Connect with us
"
"

Cultură

Festivalul Internațional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, inaugurat la Chișinău

Publicat

pe

PE SCURT

Cea de-a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional de Operă și Balet „Maria Bieșu” a fost inaugurată în seara zilei de 6 septembrie la Chișinău. Evenimentul a debutat cu celebra operă „Norma” de Vincenzo Bellini, sub bagheta dirijorului Nicolae Dohotaru, Artist al Poporului.

Programul cuprinde opt spectacole de o înaltă ținută artistică: patru opere (Norma, Bal Mascat, Rigoletto, Turandot), trei balete (Lacul Lebedelor, Frumoasa din Pădurea Adormită, Don Quijote) și un concert de gală.

PE LUNG

Printre soliștii și dirijorii care vor evolua în cadrul festivalului se regăsesc nume de rezonanță din 10 ţări, precum: Paul Gaugler (Franța); Hanna Litvinova, Radu Poklitaru și Elena Starodubtseva (Ucraina); Bulent Bezduz (Turcia); Marco Caria, Daniella Capiello și Raffaelle Abete (Italia); Nester Martorell (Spania); Natalia Muradîmova (Belarus); dirijorii: Alexei Baklan (Ucraina); Alexandru Samoilă (Turcia); Angelo Gabrieli (Italia); Veaceslav Cernuho-Volici (Ucraina); Anton Grishanin (Rusia); coregraful: Ada Simone Totaro (Italia) și regizorul Andreea Battistini (Italia).

În cadrul festivalului vor fi implicate cele mai notorii forțe artistice ale TNOB „Maria Bieșu”, precum: Valeriu Cojocaru; Tatiana Busuioc; Petru Racoviță; Lilia Salomei; Viorel Zgardan; Iurie Maimescu; Lilia Istrati; Iurie Gasca ș.a., care împreună cu invitații vor prezenta cele mai îndrăgite creații din repertoriul clasic.

Prezentă la ceremonia de inaugurare, ministra Educației, Culturii și Cercetării, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a subliniat importanța festivalului care vine nu doar să pună în valoare cele mai distinse capodopere clasice dar, și să aducă un omagiu sopranei Maria Bieșu, celei care prin neobișnuita eleganță a vocii a primit titlul binemeritat de Primadona Operei Naționale din Republica Moldova.

Cea de-a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” se desfășoară în perioada 6-15 septembrie și va culmina cu un concert de gală deosebit cu participarea celor mai valoroși artiști din țară și de peste hotare.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Cultură

Cea mai bună Cio-Cio-san a Moldovei

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Maria Bieșu a fost cea care ne-a adus faima în întreaga lume și a adus pe scena teatrului nostru artiști renumiți de operă. Pe parcursul vieții sale a fost distinsă cu zeci de premii și aprecieri: Primadona Operei Naționale din Republica Moldova, Artistă a Poporului, Laureată a Premiilor de Stat, profesor universitar, academiciană, „Doctor Honoris-Causa”, Cavaler al „Ordinului Republicii” și deţinătoarea Ordinului Naţional „Steaua României”, cu toate acestea a fost singură și adesea foarte tristă.

Viața ei a avut doar un capitol – muzica, care i-a clădit amintirile, i-a acompaniat singurătatea și care a petrecut-o pe ultimul drum.  

PE LUNG

Maria Bieșu s-a născut în satul Volintiri, r. Ștefan Vodă, într-o familie de țărani simpli, devotați pământului pe care îl lucrau. Mariei i-a plăcut muzica încă din copilărie. Ea participa la toate concursurile organizate la școală. Însă, când a venit timpul să aleagă la ce facultate să se înscrie, a ales agricultura. Visa să devină artistă, dar mama o tot tachina și o întreba ce fel de profesie este asta: să fii artistă?

După doi ani de studii la facultatea de agricultură, unde se plictisea, a decis să facă ceea ce cu adevărat își dorește. Maria Bieșu debutează ca solistă în cadrul formației de muzică populară „Fluieraș”, alături de celebrii Tamara Ciobanu și Serghei Lunchevici. Nici de această dată nu este susținută de părinți, care voiau ca fiica să-și construiască un viitor sigur, care să-i garanteze un trai cât de cât decent. Însă, susținerea vine chiar din partea ministrului Culturii, care a văzut-o pe scenă la un festival republican și a încurajat-o să se înscrie la conservator.

În 1955, la 20 de ani, în fața comisiei de examinare a Conservatorului din Chișinău, Maria Bieșu a interpretat o romanță de Liszt și aria din Dama de Pică cu atâta simțire, încât la final s-a lăsat o tăcere suspectă, după care examinatorii au exclamat în cor: „Bravo, Maria!”. După mai mulți ani de studii și de la muzica folclorică decide să treacă la operă.

În anul 1962, se angajează la Teatrul de Operă din Chișinău, iar o împrejurare accidentală îi oferă șansa unei lansări fulminante. În ajunul lansării spectacolului Tosca de compozitorul Puccini, protagonista rolului Floriei Tosca se îmbolnăvește, iar Maria Bieșu este propusă ca suplinitor. Debutul solistei pe scena Teatrului de Operă are loc pe 28 aprilie 1962. Succesul a fost recunoscut atât de specialiști, spectatori, cât și de teatrul care a început să proiecteze un repertoriu special pentru ea. La 30 de ani, ea face un stagiu la teatrul La Scala din Milano, Italia. Aici, sub îndrumarea maestrului Enrico Piazza, asistentul de altădată a marelui Toscanini, pregătește rolurile principale de soprană în limba italiană din operele Tosca, Madame Butterfly, Aida și Trubadurul. Însuși Antonio Guiringuelli, directorul general al teatrului La Scala, a declarat că această tânără n-are nevoie de nici un fel de lecții – ea are un dar înnăscut.

În 1967, obține titlul de „Cea mai bună Cio-Cio-san” la Concursul Internațional Miura Tomaki din Tokio, Japonia. Din acel moment, Maria Bieșu a început să fie invitată în juriu, în concerte sau să țină prelegeri la diverse instituții muzicale din Europa, America și Asia. Maria Bieșu a imprimat un șir de creații la radio și pe discuri.

Peste câțiva ani, artista urcă pe scena teatrului Metropolitan Opera din New York. După evoluția sa, conducerea teatrului trimite o solicitare Ministerului de Cultură al U.R.S.S, în care cere încheierea unui contract pentru o întreagă stagiune teatrală. Bieșu urma să interpreteze zece din cele mai frumoase roluri pe scena Metropolitanului. Însă, liderii sovietici o încurajează să renunțe, îi repetă să nu uite de unde vine și că este deputatul uniunii și nu trebuie să dezamăgească pe cei care au avut încredere în ea. În cele din urmă, Bieșu nu mai pleacă nicăieri. Spune că a renunțat pentru că nu poate să-și lase surorile și mama.

Astfel că rămâne să evolueze pe scenele străine doar ocazional. De-a lungul carierei sale, Maria Bieșu a ajuns  pe scenele teatrelor de operă din Franța, Australia, Japonia, Cuba, Israel etc. Cu toate acestea, duce o viață grea și pătrunsă de singurătate. Pe scenă urca și primea fascinația oamenilor, era înconjurată de mulțime, dar acasă era tristă și singură. Mulți ani a visat să transforme Chișinăul într-un centru al muzicii de operă. În cele din urmă, în septembrie 1990, la Chișinău a fost inaugurat Primul Festival Internațional al starurilor de operă și balet, intitulat „Invită Maria Bieșu”. De atunci, pe meleagurile Moldovei, toamna, poposește fluturele gingaș (logotip al Festivalului Invită Maria Bieșu), împreună cu talente recunoscute în toată lumea ale muzicii de operă și balet. 

Primadona a  decedat pe data de 16 mai 2012, pe patul spitalului Cancelariei de Stat, după ce timp de 7 ani a suferit de o formă rară de leucemie. La o distanță de două zile, Guvernul Republicii Moldova a decis să redenumească teatrul – Teatrul Național de Operă și Balet Maria Bieșu. Ziua de 19 mai a fost declarată zi de doliu național în Republica Moldova.

Citește mai departe

Cultură

Animația unui moldovean, printre câștigătoarele Festivalului din Norvegia

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Noul videoclip „MTV is my friend” al formației de muzică rock din România „Sarmalele reci”, a luat premiul pentru cel mai bun videoclip la festivalul din Bergen, Norvegia.

Autorul acestui videoclip animat este moldoveanul Radu Popovici.

PE LUNG

Radu Popovici (n. 6 octombrie 1991) s-a născut și trăit în copilărie la Ștefan Vodă, însă a decis să-și facă studiile de grafică și animație în România. Anume el este cel care a animat videoclipul formației românești.

„Tot procesul de creare a durat 2 ani și 3 luni”, ne spune tânărul.

Potrivit lui, cel mai complicat lucru a fost crearea unui concept si a unei regii. „A fost prima producție pe care să o fac de la un capăt la celălalt. A mai fost complicată și munca de animare în sine, care mi-a luat un an și ceva de muncă zilnică”, recunoaște Radu.

Munca asiduă a tânărului a fost apreciată de membrii juriului Festivalului ReAmina care are loc în Bergen, Norvegia. Ei au remarcat cât de bine animația însoțește și consolidează cântecul. „Animația este bine executată și este folosită pentru a completa muzica în conducerea narațiunii. Mai exact, reprezentarea formației de muzică în videoclip este complet integrată în piesă, consolidând astfel întreaga structură a filmului”, a declarat juriul Festivalului ReAnima, care l-a ales drept unul dintre câștigătorii festivalului.

Piesa „MTV Is My Friend”  este despre cum muzica poate da sens vieții. Un canal tv iconic al anilor trecuți care a inspirat generații întregi de tineri este luat ca simbol în cântecul formației „Sarmalele Reci”.

Citește mai departe

Cultură

Săli pline şi discuţii intense cu invitaţi, la a cincea ediţie a Zilelor Filmului Românesc de la Chişinău

Publicat

pe

De către

Peste 3.000 de spectatori au luat parte la proiecţiile şi discuţiile intense cu invitaţii din cadrul celei de-a cincea ediţii a Zilelor Filmului Românesc (ZFR) de la Chişinău, care a avut loc între 10 şi 13 octombrie la Cinematograful Odeon.

Filmele noi şi premiate din program au făcut săli pline: „La Gomera”, de Corneliu Porumboiu, la gala de deschidere, „Monştri.”, de Marius Olteanu, „Arest”, de Andrei Cohn, „Nu mă atinge-mă” („Touch Me Not”), de Adina Pintilie, „Alice T.”, de Radu Muntean, şi „Povestea unui pierde-vară”, de Paul Negoescu, la gala de închidere.

Actorii Cristian Popa şi Alexandru Papadopol şi regizorul Andrei Cohn, invitaţi ai ZFR, au stat de vorbă cu publicul din Chişinău, în discuţii lungi şi substanţiale.

De succes s-au bucurat şi cele două filme din retrospectiva dedicată lui Ilarion Ciobanu, „Răscoala” (1965), de Mircea Mureşan, şi „Doi bărbaţi pentru o moarte” (1969), de Gheorghe Naghi.

Ioachim Ciobanu, fiul marelui actor, a evocat personalitatea tatălui său după fiecare dintre cele două proiecţii. Organizatorii ZFR i-au programat de asemenea o vizită emoţionantă la Ciucur-Mingir, satul natal al lui Ilarion Ciobanu, unde el a văzut ce a mai rămas din casa părintească, s-a întâlnit cu rude şi a descoperit casa de cultură din localitate, care poartă numele lui Ilarion Ciobanu.

Studenţii de la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP) au avut parte de o proiecţie specială cu scurtmetrajele de diplomă din arhiva UNATC ale regizorilor din generaţia noului cinema românesc. Iar copiii, dar şi părinţii s-au bucurat în număr mare de aventurile lui Nică din filmul „Amintiri din copilărie” (1965), de Elisabeta Bostan.

„La Gomera” şi „Povestea unui pierde-vară” au fost desemnate filmele favorite ale publicului, care şi-a putut exprima votul după fiecare proiecţie.

În premieră, Zilele Filmului Românesc se vor extinde în acest an şi în alte oraşe din Republica Moldova: Cahul, Călăraşi şi Nisporeni, la sfârșitul lui octombrie și începutul lui noiembrie.

Zilele Filmului Românesc de la Chişinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi Alternative Cinema din Republica Moldova, prin regizorul Dumitru Grosei și casa de producţie Rova Film din România, prin regizorul Marian Crişan.

Evenimentul  este finanţat de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) din Republica Moldova, Primăria Municipiului Chişinău.

Parteneri: Arhiva Naţională de Film (ANF) din România, DACIN SARA, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP) din Chișinău, Moldova Film, Opa Greek Cafe, Balkan Pharmaceuticals, Chateau Cristi, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, Salpan, Print Caro, Hero Pictures.

Parteneri media: TVR Moldova, Jurnal TV, Vocea Basarabiei, Radio Chişinău, Radio Plai, Radio Moldova Tineret, Ziarul de Gardă, Moldova.org, Cotidianul.md, Diez, Zugo, Locals.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Advertisement

Politică

Justiție3 zile în urmă

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

PE SCURT Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a...

Politică4 zile în urmă

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

PE SCURT Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra...

Politică4 zile în urmă

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

PE SCURT Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații...

Politică5 zile în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

PoliticăO săptămână în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

PoliticăO săptămână în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

ExterneO săptămână în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031