zen. Pentru ca să ajungem la o bună excitare, deseori avem nevoie de timp și lentoare în manieră în care facem lucrurile. De parcă timpul s-ar opri în loc. 

Izolarea cu un partener poate fi o șansă de a diversifică viața sexuală?

Desigur, dacă ei își doresc acest lucru, în orice caz aș dori asta fiecărui cuplu. Profitați de aceste momente, o lume întreagă e în pauză acum, de parcă special pentru a ne da o nouă șansă de a ne opri și gândi: ce e cel mai important pentru noi? Și cine? Și ce limbaj vreți să utilizați pentru a manifesta dragostea pe care o aveți unul față de altul? Sexul, atingerile, mângâierile sunt unul din aceste limbaje, mai sunt și altele: cuvintele pozitive (comunicarea; timpul prețios petrecut împreună; cadourile; micile atenții. Nu fiți zgârciți, utilizați-le pe toate. 

Ce le puteți recomandă oamenilor care nu au partener sexual stabil și viața lor sexuală s-a schimbat odată cu pandemia? Aceștia nu mai pot merge la întâlniri, nu pot cunoaște alți oameni pentru relații sexuale.

Să profite de acest timp pentru a încerca de a cunoaște persoane prin intermediul internetului. Această izolare se va sfârși într-o zi și atunci vei putea întâlni aceste noi persoane cu un sentiment de parcă le-ai cunoaște de o viață chiar dacă nu le-ai văzut niciodată în realitate. Și desigur recurgeți la masturbare, dacă nu putem avea plăcere cu cineva, putem să avem măcar cu noi înșine. E o șansă de a se cunoaște mai bine. 

Ce alte probleme în viața sexuală credeți că ar putea întâmpina oamenii în pandemie? Când credeți că e potrivit că un cuplu sau o persoană să se adreseze unui sexolog?

Cu cât mai rapid consulți un specialist, cu atât mai bine. Din păcate, cuplurile deseori consultă când e prea târziu, prea au utilizat toate „resursele” lor interne și fisura între parteneri e prea mare pentru a mai lipi ceva. Problemele noastre sexuale sunt ca vârful aisbergului și acest vârf e întotdeauna același: lipsa dorinței sexuale, anorgasmie, ejacularea rapidă, disfuncțiile erectile. Pe când rădăcinile acestui aisberg sunt problemele de comunicare în cuplu, capcane emoționale ce ne fac deseori să alegem un partener care va trezi în noi vulnerabilitățile, traumele, schemele noastre disfuncționale. Însă aceasta e deja o altă tema, foarte importantă însă foarte vastă, o păstrez pentru un nou interviu cu redacția voastră.

Citește mai departe

Social

Pandemia, un pas în urmă pentru feminism. Și în Moldova treburile casnice cad pe umerii femeilor

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Echilibrul dintre viața personală și cea profesională a fost mereu o provocare pentru multe femei, iar unele progrese în domeniul egalității de gen făcute în ultimii ani par să fie anulate de noua pandemie.

The Guardian scrie despre Dusti Arab, mamă a doi copii din Portland, statul Oregon din SUA. Femeia povestește că virusul i-a distrus mica afacere, o agenție de marketing: „E un dezastru”, spune Arab.

Soțul ei, care în mod normal lucra într-un birou din centrul Portlandului, va lucra de acasă cel puțin pentru următoarele două săptămâni, dar acest lucru nu rezolvă problemele familei. „El se descurcă minunat și mă ajută cu plimbările și transportul copiilor, dar acest lucru va cădea în mare parte pe umerii mei”, a declarat aceasta.

PE LUNG

Dusti Arab este una dintre milioanele de femei care vor avea mult mai mult lucru domestic pe timpul pandemiei. 

The Atlantic scrie și despre inegalitățile economice dintre bărbați și femei, care vor fi și mai mari după criza economică provocată de virus. Închiderea școlilor și a grădinițelor face ca îngrijirea copiilor să treacă de la munca plătită la cea neplătită. Coronavirsul distruge pactul încheiat de multe cupluri în care ambii parteneri aveau venituri economice: putem să lucrăm ambii, pentru că altcineva are grijă de copiii noștri. Acum, cuplurile vor trebui să decidă cine își va asuma acest rol.

Vă sună cunoscut? Deși nu avem încă date oficiale referitoare la repartizarea  muncilor domestice pe timpul pandemiei, se pare că și femeile din Moldova au luat asupra lor o mare parte dintre aceste sarcini: gătitul, curățenia, îngrijitul copiilor și altele.  

Am stat de vorbă cu câteva femei de la noi pentru a afla cum s-a schimbat viața lor odată cu instaurarea carantinei. 

Irina, o mamă a trei copii de 4, 13 și 17 ani, este profesoară de artă teatrală. Spune că săptămâna aceasta e mai ușor: „fetița care este la liceu are ore online. Deci de dimineață i se dau sarcini și nu stă cu nasul în telefon. Cea mică este la grădiniță, unde tot i se dau anumite sarcini, dar am epuizat deja toate materialele. În acest timp eu tot fac lecții online. Ne vine greu. Facem online până și bazinul. Tata este programator și lucrează în altă odaie. Este stresant. Tu trebuie să ai grijă de toate, dar soțul mă ajută. Astăzi de exemplu el a gătit o supă. Totuși, aproape la fiecare oră, pentru că suntem toți în casă, se deschide frigiderul. Copii cer ceva să ronțăie. Mai este ceva, când era un regim obișnuit, o supă gătită, putea liber să fie consumată și a doua zi. Veneai de afară, de la lucru sau de la școală, graniță, și se mânca totul. Acum, copiii vin la tine și spun: mamă ești acasă. Vreau plăcinte,sau copturi, iar mama trebuie să facă”. 

Luminița, angajată în sistemul public, mamă a doi copii, spune că acum trebuie să gătească mult mai des. 

„Copiii, imediat ce a fost declarat regimul de carantină, au revenit acasă. Dacă simt că mi s-a împovărat viața? Dar întotdeauna cea mai mare parte a grijirilor casnice îmi revenea mie. Acum totuși, trebuie să dedic mai mult timp gătitului. Trebuie de făcut mai des mâncare și încă să te gândești ce bucate să gătești. Pentru că aceleași bucate a doua zi nu te prea trage să le pui pe masă. Acest regim a picat înaintea sărbătorilor de Paști, iar acum ai de făcut ordine, spălat, aranjat. Este greu pentru că toți membrii sunt în aceeași locuință și vrei-nu vrei, dar dezordine se face mai des și astfel ai de aranjat mai des”.

Toate intervietale au recunoscut că regimul de carantină este greu de suportat, mai ales în cazurile când toți membrii familiei sunt izolați într-un spațiu închis, fără posibilitatea de a merge prea mult afară. Copiii apelează cel mai des la verificatul temelor la mămici, iar atunci când și-au făcut temele mămicile cel mai des sunt cele care trebuie să le ofere celor mici spațiul de joacă. 

În același timp, foarte multe familii din Republica Moldova au unul dintre părinți plecat peste hotare. Femeile care se vedeau nevoite să-și crească copiii de unele singure până acum, după explozia coronavirusului nu pot beneficia nici de suportul oferit de școli, grădinițe sau cei apropiati.

Ana, angajată la o fabrică și mamă a doi copii de 1 și 11 ani, are soțul plecat în Israel și se descurcă de una singură. 

„Este greu să faci unul și același lucru în fiecare zi. Speli, ștergi praful. Vrei, nu vrei dar îți găsești singură de lucru câte ceva. Copii fac dezordine și întorc casa pe dos. Este greu în primul rând  din punct de vedere psihologic. Când băiatul mergea afară era mai ușor. Acum în fiecare zi, copilul cere prăjituri, învârtită sau plăcinte. Soțul de peste hotare, când vorbim la telefon, glumește: băiete, tu atâta aluat n-ai mâncat de când ești tu! Și toate mămicile cu care vorbesc îmi zic: o să ieșim  din carantină ca niște chifle. Stând în casă, îți zici: ia să mai spăl și să ascund niște haine de iarnă, să-mi fac ordine din casă. Și parcă tot ce nu ai reușit să faci până acum, le faci acum – speli, gătești, faci ordine. Și cel mai greu este că oricât nu ai face ordine și nu ai aranja în casă în câteva ore totul este la fel, ca până la curățenie”.

Și Nadia Darie, jurnalistă din Republica Moldova, spune pe Facebook că nu prea mai are timp liber în aceste zile.

Svetlana Andrieș, coordonatoare programe UN Women Moldova, a menționat că pandemia de COVID-19 afectează disproporționat și mai mult femeile. Aceasta în condițiile în care și până acum aceste sarcini erau duble pentru femeile de la noi. Situația creează presiuni psihologice, fizice și morale, la care femeile, în special mamicile cu mai mulți copii, trebuie să le facă față. „Familia necesită multă atenție, iar recomandarea mea este ca femeile să implice în treburile casnice și partenerii și să convină asupra partajării sarcinilor casnice”, a menționat ea. Sarcina casnică a fost completată și cu asigurarea procesului de învățământ de la distanță. Aceasta pentru că mamele trebuie să-și asume rolul de educatoare,  profesoare, ș.a.

În opinia Svetlanei Andrieș sunt mamele singure. Atunci când trebuie să meargă la magazin ca să cumpere alimente sunt nevoite să-și lase copiii nesupravegheați. În acest caz, recomandarea ar fi să apeleze la vecini. „Pentru că avem un fel de stereotipuri în ceea ce privește răspunderea la solicitările comunitare. Atunci când avem o bucurie, o împărtășim cu toții din preajmă, dar în situații dificile ezităm să apelăm, dar și să ajutăm atunci când cei din preajmă au nevoie de ajutor”, a menționat Svetlana Andrieș.  

În plus, din propria experiență, experta spune că munca de la distanță a făcut ca numărul orelor de muncă să crească. „Sfatul ar fi să echilibrăm viața profesională cu cea personală. Pentru că încă nu am învățat să divizăm orele de muncă în condițiile în care lucrăm de acasă, se întâmplă cazuri când ora de muncă se termină seara târziu”, a menționat ea.

Totodată, Svetlana Andrieș a relatat că UN Women Moldova lucrează la realizarea unui sondaj, care va avea loc pe parcursul a două-trei săptămâni, care va arăta inegalitățile dintre  activitatea femeilor și cea a bărbaților în această perioadă, dar și va identifica care sunt necesitățile ambelor sexe.

Conform studiului „Bărbații și egalitatea de gen din Republica Moldova”, realizat la cererea Centrului de Drept al Femeilor, ponderea bărbaților care, actualmente, se ocupă zilnic de îngrijirea copiilor este foarte mică. Conform relatărilor bărbaților, aceasta este o activitate realizată de obicei sau întotdeauna de parteneră. Totuși 1/4 dintre bărbați consideră că participă în egală măsură la îngrijirea copilului, pe când doar 15,7% dintre femei au semnalat acest fapt, ceea ce înseamnă că deși unii bărbații au declarat că participă la îngrijirea copilului, ei percep îngrijirea într-un mod diferit. Cu toate că unii bărbați au menționat că au fost învățați în familiile de origine să realizeze unele activități în cadrul gospodăriei, totuși împărțirea responsabilităților în familiile/cuplurile nou create relevă aspectele familiei tradiționale. Astfel, responsabilitățile femeii se referă la spălarea hainelor, prepararea mâncării șii curățenia casei. Responsabilitățile ce țin de cumpărarea produselor alimentare și achitarea facturilor sunt realizate împreună, iar bărbațiii, cel mai frecvent, în cadrul familiei rămân cu responsabilitatea de a realiza reparațiile minore ale casei.

Citește mai departe

Social

Pandemia a crescut numărul cazurilor de violență domestică în lume. Care este situația în Moldova?

Publicat

pe

De către

Izolarea și carantina generată de pandemia COVID-19 este simțită diferit mai ales de către persoanele vulnerabile. Această perioadă scoate în evidență probleme sociale demult existente, dar care, acum, capătă alte dimensiuni. Pentru victimele violenței domestice a sta acasă, înseamnă a fi constant alături de cei/cele care îi/le abuzează. Mai mult, poate înseamna că a face un apel telefonic la o linie de ajutor sau la poliție poate să nu mai fie o opțiune. În multe țări, numărul cazurilor de violență domestică a crescut dramatic. Republica Moldova, deocamdată, nu urmează tendințele globale, în schimb, se înregistrează o ușoară creștere a apelurilor din partea rudelor și a membrilor comunității. 

Propria casă – cel mai periculos loc 

Încă din februarie, în presa internațională au fost știri despre creșterea violenței domestice în regiunea Hubei, care era atunci epicentrul pandemiei COVID-19. Conform The Guardian numărul de solicitări la poliție conectat cu violența domestică s-a triplat: de la 47 de cazuri în anul precedent la 162 în acest an. Și în Brazilia a fost o creștere de 40%-50% a apelurilor la linia de ajutor; iar în Cipru – cu 30%. În Italia, numărul apelurilor telefonice a scăzut, în schimb, a crescut numărul de sms-uri și email-uri. În Spania, din cauza carantinei stricte, autoritățile au spus că nu vor amenda femeile care părăsesc casa din cauza abuzurilor. În Marea Britanie, numărul apelurilor a crescut cu 25%, iar vizitele pe pagina web de ajutor a victimelor violenței domestice a crescut cu 150%. În Turcia, a crescut numărul deceselor printre femei cauzate de violența domestică. În Australia, căutările online a crescut cu 75%, iar ca parte a planului de 1,1 miliarde de dolari pentru ajutor medical, 150 de milioane vor fi pentru ajutorul victimelor violenței domestice. 

Secretarul General al ONU a menționat despre o creștere rapidă a cazurilor de violență domestică în toată lumea și a îndemnat ca guvernele națională să facă din prevenirea violenței domestice un element esențial al planurilor naționale de combatere a COVID-19. „Pentru multe fete și femei, pericolul cel mai mare vine de acolo unde, la moment, ar trebui să se simtă în siguranță. Din propriile lor case”, a spus acesta.

Una din din trei femei din lume a trecut prin violență fizică sau sexuală de-a lungul vieții. Acesta este unul din cele mai răspândite, dar și cele mai neraportate abuzuri ale drepturilor omului, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Deși și bărbații pot fi victime ale violenței domestice, femeile reprezintă totuși majoritatea cazurilor. 

Pe timp de război, dezastre naturale sau alte tipuri de criză se atestă mereu o creștere a cazurilor de violență domestică. În cazul COVID-19, victimele violenței domestice sunt impuse să stea în casă, respectiv, nu mai pot avea acces uneori la telefon, la rețele de socializare, la prieteni sau la psiholog. Copiii nu merg la școală unde ar putea apela la consiliere psihologică. Multe persoane au rămas fără un loc de muncă, obiceiurile s-au schimbat, iar perioada următoare este confuză și imprevizibilă. Coordonatoarea al unei linii fierbinți americane a spus: „Cunoaștem că atunci când un partener abuziv simte pierderea puterii și a controlului – iar acum toată lumea simte că pierde puterea și controlul – aceasta are un impact major asupra felului cum victimele sunt tratate la ele acasă.”

Republica Moldova: încă nu sunt schimbări, dar comunitatea se implică 

În Republica Moldova, starea de urgență a fost introdusă pe 17 martie, iar restricțiile de izolare nu sunt atât de dure ca în alte țări. La această etapă poate fi deocamdată prea devreme de a vorbi despre anumite schimbări. Conform Danielei Misail-Nichitin, directoare program femei, în cadrul organizației „La Strada”, în perioada 16-31 martie, nu se observă anumite schimbări în ce privește numărul de apeluri, mai mult, în prima săptămână a fost o ușoară descreștere. O explicație, potrivit ei, poate fi faptul că victima se află permanent în contact cu agresorul. Aceeași situație este în zilele de sâmbătă și duminică, în timpuri obișnuite. În același timp, în a doua săptămână au fost observate mai multe apeluri din partea rudelor sau ai membrilor comunității care au sesizat cazuri de violență domestică. 

Psihologa Daniela Terzi-Barbăroșie spune că acum „există riscuri mari ca sporirea numărului de conflicte intrafamiliale și neînțelegerile care apar mai des în această perioadă, din cauza problemelor financiare și cele asociate activității profesionale, precum și diferențele de opinii (cu privire la necesitatea carantinei sau a igienei sporite, educația copiilor, gestionarea timpului, treburile casnice, etc.), la fel pot declanșa violență domestică în familiile în care nu a existat violență până la epidemie.”

Poporul vorbește: ce facem când soțul bate soția?

Pandemia a crescut numărul cazurilor de violență domestică în lume. Care este situația în Moldova? Detalii, aici: https://www.moldova.org/pandemia-a-crescut-numarul-cazurilor-de-violenta-domestica-in-lume-care-este-situatia-in-moldova/Iată ce spun moldovenii despre violența domestică:

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 15 april 2020

Ce pot face victimele violenței domestice? Dar comunitatea?

Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără Violență în Familie”, a spus că pe timp de pandemie, telefonul de încredere este funcțional 24/24, iar victimele pot apela la: 0 8008 8008. Totodată, deși multe dintre centrele de plasament au fost închise pentru a respecta normele de siguranță împotriva COVID-19, au fost închiriate două apartamente pentru situații de urgență. O solicitare pentru astfel de asistență a fost deja făcută. 

Pe pagina coaliției sunt mai multe sfaturi pentru astfel de situații. La fel și pe pagina Telefonului Încrederii pentru Femei. 

„SUNAȚI-NE sau SCRIEȚI-NE

Consilierii serviciului, psihologii și avocații noștri sunt disponibili la TELEFON sau ONLINE

0 8008 8008 – apel gratuit de la orice rețea de telefonie fixă sau mobilă

Skype – Consultant 0 8008 8008 – gratuit și de peste hotare

Facebook: www.facebook.com/Telefonul-de-Incredere-pentru-Femei

Email: [email protected]

În cazul în care sunteți martorii sau auziți situații de abuz, telefonați la serviciile specializate sau la Poliție. Starea de urgență nu anulează respectarea drepturilor omului, iar în situații în care victimele nu au acces la telefon sau Internet în siguranță, fiecare membru al comunității trebuie să intervină. 

Ce trebuie să facă autoritățile

Așa cum am văzut, există recomandări la nivel internațional ca guvernele să acționeze pentru a preveni violența domestică. Există și state care au prevăzut fonduri destinate pentru aceste situații. Daniela Misail-Nichitin, de la „La Strada” spune că victimele violenței domestice necesită o atenție sporită și propune câteva măsuri rapide. În situația în care centrele de plasament nu mai primesc persoane, iar a apela la prieteni sau rude, nu este o opțiune din cauza izolării, autoritățile pot să se adreseze la rețele hoteliere pentru a caza persoanele care au nevoie urgentă. Doi, Poliția să elibereze ordine de restricție de urgență și să urmărească respectarea lor. Trei, proactiv să se monitorizeze persoanele care sunt la evidență ca agresori sau despre care au fost anumite sesizări. 

Pe timp de criză, de pandemie trebuie să avem grijă de persoanele vulnerabile de lângă noi. Aceasta nu înseamnă doar cei care au un risc mai mare de îmbolnăvire de COVID-19, dar și cei care indirect sunt afectați de criza din țară. Pe lângă solidaritatea comunității, aceasta înseamnă și o prioritate la nivel guvernamental. 

Psihologa Daniela Terzi-Barbăroșie:

despre cum să depășim conflictele în familie pe perioada pandemiei

Din cauza acestei situații – carantina,  distanțarea socială și izolarea, precum și toate consecințele acestora (probleme financiare, stres, anxietate, comunicare tensionată, apatie, agresivitate, incertitudine etc.) care se întâmplă din cauza pandemiei COVID-19 – cu siguranță că în toate familiile și în toate relații există anumite schimbări și din păcate, de cele mai dese ori, acestea sunt negative. 

Victimele abuzurilor și violenței domestice sunt deosebit de vulnerabile în condițiile carantinei sancționate de stat: captive în casă, cu abuzatorii, izolate de prieteni și familie, neprotejate de autorități. Unele persoane care se confruntă cu abuzuri fizice ar putea să nu caute ajutor medical pentru că aceasta ar putea spori riscul expunerii la coronavirus sau presupunând că nu pot să aibă acces la îngrijiri în spitale suprasolicitate de pacienții cu COVID-19. Totuși, pentru acest grup de persoane, a căror siguranță fizică și emoțională este în pericol, nu putem recomanda altceva decât să apeleze la serviciile ONG-urilor, Linia Fierbinte, aziluri, etc., și la poliție, în caz de necesitate. Deși alte țări au evidențiat în mod public emergența problemelor legate de sporirea violenței domestic și au avertizat alte țări cu privire la acest fenomen, nu am auzit ca și în Republica Moldova, Statul să fi luat anumite măsuri. Totuși, sectorul asociativ și-a  continuat munca în această perioadă, respective, îndemn toate persoanele care nu se simt în siguranță acasă, să nu aștepte să treacă epidemia, pentru că poate fi prea târziu, ori prețul acestei „răbdări”, poate fi prea mare.

În același timp, există riscuri mari ca sporirea numărului de conflicte intrafamiliale și neînțelegerile care apar mai des în această perioadă, din cauza problemelor financiare și cele asociate activității profesionale, precum și diferențele de opinii (cu privire la necesitatea carantinei sau a igienei sporite, educația copiilor, gestionarea timpului, treburile casnice, etc.), la fel pot declanșa violență domestică în familiile în care nu a existat violență până la epidemie. În așa cazuri, pentru ca tensiunea și reacțiile agresive verbale să nu escaladeze, este recomandabil ca adulții din familie să discute deschis despre toate lucrurile care îi deranjează, despre disconfortul său și frustrările sale, astfel încât să se gestioneze conflictele în mod sănătos (prin cooperare, negociere, găsirea compromisului, etc.). Pentru a diminua impactul negativ al unui conflict familial cu potențial de escaladare și a ameliora atmosfera atunci când suntem antrenați într-o ceartă, este bine ca cei implicați să țină cont de următoarele reguli:

– păstrăm vocea calmă, nu folosim cuvinte urâte, nu jignim persoana cu care suntem în conflict;

– formulăm clar ce ne deranjează, fără reproșuri și fără amintirea trecutului dureros;

– utilizăm umorul și auto-ironia ori de câte ori este posibil; dar fără sarcasm;

– nu facem preuspuneri, nu interpretăm;

– acceptăm diferențele, ascultăm argumentele;

– nu luăm decizii care favorizează/ defavorizează doar pe o singură persoană;

– ascultăm dorințele celuilalt, dar ni le exprimăm și pe ale noastre;

– respectăm promisiunile;

– apreciem efortul celuilalt.

Totuși, recomandările de mai sus se referă la mediile familiale fără conflicte cronice și animozități acumulate. Dacă însă cuplul sau familia era dezorganizată și comunica disfuncțional și până la perioada carantinei, ar fi recomandabil ca pentru perioada aceasta să se stabilească un Tratat de pace, un fel de angajament pe care să și-l asume fiecare din cei implicați în relațiile conflictuale și prin care să se stopeze toate interacțiunile cu potențial mare de conflict, astfel familia concentrându-se doar la aspecte logistice, de organizare a vieții în comun pe perioada carantinei.

Deoarece în cazul stresului și a anxietății – dar în această perioadă toți avem așa stări, și este absolut firesc – se produc anumite perturbări în reacțiile chimice ale organismului nostru, este important să ne alocăm suficient timp pentru a ne gestiona întâi de toate propria stare emoțională. În special, este important acest lucru în cazul persoanelor impulsive, ale căror reacții verbale sau comportamentale preced procesarea informațiilor și astfel, se ajunge foarte ușor la conflicte conjugale sau familiale mari. Modalități de reducere a stresului sunt multe, dar e bine fiecare să știe ce exact îl/ o ajută mai mult atunci când este nervos/-oasă. Unii fac sport sau curățenie, alții își regăsesc liniștea comunicând cu o persoană-resursă sau urmărind copiii cum se joacă; sunt binevenite în acest sens tehnicile de relaxare (tehnici de respirație, antrenamentul autogen, relaxarea musculară progresiv, meditația, etc.).

La fel de important este să ne rezervăm timp pentru proiecte personale, activități individuale sau activități realizate cu alți membri ai familiei (copiii, de ex., animalele de companie) sau prieteni, colegi (prin comunicarea online). Reducerea timpului de interacțiune cu membrul de familie predispus la conflicte (partener-ul/-a, copilul, rudele etc,) este o tactică bună pentru situațiile mai critice. După ce însă persoana respectivă se echilibrează, este bine să reveniți la comunicare, doar că aceasta să se desfășoare preferabil după modelul comunicării asertive, în care fiecare se renunță la poziția agresivă sau submisivă și astfel comunicarea devine mai eficientă. În acest scop este bine să revizuiți anumite reguli de comunicare care ar putea preveni potențialele conflicte (de ex., „Atunci când ești furios pe șeful tău, îți rezervi timp să-ți treacă supărarea pe el, nu îți reverși furia pe copil”, „Când unul dintre noi are o stare mai proastă, va ieși la balcon să se ocupe de ce îi place și va reveni în casă doar după ce se liniștește” sau formulări mai scurte: Cere ajutor când ți-i greu, Nu folosim adjective urâte, Nu lovim copilul, etc.). Deseori, familiile au în mod tacit „stabilite” asemenea reguli, doar că în perioada carantinei este absolut evident că o mare parte dintre acestea nu mai pot fi aplicate, deoarece s-au schimbat foarte multe aspecte ale vieții unei familiei, și respectiv, totul trebuie revizuit, discutat, negociat și agreat. Dacă vrem să ieșim împreună din această carantină, trebuie să învățăm să facem asta. Este o situație fără precedent pentru fiecare dintre noi și prin urmare, cu toții avem de ajustat ceva, ca să rămânem funcționali și eficienți, în pofida epidemiei.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate5 ore în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică6 ore în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Divertisment7 ore în urmă

Cine a fost Lidia Istrati – scriitoarea care a votat cu ambele mâini Declarația de Independență

Politiciana și scriitoarea Lidia Istrati a fost parlamentară în două legislaturi și persoana care, la 27 august 1991, a votat...

Economie9 ore în urmă

Eficiența și succesul stau în asociere! Cunoaște povestea GdP AGROASPECT GRUP din satul Floreni, raionul Ungheni

Unul dintre factorii de progres cert în dezvoltarea durabilă a agriculturii și a mediului rural din Moldova este reprezentat de...

Social13 ore în urmă

3 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT. Încă 12 decese și 295 de cazuri noi de COVID-19

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Turist în Moldova: Congaz, Găgăuzia

Cu peste 11.000 de locuitori, satul Congaz se număra printre cele mai mari sate europene după numărul populației. Acum doi...

LifestyleO zi în urmă

Cum alegi o fereastră termopan?

Cu toate că există o varietate mare de profile, cum ar fi VEKA, Salamander,Trocal, KBE, Aluplast, etc. să alegi un...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie3 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031