Conform unui studiu calitativ finanţat de UE şi implementat de Hilfswerk Austria International, ”Contribuţia remitenţelor la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii”, numărul persoanelor care au investit remitenţele în deschiderea unor afaceri în Republica Moldova este mic, raportat la numărul de migranţi, estimativ 600 de mii de cetăţeni, datorită caracterului circulatoriu al acestui proces. Autorii acestui studiu, Natalia Vladicescu şi Alexandrina Gadarag, concluzionează că sunt mai mulţi factori care au determinat crearea acestei situaţii. O parte din migranţi şiau direcţionat eforturile spre îmbunătăţirea condiţiilor de trai sau procurarea unor obiecte de uz pe termen lung. Alţii însă nu au încredere în climatul investiţional din ţara noastră. Nu mai puţin este influenţată această situaţie de nivelul scăzut al culturii şi educaţiei antreprenoriale, precum şi atitudinea, nu tocmai bună, a cetăţenilor faţă de oamenii de afaceri. Or, mai este şi un motiv. Mulţi dintre cei care ar putea iniţia o afacere, nu ştiu în ce domenii să investească.
Pentru a contribui la o mai bună gestionare a remitenţelor transmise, mai multe instituţii guvernamentale şi organisme internaţionale îşi focusează eforturile în susţinerea celor care doresc să utilezeze eficient banii primiţi din străinătate. Studiul „Contribuţia remitenţelor la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlociii” cuprind interviuri cu 12 antreprenori din mediul urban şi 13 din cel rural. Se constată că prioritar, remitenţele au fost investite în imobile, comerţ, agricultură, diverse servicii.
În primul compartiment al studiului se analizează impactul experienţei migraţiei de muncă. Intervievaţii au afirmat că activităţile în străinătate iau influenţat la nivel de atitudini şi comportament, realizând că „afacerile mici şi mijlocii sunt foarte importante în economia unei ţări” sau „afacerile de familie pot reuşi, urmând a fi transmise prin moştenire”. Unii oameni de afaceri consideră că „este important să te implici total în afacere şi să munceşti de rând cu angajaţii” sau „banii trebuie investiţi, ca să producă noi resurse financiare”. De asemenea, ei reclamă multe abilităţi şi criterii de comportament – responsabilitate, punctualitate, dăruire, perseverenţă…
Tot în acest capitol sunt enunţate barierele şi provocările în dezvoltarea afacerilor care au fost identificate de respondenţi. Acestea ţin de resursele financiare limitate şi teamă, reticenţă faţă de împrumuturile bancare. Or, sunt şi altele, la fel de importante – cunoştinţe insuficiente privind iniţierea şi dezvoltarea unei afaceri, alegerea greşită a domeniului de activitate, supraestimarea pieţei de desfacere, experienţa insuficientă în contorizarea investiţilor şi a veniturilor. Se mai menţionează şi neclaritatea în legislaţia moldovenească referitoare la politica fiscală, dificultăţi în obţinerea autorizaţiilor de construcţii, infrastructura slab dezvoltată.
Capitolul doi al studiului cuprinde comentarii despre afacerile iniţiate şi dezvoltate cu suportul remitenţelor în agricultură şi zootehnie. Sunt 13 studii de caz, fiind descris parcursul afacerii – de la idee, lansare, evoluţie pînă la realizări. Protagoniştii acestor studii au menţionat că în străinătate primeau mai mulţi bani, dar au decis sa revină în Moldova pentru a fi alături de familie. Nu mai puţin important, se concluzionează, este factorul psihologic. Acasă ei fac ceea ce au învăţat, ce ştiu mai bine să facă sau le place, dar în străinătate erau nevoiţi să efectueze munci necalificate. Unii dintre ei, în primul an de activitate au fost dezamagiţi, dorind chiar sa renunţe la afacere. Alţii au avut probleme cu consătenii. Oricum, toţi sunt dispuşi să-şi continuie activităţile, asumîndu-i riscurile.
Victor Koroli, managerul proiectului „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova” a menţionat într-un interviu pentru Moldova.ORG că la concursul de granturi au participat 33 de cetăţeni din cele 4 raioane-pilot desemnate pentru concurs – Orhei, Teleneşti, Rezina şi Şoldăneşti. Conform unui juriu independent au fost selectaţi doar 7 beneficiari de granturi cuprinse între 10 şi 15 mii de euro. În capitolul trei al studiului sunt descrise activităţile a 5 participanţi la concurs care nu au beneficiat de finanţare din partea UE, dar oricum s-au lansat în afaceri. Unii dintre ei au împrumutat bani de la prieteni, alţii au luat credite din banci, sperând să câştige alte concursuri de finanţare.
Urmează, în capitolul patru, detalii despre cele 7 proiecte fiinaţate de UE şi implementate de Hilfswerk Austria International. Acestea sunt pentru diverse sectoare – instalarea tehnicii pentru prelucrarea fierului forjat, procurarea laboratorului mobil de extragere a mierii de albine, construcţia, amenajarea şi utilarea unui atelier pentru reparaţia tehnicii agricole, creşterea iepurilor, producerea făinii de porumb, procurarea laboratorului mobil electrotehnic pe cabluri şi creşterea coacăzei şi agrişului. Pentru implementarea acestor proiecte a fost necesar să investească şi beneficiarii, iar UE a achiziţionat utilajul tehnic şi instrumentariul necesar, care după încheierea proiectului, luna noiembrie a acestui an, va trece în proprietatea beneficiarului.
Studiul „Contribuţia remitenţelor la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlociii” se încheie cu 11 concluzii şi recomandări, printre care:
– Ponderea afacerilor iniţiate în baza remitenţelor este nesemnificativă.
– Migranţii necesită un suport informaţional şi de consulatănţă din partea
specialiştilor bine instruiţi, promovaţi şi parţial finanţaţi de instituţiile
statului.
– Promovarea în mass media a experienţelor pozitive, iniţierea campaniilor
de comunicare, care să se axeze pe îmbunătăţirea imaginii oamenilor de
afaceri.
– Stabilirea unei conlucrări armonioase a autorităţilor moldoveneşti cu
diaspora.
Toate acestea ar contribui la realizarea scopului proiectului – mărirea impactului pozitiv al remitenţelor venite în Republica Moldova, dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.
