Connect with us
"
"

Economie

A fost oferită prima cetățenie moldovenească în schimbul investițiilor în țară

Publicat

pe

Președintele Igor Dodon a dispus „acordarea cetățeniei Republicii Moldova unui cetățean străin (solicitant principal) în baza datelor de identificare №SP/01/2018”, scrie Infotag. Decretul corespunzător, semnat de șeful statului, a fost publicat în „Monitorul Oficial” și intră în vigoare astăzi, 5 aprilie. Acesta este primul caz de acordare a cetățeniei moldovenești în schimbul investițiilor.

Programul de obținere a cetățeniei în schimbul investițiilor a fost aprobat în 2018 de Guvern. Autoritățile speră să atragă în republică cel puțin 1,3 miliarde de euro în următorii cinci ani. Potrivit programului, un investitor străin poate obține cetățenia Moldovei dacă transferă în Fondul de Dezvoltare Durabilă cel puţin 100 mii de euro sau 250 mii într-un domeniu de afaceri de importanţă strategică. Programul este promovat de un consorțiu internațional selectat în cadrul unui concurs deschis. Din consorţiu fac parte MIC Holding LLC, Henley & Partners Holdings Ltd, Henley & Partners Government Services Ltd și Henley & Partners International Ltd.

Autoritățile au promis că cetățenia R. Moldova prin investiții va fi acordată numai solicitanţilor care corespund celor mai bune standarde internaționale. Solicitanții sunt mai întâi supuși unui control al reputaţiei economice și financiare, în patru etape, inclusiv prin Interpol, SIS, MAI şi CNA.

Economie

Cum să calculezi ce impozite ți se rețin lunar? Explicăm

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Sondajul S&P Global FinLit Survey arată că Republica Moldova ocupă locul 117 din 143 de statele lumii la capitolul alfabetizarea financiară a populației. Datele menționează că doar 27 la sută din moldovenii adulți au cunoștințe financiare de bază. La acest capitol stăm mai rău decât țări cum ar fi Tanzania, Uganda, Rusia, Columbia sau Madagascar. Pornind de la asta, echipa Moldova.org și-a propus să lanseze o rubrică dedicată educației financiare, iar primul articol va fi dedicat impozitelor și cum să înțelegem cât și de ce ni se reține din salariu.

PE LUNG

Pentru a putea explica mai ușor câte impozite se rețin din salariul lunar, vom discuta un caz concret, dar ipotetic – Ion, proaspăt angajat la o instituție de stat.

În fiecare lună, Ion primește fluturașul de salariu. În acesta sunt indicate două sume de bani, prima sunt banii alocați pentru munca sa și cea de-a doua – cei pe care îi primește după achitarea tuturor impozitelor. Deci, câte impozite i se rețin din salariul de angajat în sectorul public și cum se calculează acestea?

Benjamin Franklin spune că achitarea impozitelor este o certitudine, precum este moartea. La fel de cert este și rolul impozitelor pe care îl achită fiecare dintre noi în dezvoltarea unei societăți democratice.

Așadar, să le luăm pe rând.

Suma care se trece în contractul de muncă și din care se rețin taxele și impozitele salariale se numește salariu brut. De multe ori oamenii se revoltă când aud datele statistice privind salariile, declarând că sunt prea mari în raport cu cele reale. Aceasta pentru că statistica reflectă anume salariul nominal brut. El constituie baza din care se rețin impozitele.

În cazul lui Ion, care este în sectorul bugetar, salariul mediu nominal brut este de 6456 de lei. După achitarea tuturor impozitelor în fluturașul său este indicată suma de 5324,75 de lei, care reprezintă salariul net, care este suma cu care angajatul rămâne „în mână” după achitarea tuturor impozitelor.

Unde sunt restul banilor și cum a fost calculată această sumă?

Pentru început Ion trebuie să știe că fiecărui salariat i se rețin impozite. Acestea sunt reținute de angajator și achitate la bugetul public. Deci, achitarea impozitelor se face prin intermediul instituției unde lucrează, a angajatorului.

Angajatului i se rețin trei tipuri de impozite

contribuții de asigurări sociale în mărime de 6% din salariul brut. Acești bani ajung în bugetul asigurărilor sociale de stat,  în mare parte în fondul de pensii, adică constituie baza din care i se va calcula pensia. În cazul angajatului Ion, contribuțiile de asigurări sociale vor  constituie 387 lei.

prime de asigurări medicale în mărime 4,5% (PAM). Banii ajung în fondul asigurare obligatorii medicale, adică din aceste resurse se întreține sistemul public de sănătate. În cazul lui Ion, PAM vor constitui 291 de lei.

– cota impozitului pe venit, care constituie alte 12% din venitul impozabil. Dacă începeți să oftați și să credeți că intrați în domeniul matematicii superioare, să știți că greșiți. Dar pentru început, ce este venitul impozabil? Este baza din care se calculează impozitul pe venit achitat de angajat și este egal cu salariul brut minus contribuții sociale achitate angajatului, minus primele PAM achitate de angajat și minus scutirea personală.

Mai simplu: din 6456 de lei (salariul brut) se scade 387 de lei (contribuții de asigurări sociale) și 291 de lei (PAM) și încă 2000 de lei (scutirea personală – suma lunară din care nu se calculează impozitul pe venit) și obținem venitul impozabil, care constituie 3778 lei. Anume acești bani sunt baza din care se calculează impozitul de venit prin aplicare de 12%. Astfel obținem impozitul pe venit de 453 de lei.

Ion ar mai trebui să știe că, pentru instituția unde activează, plățile achitate de angajat nu sunt toți banii care vor merge„la stat”. Aceasta pentru că, la fiecare salariu brut achitat, angajatorul trebuie să mai achite în numele acestuia 23 de procente de contribuții sociale și 4,5 PAM, care similar impozitelor reținute angajatului merg în bugetul asigurărilor de stat și Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM).

Așadar, ce avem în final? Pentru un salariu de 5 325 de lei, bani care ajung la angajatul Ion, angajatorul (instituția unde lucrează) plătește la stat cumulativ impozite în sumă de 2584 de lei.

Citește mai departe

Social

Un test internațional spune că avem elevi slabi. Unde greșim

Publicat

pe

De către

PE SCURT

43 la sută dintre elevii de 15 ani din Republica Moldova nu înțeleg ce citesc și nu ating nivelul minim de competență la științe, iar 50 la sută din elevii de această vârstă se confruntă cu probleme la matematică, arată testul PISA 2018, care scoate la iveală procentul de analfabetism funcțional. PISA reprezintă un program care evaluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani, la trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe. Testele sunt concepute pentru a măsura abilitățile elevilor de a aplica cele învățate în situații reale.

Deși autoritățile de la Chișinău s-au lăudat că țara noastră a reușit performanța de a nu descrește punctajele medii la niciunul dintre domeniile evaluate, comparativ cu ciclurile anterioare, profesori și experți susțin că situația în domeniul educațional este gravă și că există puține șanse ca, peste trei ani, Moldova să-și îmbunătățească performanțele.

PE LUNG

În medie, în rândul țărilor OECD, aproximativ 23% de elevi nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură, științe sau matematică. Dar ce înseamnă analfabetismul funcțional? Este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi.

Republica Moldova pe locul 51 din 79 de state

În martie 2018, în Republica Moldova 5 367 de elevi în vârsta de 15 ani din clasele a 7-a sau mai mare din instituțiile de învățământ selectate aleatoriu din toată țara au susținut o testare la citire/lectură, matematică și științe, cu durata de două ore. Aceste teste nu au avut legătură directă cu curricula școlară din Republica Moldova, ci mai curând au fost bazate pe competențe, fiind comparabile la nivel internațional. Testele au fost elaborate de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) pentru a evalua în ce măsură elevii din Republica Moldova și din alte țări, la finele perioadei de școlarizare obligatorie, sunt capabili să aplice cunoștințele în situații reale de viață și sunt pregătiți pentru participare deplină în societate

În cadrul Programului Internațional de Evaluare a Elevilor – PISA 2018 au participat peste 612 000 de elevi din 79 de țări sau regiuni economice. În Republica Moldova, au participat 5 367 de elevi din 236 de instituții de învățământ.

În urma evaluărilor, Republica Moldova a înregistrat un punctaj mediu de 424 de puncte la citire/lectură, în raport cu 416 de puncte în 2015 și 388 de puncte în 2009.

La capitolul matematică, țara noastră a acumulat 421 de puncte, în comparație cu 420 de puncte în 2015 și 397 puncte în 2009.

La capitolul științe, am acumulat 428 de puncte, tot atâtea puncte ca și în 2015 și cu 15 puncte mai mult decât în 2009.

Astfel, Moldova este una dintre cele 7 țări care au înregistrat o creștere a rezultatelor la fiecare domeniu și la fiecare ciclu de participare. Cu toate acestea, punctajul mediu înregistrat de Republica Moldova în toate ciclurile PISA încă rămâne mai mic decât punctajul mediu al țărilor ce fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) – 487 de puncte la citire/lectură și 489 de puncte la matematică și la științe.

Explicăm rezultatele

Performanțele Republicii Moldova în anul 2018 sunt similare cu cele înregistrate de România, Bulgaria, Montenegro, Chile sau Uruguay. Țările lider în Programul PISA 2018 sunt Singapore, Japonia și Estonia.

PISA 2018 a arătat că fetele au înregistrat rezultate mai mari decât băieții la domeniile citire/lectură și științe, cu o diferență de punctaj de 41 de puncte la citire/lectură și 11 puncte la științe. La domeniul matematica, băieții și fetele au înregistrat rezultate aproximativ egale. Rezultatele elevilor social-economic avantajați depășesc rezultatele elevilor social-economic dezavantajați cu peste 90 de puncte la toate domeniile, iar performanțele elevilor din instituții urbane sunt mai mari decât cele ale elevilor din instituțiile rurale cu peste 55 de puncte. Elevii din mediul urban înregistrează, la toate domeniile, un rezultat mai înalt decât elevii din mediul rural, diferența fiind de minim 60 de puncte pentru fiecare domeniu.

 De ce avem analfabetism funcțional

Viorica Doina, profesoară la liceul Petru Movilă din Capitală, se arată convinsă că rezultatele modeste din acest an la PISA 2018 sunt o consecință a situației grave din sistemul de învățământ general, iar peste trei ani, când va fi realizat următorul program de evaluare PISA situația în Republica Moldova se va înrăutăți. Aceasta din cauza birocratizării procesului de raportare a informației în învățământul general, în urma căruia profesorii „s-au înecat în hârtii și controale”.

Potrivit profesoarei, cadrele didactice din școli sunt încărcate cu chestiuni de birocrație. „Profesorii pur și simplu nu au timp. Hârtii, hârtii și iar hârtii. Mape peste mape – mapa profesorului, mapa elevului. Am întrebat reprezentantele ministerului: mapele pe care ne obligați să le facem sunt în beneficiu elevului? Nu. Sunt în beneficiu profesorului? Nu. Atunci în al cui beneficiu? Oare eu ca pedagog cu asta trebuie să mă ocup? În loc să mă pregătesc pentru a doua zi, să caut materiale interesante, sunt nevoită să mă ocup cu chestiuni birocratice”, a relatat Viorica Doina.

În același timp, Viorica Doina recunoaște că „majoritatea profesorilor de astăzi sunt elevii cuminți de ieri, care nu suportă copii cu viziuni deschise, gălăgioși, cu propria opinie, pe care insistă să o spună, respectiv ei nu știu cum să-i gestioneze”. Astfel, pedagogii nu știu cum să construiască o relație cu toți copiii și să creeze o atmosferă prielnică pentru studii.

Alte carențe ale sistemului educațional care au impact asupra pregătirii elevilor sesizate de profesoară au fost lipsa cadrelor didactice tinere și salarizarea modestă a pedagogilor. „Știați că, de trei ani, Facultatea de Fizică și Matematică nu există în R. Moldova? Peste câțiva ani nu vor fi profesori”, a spus ea, menționând din nou carențele actualului sistem.

„În școală a fost introdus un obiect nou – dezvoltarea personalității. Nu am primit nici manual, nici ghid. Ni s-au doar temele și ni s-a spus „Luați și lucrați”… Suntem împotriva catalogului electronic, pentru că nu se anulează cel pe suport de hârtie, dar se dublează munca. Profesorul care a avut șase lecții cu șase clase diferite, trebuie să rămână după lecții, să ia catalogul pe suport de hârtie de la toate cele șase clase și să introducă notele în cel electronic.

Potrivit ei, dacă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării ar schimba politicile și ar pune accent pe lucrul cu elevii, lucrurile se vor schimba. Sunt copii foarte buni, doritori de a munci, care concurează, dar sistemul e defectuos. Cei mai buni elevi după finalizarea studiilor pleacă din țară.

Continuăm să practicăm abordări pedagogice bazate pe transmitere de informații

Iosif Moldovanu, director executiv al Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC), susține că până nu vom crea în școală un mediu care să fie sigur, protectiv și inclusiv, în care copilului nu o să-i fie frică să vină la școală, nu vom putea ridica niciodată rezultatele PISA. „Cred că una din probleme este că mediul școlar nu este unul în care copilul să se simtă în siguranță. Atunci când copilul nu se simte în siguranță, nu are cum să se concentreze și să formeze alte competențe, în special cele cognitive”, a relatat Iosif Moldovanu.

Al doilea aspect este că profesorii nu utilizează abordări pedagogice bazate pe formări de competență. „Continuăm să practicăm abordări pedagogice bazate pe transmitere de informații și nu pe activități practice bazate pe sarcini și gândire critică care ar face conexiuni ca din ceea ce fac ei să deducă anumite concepte teoretice”, susține expertul. Potrivit lui, este o abordare continuă care perpetuează în sistem. „Manualul este instrumentul de bază: „Luați și citiți”, iar această abordare nu are cum să ducă la formare de competență.

„Această schimbare de paradigmă trebuie să se întâmple, altfel nu avem cum să așteptăm că se vor schimba rezultatele la PISA”, a declarat Moldovanu.

Întrebat cum s-ar face aceasta în mod practic, el a menționat că ar trebui să pregătim profesorii de la facultate. Pregătirea inițială a profesorilor e un aspect foarte important. De asemenea, ar trebuit, potrivit lui, schimbate și standardele de evaluare a profesorilor. Inspectorii și administrația școlilor trebuie să înțeleagă că asta e calea spre performanță. „Avem profesori care încearcă să dea băncile la o parte, să iasă cu elevii la natură, dar lor li se reproșează: De ce faceți asta? De ce i-ați scos afară pe copii? Mai persistă stereotipul că dacă elevii stau în bancă câte doi, aceasta este o lecție serioasă, iar cei care încearcă să iasă din tipare sunt pedepsiți”, a spus directorul executiv CIDDC.

La nivel de minister există curriculum. Ceea ce ar trebui să fie realizat acum ar fi lucrul cu „nivelul mijlociu” – directorii de școli și inspectorii care încă nu au depășit tradiționalul. „Trebuie de lucrat cu formarea de capacități la directorii și directorii-adjuncți care ar trebui să vadă lecția ca un spațiu în care profesorii au libertatea de a decide ce se întâmplă acolo. Aceasta se poate de observat mai ales în cazul când directorii și directorii adjuncți care vin să asiste la lecții și dacă văd că profesorul a schimbat două teme cu locul în planificarea de lungă durată atunci gata, aceasta este o crimă. Nu putem fi atât de rigizi”, a mai spus Moldovanu.

În final, el a recunoscut că nu vede nicio șansă ca peste trei ani să se schimbe situația sau că rezultatele PISA se vor schimba, pentru că „a schimba abordarea de verificare și monitorizare este un proces de lungă durată”.

De notat că elevii din Republica Moldova au susținut testele de două ore pe hârtie, la fel ca în alte 7 state, printre care România, Argentina și Liban. Celelalte 72 de țări care au participat au dat testul pe calculator.

Citește mai departe

Social

Acasă, în Germania/ Cum este viața a trei tineri plecați din Moldova

Publicat

pe

De către

Pleacă în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Pleacă în căutarea oportunităților de dezvoltare. Pleacă pentru că nu mai vor să rămână acasă… În fiecare an, tot mai mulți tineri din Republica Moldova aleg să părăsească țara. Potrivit Biroului Național de Statistică, în doar patru ani, peste jumătate de milion de moldoveni (562 574) au ales să emigreze.

În ultimii ani, mulți tineri din Moldova sunt atrași de Germania, unde legea stă în capul mesei, iar drepturile omului sunt respectate. Un adevărat punct de concentrare pentru moldoveni este Berlinul – un oraș dinamic, divers și tocmai potrivit de a începe un nou capitol în viață. 

Când a ajuns în Berlin, Mihai avea 28 de ani. Avea în buzunar 200 de euro, două genți pline cu mâncare pregătită de mama și mult entuziasm. „Nici nu-mi puteam imagina ce mă poate aștepta, dar știam că nu pot sta în Moldova”, povestește el. Mihai Cibotaru este din satul Rădoaia, r. Sângerei. A început să lucreze de la vârsta de 16 ani. În timpul vacanței de vară pleca pe două luni în Rusia sau în Elveția. „Făceam bani pentru Colegiu. Nu puteam să-i las pe părinți să cheltuie pentru mine”, spune Mihai. Știa că le este greu să crească cinci copii și nici nu voia să stea pe capul cuiva. 

După universitate, la 24 de ani, a decis să-și deschidă o mică afacere la el în sat. A găsit un magazin vechi, care nu funcționa deja de 10 ani și l-a transformat într-o cafenea. „Nu am deschis un bar cu băuturi, ci un loc pentru tineri unde să stea cu prietenii, să poată juca biliard, darts, heckey și fotbal de masă”, povestește Mihai. 

200 de euro, 2 genți și mult entuziasm

Dar peste câțiva ani, tânărul a înțeles că pentru dezvoltarea afacerii are nevoie de bani. Trebuia să plece să lucreze peste hotare. Alegerea a căzut pe Germania. Deși nu știa deloc limba și nici măcar ce poate să-l aștepte, în urmă cu doi a urcat într-un autocar și a venit în Berlin. Drumul i-a fost plin cu peripeții, dar nici asta nu l-a oprit din cale. „Le spun oamenilor că nu trebuie doar să ne plângem, dar să și acționăm”, spune el zâmbind. 

Enlarge

Photo-2
Mihai Cibotaru

Și-a găsit un loc de muncă, apoi altul. A lucrat peste program, iar serile fugea la orele gratuite de limbă germană. „Nu cunosc germana bine, dar îi înțeleg și ei mă înțeleg”, constată el. La scurt timp, în Germania a venit și soția lui. 

„Situația din Moldova e atât de instabilă încât mulți aleg să plece. Noi toți: 4 frați și o soră suntem plecați. Sora e în Franța, fratele mai mare și eu suntem în Germania, un frate în Abhazia și altul în Italia”, descrie Mihai situația Moldovei care zilnic pierde tineri. 

Străin printre străini

El spune că îi place asigurarea, medicina, curățenia din Germania, dar totuși vrea să revină acasă. „Zilnic spun că vreau acasă. Dar soția mă întreabă ce vom face acolo? Eu o înțeleg, dar îi explic că oriunde nu ai fi ești un venetic, un gastarbaiter”, suspină Mihai, care visează să contribuie la schimbarea spre bine în Moldova. „Aici este totul de ce e nevoie, dar la noi nu. Dar eu mereu sper că va fi bine și la noi”, recunoaște el. De aceea, Mihai se implică în mai multe acțiuni de voluntariat la el în sat: aduce cadouri de Crăciun pentru peste 600 de copii, oferă ajutoare bătrânilor nevoiași și demonstrează că și câțiva oameni pot schimba lucrurile.

„Ne ducem să facem bani, dar uităm de ceea ce lăsăm și e cel mai scump – familia. Pentru că te duci, dar nu știi când ai să vii și pe cine ai să mai găsești”, constată cu  tristețe Mihai.

Cărările i-au adus în Berlin pe Iuliana și pe Marcel Sobieski. Doar că de această dată, Germania i-a ademenit cu oportunitățile de lucru, precum și cu viața culturală cu care respiră capitala germană. „Am găsit un loc de muncă potrivit. Am aplicat, susținut 5 interviuri și am fost anunțată că sunt angajată. Astfel, am ajuns în Berlin în septembrie 2017”, povestește Iuliana, specialistă în previziuni economice. 

Enlarge

Photo-4
Iuliana și Marcel Sobieski

Iuliana recunoaște că i-a fost destul de ușor să se adapteze în noul oraș. „Ai un lucru, iar angajatorul are grijă de actele tale. Ce poate fi mai simplu? Iar ție nu îți rămâne decât să nu dezamăgești, să înveți limba și să respecți regulile de aici”, spune Iuliana.

Ritmul de viață și oamenii au convis-o să vrea să rămână în Germania. Astfel, la scurt timp, a venit și soțul ei Marcel, care administrează propria companie de soft. „Domeniul meu nu mă leagă de un loc anume. Astfel că îmi este mai ușor să mă adaptez. Apoi, Germania este una dintre cele mai mari centre de dezvoltare pentru IT”, subliniază Marcel. 

Tinerii spun că Berlinul i-a cucerit cu viața culturală. Ai toată gama de activități culturale pe care poți să le ai și care le lipseau acasă, în Moldova, spun ei. Deși nu știu cât timp vor sta în Berlin, totuși sunt convinși că acum sunt în locul potrivit pentru ei. Tinerii învață limba, pentru că adaptarea și integrarea, spun ei, începe anume atunci când vorbești și înțelegi limba țării în care stai. 

„Bătrânețea ne va prinde în Moldova”

Deși au emigrat, Marcel merge în Moldova în fiecare 2 luni. „Deplasările mele sunt legate de serviciu, pentru că acolo sunt o parte din echipa mea de lucru, dar și pentru că mă cheamă dorul de casă, de prieteni și de mâncare”, zâmbește Marcel. 

Întrebați de planurile de viitor și unde cred că-i va prinde bătrânețea, tinerii se pun pe gânduri, apoi se privesc, își zâmbesc complice: „Poate chiar vom ajunge în Moldova și vom rămânem acolo, dar deocamdată rămânem aici, pentru că e bine și pentru că acest oraș ne permite să ne dezvoltăm”, subliniază Iuliana. 

Potrivit datelor Biroul Naţional de Statistică, în fiecare an crește numărul cetăţenilor Republicii Moldova care emigrează în Germania. Dacă în 2015 au anunţat că pleacă 153 de persoane, atunci în 2018 numărul a ajuns la 350. Totuşi, cifrele reale ar fi mult mai mari şi asta pentru că mulţi emigrează fără a anunţa autorităţile sau pleacă cu cetăţenia unui alt stat european.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie3 ore în urmă

Cât costă să imporți o mașină în Republica Moldova

PE SCURT Guvernul Chicu a aprobat o hotărâre în luna noiembrie prin care anulează reducerea de 50% la importul mașinilor...

Social5 ore în urmă

În scaun cu rotile, pentru dreputurile omului. Cum luptă Dmitri Kuzuk

PE SCURT Dmitri Kuzuk este un activist pentru drepturile omului și pentru persoanele cu dizabilități din Bender. De-a lungul timpului...

Istorie7 ore în urmă

Cei mai tineri premieri din lume. Republica Moldova în listă

PE SCURT Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, va deveni, săptămâna viitoare, cea mai tânără prim-ministră din istoria...

IstorieO zi în urmă

Cine este Nadia Comăneci, cea care a stricat computerul olimpic cu cele mai bune rezultate

PE SCURT Nadia Comăneci a rămas în istorie după ce, la 14 ani, a fost prima care a luat 10...

LifestyleO zi în urmă

Cum au reacționat brandurile moldovenești și alții la banana lipită de perete

PE SCURT Acum o săptămână, o banană dintr-un magazin a fost lipită cu bandă adezivă și apoi a fost vândută cu...

CulturăO zi în urmă

Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit după o luptă îndelungată cu cancerul

PE SCURT Cântăreața suedeză Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit luni, la vârsta de 61 de ani, după o...

EcologieO zi în urmă

Ce soluții au găsit unele companii împotriva risipei alimentare

PE SCURT Tot mai multe companii au început să se gândească la modul în care se fabrică unele produse alimentare...

Advertisement

Politică

PoliticăO zi în urmă

La ce ne putem aștepta de la partidul lui Mark Tkaciuk și Iurie Muntean

PE SCURT Pe scena politică din Republica Moldova a avut loc lansarea unei noi formațiuni politice – „Partidul Acțiunii Comune...

JustițieO săptămână în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

PoliticăO săptămână în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031