Connect with us
"
"

Social

Guvernul lansează Linia pentru transparență. La ce număr de telefon pot apela cetățenii

Publicat

pe

PE SCURT

Guvernul lansează, din 2 iulie, Linia pentru transparență. Astfel, cetățenii sunt îndemnați să sune la numărul de telefon 022 250 110, unde vor putea raporta abuzurile la care au fost supuși sau abuzurile despre care cunoaște, a declarat astăzi premierul Maia Sandu în debutul ședinței Guvernului.

PE LUNG

Telefonul de încredere va fi funcțional de luni și până vineri, între ora 09:00 și 17:00.

La 17 iunie, într-o conferință de presă, Maia Sandu a declarat că informaţiile primite de la cetățeni la acest telefon de încredere vor fi verificate de persoane din imediata sa apropiere, în care are deplină încredere. „Noi vom insista ca procurorii să investigheze adecvat fiecare acuzaţie”, a declarat atunci Maia Sandu într-o conferinţă de presă.

Social

Ce este Convenția de la Istanbul și de ce întârzie să fie ratificată

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Mai multe organizații și reprezentanți ai societății civile solicită ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) până la finele anului 2019. Un apel în acest sens a fost adresat președintei Parlamentului Zinaida Greceanîi și premierului Ion Chicu.

În Republica Moldova, violența împotriva femeilor și violența în familie reprezintă în continuare o gravă încălcare a drepturilor omului și cea mai gravă formă de discriminare față de femei. Potrivit unui studiu recent aproximativ 41% dintre bărbați și 19% de femei consideră că sunt momente când o femeie merită să fie bătută, iar 40% dintre bărbați consideră că femeia este responsabilă dacă a fost violată.

PE LUNG

Ce este Convenția de la Istanbul 

Convenția de la Istanbul reprezintă la moment cel mai eficient instrument internațional pentru a asigura prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie și se bazează pe convingerea că violența împotriva femeilor încalcă grav drepturile fundamentale la viață, securitate, libertate, demnitate, integritate fizică și emoțională și că acest fenomen nu poate fi ignorat de către state. Mai mult, Convenția de la Istanbul recunoaște că violența nu afectează doar femeile, ci societatea în ansamblu, fiind necesare măsuri urgente întru combaterea acestui fenomen.

Astfel, documentul cere statelor părţi să implementeze într-o manieră cuprinzătoare şi coordonată politici îndreptate împotriva acestui tip de violenţă. Drepturile victimelor trebuie să se regăsească în centrul acestor politici. Eforturile societăţii civile trebuie încurajate şi susţinute.

Fiecare a 4-a femeie din mediul urban și fiecare a 3-a din mediul rural a trecut printr-o formă de violență

Datele organizațiilor neguvernamentale care acordă suport la peste 3000 de femei și copii, victime ale violenței anual, precum și datele Biroului Național de Statistică și Studiului OSCE „Securitatea și bunăstarea femeilor”, denotă că fiecare a 4-a femeie din mediul urban și fiecare a 3-a din mediul rural, a trecut printr-o formă de violență pe parcursul vieții.

Semnatarii apelului mai arată că, în anul 2018 – opt femei, iar în primele opt luni ale anului 2019, cinci femei au fost omorâte de un membru al familiei, iar alte cincisprezece și, respectiv, șapte femei și-au pierdut viața ca urmare a vătămărilor corporale care le-au fost cauzate de partenerii lor de viață.

De cele mai multe ori, femeile nu raportează cazurile de violență pentru că le este frică de agresor, sunt blamate că au „scos gunoiul din casă”, nu au încredere în autorități și sistemul de justiție, nu au suficiente resurse financiare și oportunități de angajare, mai ales dacă au și copii, iar serviciile de suport sunt insuficiente sau chiar lipsesc.

Convenția de la Istanbul a fost semnată la 6 februarie 2017, dar până în prezent nu a fost ratificată

În acest sens, Convenția conține un șir de prevederi importante care prevăd adoptarea şi implementarea unor politici eficace, cuprinzătoare şi coordonate, susținerea organizațiilor non-guvernamentale prestatoare de servicii, asigurarea colectării de date relevante și dezagregate, promovarea schimbărilor în modelele sociale şi culturale în vederea eradicării prejudecăţilor, obiceiurilor, tradiţiilor şi a altor practici, care sunt bazate pe ideea inferiorităţii femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei şi bărbaţi.

De asemenea, documentul prevede dezvoltarea și susținerea serviciilor de sprijin pentru femeile victime și copiii acestora, creșterea gradului de conștientizare și educație și formarea profesioniștilor, participarea sectorului privat și mass-media în prevenirea și combaterea violenței, ș.a.

Convenția de la Istanbul a fost semnată la 6 februarie 2017 dar până în prezent ratificarea acesteia este tergiversată, chiar dacă reprezentanții Guvernului și Parlamentului și-au asumat de nenumărate ori un angajament public în acest sens.

Semnatarii apelului precizează că agenda de asociere din Planul de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE prevede expres ratificarea Convenției de la Istanbul, acest obiectiv fiind inclus și în mai multe documente de politici naționale, Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului 2018–2022, Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pe anii 2018–2023 și Planul de acțiuni 2018.

În acest sens, organizațiile neguvernamentale și autoritățile responsabile au elaborat proiecte de legi care vizează ajustarea legislației naționale la prevederile Convenției pentru a asigura conformitatea acesteia cu cele mai bune practici și standarde interanționale în domeniu.

Semnatarii apelului: Centrul de Drept al Femeilor, Centrul Internaționla „La Strada”, Centrul pentru Reabilitarea Victimelor Torturii „Memoria”, Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor, Asociația Obștească „Stimul”, Asociația Obștească Promo – LEX, Asociația Împotriva Violenței în Familie „Casa Mărioarei”, Asociația Obștească Centrul pentru Tineri „Dacia”, Instituţia Publică Centrul Maternal „Pro Familia”, Asociația Obștească „Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane”, Centrul maternal „Ariadna”, Centrul Maternal „Pro-Femina”, Asociația Obștească „Interaction”, „Femeia Modernă” (Orhei), „Mildava” (Nisporeni), Vocea Femeilor Rome „ROMANO ALAV”, Forul Organizațiilor de Femei din Republica Moldova”, „Gender-Centru”, Institutul de Rezolvare a Conflictelor, Femeia pentru Viitor (Ungheni), Onoare și Drepturile Femeii Contemporane (Bălți), Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova-AFAM, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, Clubul Politic al Femeilor 50/50, Fundația Est-Europeană, Femeia pentru Societate Contemporană, ș.a.

Citește mai departe

Copilul meu singur acasa

Ce face copilul tău pe Internet? Statistici despre exploatarea sexuală online și ce vârstă au victimele

Publicat

pe

PE SCURT

Tu știi ce face copilul tău online? Îl supraveghezi?

„Exploatarea sexuală online a copiilor este o formă de abuz. Chiar dacă nu lasă urme pe corp, sechelele pe care le provoacă în sufletul unui copil sunt mai adânci decât ne putem imagina. Perioada de recuperare după un astfel de abuz este mult mai îndelungată. Iar ecourile traumei revin repetat de-a lungul vieții”. Este declarația făcută de Elena Botezatu, directoarea Programului Copii al CI „La Strada Moldova” în cadrul unei conferințe de presă.

PE LUNG

Aproape 60% dintre victimele beneficiare ale „La Strada Moldova” au între 13 și 15 ani, iar fiecare al 10 copil are sub 10 ani. 

Forme noi și periculoase de exploatare sexuală a copiilor în spațiul virtual:

sextortion – hărțuirea sexuală online

sexting – producerea și transmiterea online a conținuturilor cu caracter intim

Specialiștii menționează că formele de abuz menționate mai sus sunt periculoase pentru că, la primele etape, sunt voalate în conversații despre prietenie și iubire, simulate de abuzator în comunicarea cu copilul sau adolescentul. Copilul este manipulat și convins să producă imagini și video drept dovadă a unei relații speciale. La scurt timp, încep hărțuirea, șantajul, exploatarea online, care pot continua luni în şir. Copilul trăiește frica 24 din 24 de ore, din motiv că telefonul mobil este întotdeauna în preajmă și agresorul poate da oricând de el.

Cine sunt abuzatorii?

20-25 ani – 41%

40-45 ani – 35%

18-20 ani – 18%

50-55 ani – 5%

Pericolul vine și din faptul că fenomenul nu este înțeles sau recunoscut nici de specialiști, care invocă lipsa probelor în investigarea unor astfel de infracțiuni. Or, fiecare material cu caracter intim, în care apare un minor, trebuie perceput a priori drept probă principală a săvârșirii unui abuz sexual online asupra unui copil. Totuși, din lipsă de informații despre specificul exploatării sexuale a copiilor în spațiul virtual, profesioniștii din domeniu, direct sau indirect, descurajează raportările acestor infracțiuni.

4 din 5 copii au fost blamați de părinți

Pe de altă parte, sunt stereotipurile sociale legate de victimele unui abuz sexual, care favorizează răspândirea fenomenului. Copiii ezită să le vorbească părinților despre ce li s-a întâmplat, pentru că știu că nu vor fi crezuți, for fi învinuiți sau chiar pedepsiți pentru că au produs și au transmis fotografiile sau înregistrările video „indecente”. „Niciun copil însă nu alege să fie abuzat sexual online. În 8 din 10 cazuri abuzatorul a construit online o relație apropiată cu copilul, bazată pe încredere sau chiar iubire. Abuzatorul manipulează foarte abil victima, exploatând specificul vârstei, particularitățile psihologice, statutul social și nevoile primare ale copilului”, a mai spus Elena Botezatu.

Măsurile întreprinse de către legiuitori sunt cu mult în urma dezvoltării tehnologiilor informaționale – de circa 4,5 ori.

Specialiștii au declarat că există și se mențin lacunele din cadrul legal. Lacune care permit răspunderea penală ineficientă pentru un abuz sexual sau exploatare sexuală a minorului.

Potrivit adjunctului procurorului-șef PCCOCS, Sergiu Russu măsurile întreprinse de către legiuitori, în scopul protejării copiilor împotriva exploatării sexuale prin intermediul internetului, sunt cu mult în urma dezvoltării tehnologiilor informaționale – de circa 4,5 ori. Prin urmare, adaugă specialistul, racordarea legislativă la nivelul actual de dezvoltare și folosire a mediului online de către exploatatori și de către copii ar avea un rol determinant în prevenirea și investigarea reușită a unor astfel de crime.

Enlarge

foto_2
Elena Botezatu de la CI „La Strada Moldova” și Sergiu Russu, adjunctul procurorului-șef PCCOCS

Cum au făcut cunoștință?

ok.ru – 48%

facebook.com – 26%

instagram – 14%

youtube.com – 7%

Doar în ultimii 2 ani, Echipa de Asistență a Copilului din cadrul CI „La Strada Moldova” a gestionat aproape 50 de dosare ce reprezintă abuzuri sau exploatare sexuală online a copiilor. În prima jumătate a anului 2019, avocatul și psihologii EAC au preluat 43 de cazuri noi de abuz sexual asupra copiilor. Conform prevederilor Codului Penal, acestea au fost clasificate drept cazuri de trafic (16), pornografie (16), hărțuire sexuală (1), ademenire (1), acțiuni perverse (1), violuri (7) și acțiuni violente cu caracter sexual (1).

Citește mai departe

Social

Au racolat șase tinere și le-au forțat să presteze servicii sexuale în Moscova. Trei bărbați din Telenești, reținuți// VIDEO

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Trei bărbați, originari din raionul Telenești, au fost reținuți, de oamenii legii, fiind bănuiți de trafic de persoane pe teritoriul Federației Ruse în scop de exploatare sexuală.

În urma investigațiilor, s-a stabilit că suspecții, în perioada anilor 2008 – 2014, au racolat șase tinere din Telenești, Fălești și Ialoveni, care la momentul recrutării aveau vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani. Fetele au fost transportate în orașul Moscova, unde au fost exploatate sexual.

PE LUNG

Poliția Națională precizează că, inițial, victimele erau racolate prin înșelăciune, fiindu-le promise locuri de muncă în diferite domenii. Ajunse la destinație, și fără a avea neavând surse de existență, acestea erau nevoite să ofere servicii sexuale contra plată.

„Conform probelor acumulate, victimele erau plasate pe un drum circular din or. Moscova, de unde erau vândute clienților pe ore sau chiar zile, contra sumelor de la 5000 la 15000 ruble rusești”, anunță oamenii legii.

La 10 septembrie, cei trei suspecți au fost reținuți în cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliile acestora.

La fața locului au fost depistate și ridicate înscrisuri pertinente la caz, telefoane mobile, cartele SIM, inclusiv din Federația Rusă, precum și o persoană, despre care se știe că anterior a fost exploatată sexual comercial, iar în prezent este în concubinaj cu unul dintre bănuiți.

Pe acest caz au fost pornite cauze penale, pentru trafic de persoane și proxenetism, iar bănuiții au fost reținuți pentru 72 de ore.

Dacă va fi dovedită vinovăția, bănuiții riscă o pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 de ani.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie4 ore în urmă

Se bate alarma! Râurile sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate

PE SCURT Râurile noastre sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate care sunt deversate în râurile noastre și care...

Social19 ore în urmă

Pandemia în Germania: „Statul a avut grijă de toți”

Pandemia de COVID-19 a pus autoritățile din toate statele lumii într-o situație dificilă și a influențat puternic și echilibrul politic...

IstorieO zi în urmă

Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia

PE SCURT Panglica Sfântului Gheorghe a fost inventată în 2005 în Federația Rusă și este inspirată din Primul Război Mondial....

LifestyleO zi în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

SocialO zi în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 171 cazuri noi de infecție. Bilanțul deceselor ajunge la 288

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

Economie2 zile în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031