Connect with us
"
"

Cultură

Expoziție Moldova.org despre viața pe malul stâng al Nistrului, cu doi fotografi din Transnistria

Publicat

pe

PE SCURT

Moldova.org a provocat doi tineri fotografi originari din Transnistria, Anya Galatonova și Илья Бугаев, să reflecte realitatea de pe malul stâng al Nistrului printr-o serie de fotografii. După o lună de observații și căutări, Anya și Ilya ne plimbă printre casele celor 9 locuitori ai satului Novaya Jyzni și ne fac o excursie cu troleibuzul numărul 19, care face legendara rută Bender-Tiraspol.

Mai mult, fotografii sunt și eroii unui reportaj realizat de Moldova.org, care va fi publicat în ziua expoziției. Reportajul, unul din seria „Fețele toleranței”, vine să laseze discuții despre stereotipurile legate de populația Transnistriei și viața de acolo.

PE LUNG

Novaya Jyzni (Viață Nouă) este un mic sat din raionul Râbnița din Transnistria, cu o populație de doar nouă persoane. Cu câteva decenii în urmă, când Transnistria făcea parte din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM), locuitorii, fiind cetățeni sovietici, visau la o viață nouă, lungă și fericită. Astfel, „Viață nouă” nu este un nume aleatoriu – este o reflectare a viziunii asupra lumii a arhitecților acestui sat.

Linia de troleibuz Bender-Tiraspol conectează două orașe transnistrene situate pe diferite maluri ale Nistrului. Această linie a fost lansată la 19 iunie 1993, la un an după încheierea conflictului moldo-transnistrean: contradicțiile socio-politice, etno-naționale și economice dintre Republica Moldova și Republica Moldovenească nerecunoscute, care existau chiar înainte de prăbușirea URSS, au dus ulterior la confruntare armată.

Vă invităm, deci, să facem cunoștință cu o altă latură a malului stâng al Nistrului, să vorbim cu autorii acestor fotografii și să discutăm despre hotare și bariere. În cadrul expoziției, vom discuta cu tinerii fotografi și despre stereotipurile legate de spațiul transnistrean și de oamenii care locuiesc acolo.

Directoare executivă și șefă pe toate celea. Omul care face ca lucrurile să se întâmple, căpitana corabiei și geniu matematic nedescoperit - rezolvă orice problemă.

Politică

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

Publicat

pe

PE SCURT

Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru îngrijorează autoritățile de la Chișinău.

Bacalaureatul nu a fost anulat pentru studenții din regiunea transnistreană care învață în universitățile din Republica Moldova. Studenții se arată îngrijorați că ar putea să se infecteze și cataloghează decizia Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, dar și a Parlamentului Republicii Moldova drept „discriminatorie”. 

PE LUNG

În regiunea transnistreană sunt 1100 cazuri de COVID-19, dintre care 855 s-au tratat, iar 41 de persoane au decedat.

Pe 20 iunie începe sezonul estival în regiunea transnistreană. Anterior, specialiștii epidemiologi au venit cu o serie de recomandări care reglementează vizitarea plajelor. Citește recomandările AICI

Școlile din regiunea transnistreană vor înmâna atestatele până la sfârșitul lunii iulie. Specialiștii au recomandat ca evenimentele să aibă loc în aer liber, cei prezenți să respecte distanța minimă de doi metri între ei. Absolvenților li s-a permis să participe la înmânarea diplomelor fără măști, în timp ce restul participanților vor fi obligați să le poarte.

Specialiștii au venit și cu recomandări pentru funcționarea grădinițelor. Fiecărui om la intrare în instituiție i se va măsura temperatura, fie copil, părinte sau angajat. Celor cu febră nu li se va permite să intre în grădiniță. De asemenea, pentru aducerea copiilor va fi elaborat un grafic special ca să nu se creeze îmbulzeală. Angajaților le va fi controlată starea de sănătate de două ori pe zi, iar copiilor de patru ori pe zi. Mai mult, copiii vor ieși afară după un orar special și li se recomandă să petreacă cât mai mult timp în aer liber.

„Bacalaureatul – discriminare”

„Discriminare! Studenții din regiunea transnistreană în universitățile din Moldova se tem că vor fi infectați cu Covid-19” – este titlul unui articol publicat pe agenția de presă PMR Novosti din regiunea transnistreană. În text se arată că autoritățile din Republica Moldova au anulat examenele de bacalaureat pentru liceenii din Moldova, nu și pentru locuitorii regiunii transnistrene care învață în universitățile din Republica Moldova.

Universitățile din Republica Moldova primesc studenți din regiunea transnistreană, cu condiția ca în primul an de studiu să susțină examenele de bacalaureat. Respectiv, Parlamentul RM nu a anulat examenele de bacalaureat pentru această categorie și susține că persoanele care au absolvit programul liceal în instituțiile de învățământ superior, care s-au înscris pentru a susține examenul în sesiunea de examene 2020 vor putea susține examenul în următoarea sesiune, în funcție de evoluția situației pandemice, se arată în proiectul de lege privind anularea examenelor naționale de absolvire a programelor de studii în învățământul general, sesiunea de examene 2020. 

Prin urmare „câteva sute de studenți transnistreni sunt expuși riscului de infecție”. Mai mult, studenții din regiunea transnistreană care spun că din cauza bacalaureatului ei vor fi nevoiți să se întoarcă în Chișinău și să trăiască cel puțin 20 de zile în căminele studențești, ceea ce le-ar crește riscul de infectare.

Autorul textului (care nu este prezentat) se întreabă: „ce înseamnă acest gest: incompetență birocratică teribilă, discriminare deliberată împotriva locuitorilor din Transnistria sau o altă provocare?”

Trebuie să menționăm că bacalaureatul nu a fost anulat pentru liceenii care nu au avut media mai sus de nota 5.

Site-ul PMR Novosti a publicat săptămâna trecută încă cel puțin patru texte prin care atacă regimul de la Chișinău, vorbește despre „incompetența și neprofesionalismul” autorităților Republicii Moldova și despre cum ele ar provoca așa-zisele autorități din regiunea transnistreană. 

Perioada stării de urgență

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, anunță că starea de urgență instalată pe 17 martie și care a fost prelungită de două ori se încheie pe data de 16 iunie. Totuși, restricțiile vor rămâne în vigoare până nu vor mai fi actuale. Cristina Lesnic, viceprim-ministra pentru Reintegrare a declarat în cadrul unui interviu pentru TVR Moldova că starea de urgență din regiunea transnistreană reprezintă o îngrijorare.

„Această autoizolare care a fost extinsă până pe data de 15 iunie, pentru noi cei de la Chişinău (şi nu avem o anumită certitudine că ea va fi finalizată pe 15 iunie) reprezintă o îngrijorare pentru noi şi în special pentru cei care nu se pot deplasa. Dacă aceste acţiuni vor continua, în viitoarele platforme din formatul 5+2 vom aborda cu multă stricteţe subiectul și vom pune accent pe faptul că Tiraspolul obstrucţionează nu doar dialogul, dar şi rezultatele pe care le-am atins în formatul Berlin Plus”.

Citește mai departe

Istorie

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

Publicat

pe

PE SCURT

Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca și relațiile politice dintre Chișinău și regiunea transnistreană. 

Pe deasupra, tot în această perioadă au apărut în spațiul public tot mai multe teorii conspiraționiste despre originea coronavirusului, iar multe dintre acestea nu făceau decât să adâncească divizarea geopolitică existentă în societate. 

De unde se trag toate aceste teorii ale conspirației și împărțirea în pro-ruși/ pro-europeni sau pro-americani? Ar avea cumva vreo rădăcină comună? Despre asta am întrebat-o pe Ecaterina Locoman doctoră în Științe Politice, lectoră superioară în Științe Politice, University of Pennsylvania.

PE LUNG

— Politologii vorbesc întruna că oamenii aleg candidații după factorul geopolitic și mai puțin conform programelor prezentate de ei. De ce avem această divizare accentuată în societate: pro-ruși și pro-europeni? De unde a pornit această divizare și până când ea va dura? Ce trebuie să se întâmple ca această divizare să nu mai aibă loc?

— Divizarea accentuată în societatea noastră între cei care împărtășesc viziuni pro-ruse versus cei care împărtășesc viziuni pro-europene se datorează instabilității și strategiilor politice pe care le adoptă clasa politică din Moldova.

Din păcate, suferim în Moldova de ceea ce politologii numesc insecuritate a identității naționale: după destrămarea Uniunii Sovietice și obținerea independenței, elitele politice din Moldova nu au reușit să ajungă la un consens politic vis-a-vis de trecutul țării și calea pe care țara ar trebui să o urmeze în ceea ce ține de orientarea politicii externe. Unii politicieni au promovat ideea orientării către Vest, iar alții au văzut viitorul țării în continuare orientat spre legăturile economice și sociale cu Rusia și celelalte foste republici sovietice.   

Lipsa acestui acord politic a dus și la divizarea societății, întrucât politicienii folosesc în mod strategic și oportunist această divizare în societate și caută să susțină proiecte politice și să adune voturi, manipulând cu preferințele alegătorilor.

Nu este ușor să prezicem până cînd va dura această divizare în societate. Atât timp cât politicienii înțeleg că această dezbinare aduce dividende politice, vor continua să folosească aceste diferențe, pentru a menține sau a acapara puterea politică. 

Actorii politici externi joacă un rol important în strategiile pe care le adoptă elitele politice din Moldova. Atât politicienii care promovează viziuni pro-Est, cât și cei care promovează viziuni pro-Vest, beneficiază de suport politic din partea Rusiei, și respectiv din partea Uniunii Europene sau a Statelor Unite. Adesea se observă felul în care elitele politice de la noi folosesc credibilitatea acestor actori externi și politicieni care le reprezintă pentru a avansa scopurile politice de acasă.

Pentru ca această divizare să nu mai aibă loc – e nevoie ca societatea, alegătorii să evalueze candidații electorali și politicile pe care aceștia le promovează nu în baza vectorilor de politică externă pe care candidații le avansează, ci în baza calității programelor pe care aceștia le promovează. E adevărat că e mai ușor pentru un alegător să aprecieze un candidat electoral în baza factorului geopolitic. Alegătorii, însă, trebuie să facă un efort ca să înțeleagă politicile și programele economice, de justiție, de educație, etc., atunci când decid să își dea votul pentru un anumit candidat. Pentru a ajuta alegătorii în acest proces de evaluare, e nevoie ca elitele politice să inițieze și să prezinte programele electorale și politice focusate pe probleme de acasă. Politica externă trebuie să rămână o parte a acestor promovări de programe electorale, dar să ocupe un loc secundar. Văd rolul mass-mediei ca unul foarte important în prezentarea și promovarea cât mai largă a problemelor și programelor de fond prezentate de actorii politici.

— De ce unii cetățeni ai RM, în special cei născuți în URSS, cred în teoriile conspirației: armata americană a inventat coronavirusul ca să ne distrugă, că SUA se face vinovată de situația proastă în țară la noi? 

De-a lungul istoriei secolului XX, Europa de Est a fost o regiune unde s-a desfășurat o competiție pentru sfere de influență între Rusia și țările din Europa de Vest și după cel de al Doilea Război Mondial și SUA. Chiar dacă după destrămarea URSS, puterea globală a Rusiei a scăzut, în Europa de Est, Rusia rămâne jucătorul cel mai important în stabilirea ordinii regionale. Elitele politice actuale din Rusia își consolidează puterea politică prin faptul că apelează, de exemplu, la anumite discursuri și mituri care amintesc oamenilor despre măreția Rusiei ca putere mondială. 


Citește și: Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia, dar și de alte țări implicate în cel de-al Doilea Război Mondial au fost discutate în cadrul unei noi dezbateri online a Radioului Europa Liberă, intitulată „După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”. În cadrul acestei dezbateri a participat și Ecaterina Locoman, doctora în Științe Politice.


Felul în care victoria în cel de al Doilea Război Mondial este prezentată și memorată în Rusia de azi este un exemplu în acest sens. În Vest, sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial e memorat ca o zi a Europei, a victoriei asupra fascismului, rezistența asupra ocupației, victoria democrației asupra totalitarismului. 

Discursul oficial în care Rusia promovează memoria celui de-al Doilea Război Mondial, însă, este cea de victorie a Armatei Roșii asupra forțelor fasciste, o lupta militară și ideologică, în care forțele comuniste au ieșit victorioase. Este adevărat că URSS a jucat un rol crucial în victoria asupra fascismului, cu prețul, din păcate, a unor considerabile pierderi umane. Ceea ce, din păcate rămâne adesea nespus în discursurile Rusiei, este faptul că SUA, Marea Britanie și alți aliați din Vest de asemenea au jucat un rol foarte important, oferind URSS suport material în anii războiului. 

Chiar și după aproape 30 ani de independență, Moldova rămâne sub o puternică influență a spațiului mediatic din Rusia. În fosta URSS și în Rusia de după 1990, dacă  fascismul a fost și este denunțat ca o ideologie periculoasă, ca un regim politic totalitar, comunismul este prezentat ca o parte centrală a victoriei URSS asupra fascismului. A fost tabu să se discute deschis, la nivel de stat, despre crimele regimului Stalinist. A fost o fereastra deschisă în perioada lui Nikita Hrușciov, (după 1953, timp de aproape 10 ani) dar după această perioadă, despre suferințele și crimele din perioada stalinistă în societatea rusă s-a vorbit mai mult la nivel personal, memoriile fiind transmise din generație în generație în istorii personale de familie. 

Faptul ca în Moldova populatia preferă și s-a obișnuit sa consume produsele mediatice rusești – știri, filme, talk-show-uri, etc. este foarte ușor ca publicul din Moldova să accepte viziunea în care elitele politice actuale din Rusia văd lumea și relațiile dintre țări și ca anumite jumătăți de adevăruri promovate prin intermediul mass-mediei să prindă rădăcini și să fie fertile, iarăși ajutând anumiți politicieni de acasă la promovarea proiectelor politice.

— Problema transnistreană. Va fi problema separatistă vreodată rezolvată? Unii politicieni vorbesc despre faptul că în următorii cel puțin 10 ani Republica Moldova nu o să se integreze în UE, din cauza Transnistriei.

Conflictul s-a declanșat după ce Sovietul Suprem de la Chișinău, în aprilie 1990, a adoptat legi care au decretat limba română ca limbă de stat în Moldova și revenirea la grafia latină. În iunie 1990, s-a votat Declarația de Suveranitate a Moldovei și s-a denunțat Pactul Molotov-Ribbentrop. Toate aceste schimbări care marcau auto-afirmarea Moldovei vis-à-vis de Uniunea Sovietică (Moldova era încă o parte componentă a URSS în acea perioadă) au avut un efect negativ asupra relațiilor interetnice din Moldova. În acțiuni paralele, în lunile august și septembrie din 1990, membrii Sovietului Suprem care reprezentau etnicii găgăuzi au proclamat crearea unei republici Găgăuze în sudul Moldovei, iar deputații care reprezentau Transnistria în Sovietul Suprem au proclamat independența unei republici de partea stângă a Nistrului. Cei de la Chișinău nu au recunoscut aceste entități separatiste și dacă o soluție pașnică a problemei Găgăuze a fost găsită în 1994, conflictul cu Transnistria a cunoscut o perioadă scurtă, dar violentă de conflict militar deschis. Sunt deja aproape 30 de ani de când ne confruntăm cu problema separatismului și unii analiști numesc conflictul înghețat și uitat”. 

În primii ani după declanșarea acestui conflict, țările din Europa de Vest și SUA au preferat să nu se implice în soluționarea acestui conflict, politicienii din Moldova fiind lăsați singuri să negocieze cu Moscova, inclusiv în ceea ce privește retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului. Având în vedere diferențele de forțe dintre Moscova și Chișinău, adesea deciziile luate de către factorii de decizie de la Chișinău erau dezavantajoase pentru Moldova. 

Chiar dacă după căderea Zidului Berlinului și a destrămării Uniunii Sovietice, nu se mai discuta în termeni de sfere de influență, Moldova se află la hotarul geopolitic între Est și Vest și în Europa de Est, cum am spus mai sus, Rusia continuă să joace un rol foarte important în definirea evoluțiilor politice regionale. Criza din Ucraina este un exemplu concludent în acest sens. Rusia e o putere mare și își trasează interesele geopolitice reieșind din concepția și locul pe care dorește să îl ocupe pe continentul european și în lume, în general. Moldova e o țară mică, respectiv trebuie să fie foarte prudentă și creativă când își stabilește prioritățile politicii interne și externe, reieșind dintr-o viziune care ia în calcul în primul rând interesele Moldovei și a cetățenilor ei. 

O rezolvare a problemei transnistrene va putea să aibă loc cu o voință politică din partea Rusiei, cu o susținere puternică din partea Vestului, și cu o înțelegere a faptului că și în Transnistria sunt actori politici și economici care sunt interesați ca status-quo-ul relației dintre Chișinău și Tiraspol să rămână așa cum este. Din partea Moldovei, la nivel diplomatic și politic trebuie să se depună eforturi substanțiale, pentru ca această dispută să fie rezolvată. Până la urmă, cetățenii simpli, fie din stânga, sau dreapta Nistrului, sunt cu toții interesați să aibă un trai decent.

Nu cred că Transnistria ar sta în calea integrării Moldovei în Uniunea Europeană. Pentru ca țara noastră să fie acceptată ca și candidat UE, în primul rând ar trebui să ducă la bun sfârșit reformele începute pentru îndeplinirea Acordului de Asociere cu UE. Adesea politicienii de acasă folosesc Transnistria ca și pe un pretext pentru lipsa unui progres în ceea ce ține de apropierea țării de UE. Trebuie ca elitele politice din Moldova să fie diligente în reformarea țării, susținerea și atragerea investițiilor, îmbunătățirea sistemului medical și educational, intensificarea eforturilor de instituire a unei justiții corecte și luptei împotriva corupției. Și mai e nevoie ca și țările Uniunii Europene să fie de acord ca Moldova să fie acceptată ca și țară-membru. Aici vorbim despre importanța unei diplomații iscusite din partea Chișinăului. Ciprul, de exemplu, a aderat la UE ca insula divizată de facto, chiar dacă s-a confruntat cu un conflict între ciprioții greci și cei turci.   

Citește mai departe

Politică

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

Publicat

pe

PE SCURT

Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din stânga Nistrului, subordonate Chișinăului. 

Regiunea transnistreană ridică treptat restricțiile pentru locuitori și a stabilit reguli de deschidere și vizitare a plajelor.

Săptămâna trecută câțiva fermieri care se duceau pe terenurile lor au fost opriți de către „miliția transnistreană” și au fost „amendați”. Partea transnistreană spune că incidentul ar fi încă o provocare a Chișinăului.

PE LUNG

1040 cazuri de COVID-19 în regiunea transnistreană

Până în prezent, au fost raportate 1035 de cazuri de infecție cu coronavirus. Boala a fost învinsă de 694 de pacienți.

În ultimele patru zile, 101 persoane au fost tratate, au fost depistate 30 de cazuri noi de infecție, numărul deceselor rămânând același: 39 de persoane. Așa-zisele autorități declară că a fost înregistrată o tendință a scăderii nivelului de îmbolnăvire cu COVID-19.

De asemenea, săptămâna trecută 16 luptători ai brigăzii speciale de reacționare rapidă „Nistru” au fost infectați cu COVID-19. Brigada neutralizează infractorii deosebit de periculoşi sau eliberează ostaticii.

Bal pe timp de pandemie

„În siguranță nu înseamnă fără atmosferă” a declarat Vadim Krasnoselskii, așa-zisul lider de la Tiraspol, despre organizarea balurilor de absolvire. Acesta a menționat că organizarea va fi centralizată, iar în localitățile mai dens populate vor fi organizate baluri de absolvire în mai multe zile și nu toate într-o singură zi, într-un singur loc. De asemenea, s-a propus un concurs pentru cea mai bună organizare a unui bal de absolvire pe timp de pandemie. 

Absolvenților li se vor înmâna diplomele și certificatele de absolvire în locuri special amenajate în parcuri de către administrațiile locale. 

Se redeschid piețele, restaurantele, plajele și bisericile

De astăzi, au început să circule în regiunea transnistreană microbuzele. De mâine, 9 iunie, piețele de haine vor începe să funcționeze. Piețele de fructe și legume au început să lucreze încă de pe 2 iunie. De pe 4 iunie, în orașul Bender a reînceput să circule, doar dimineața și seara, troleibuzele. Totuși, cu transportul public pot să circule doar persoanele angajate, prezentând permisiunea de la angajator. 

De săptămâna trecută au început să funcționeze cafenelele și terasele. Acestea vor lucra doar până la ora 22:00, iar funcționarea pe timp de noapte este interzisă. 

De asemenea, de pe 5 iunie li se permite oamenilor să meargă la biserică,  respectând măsurile de igienă și protecție împotriva COVID-19. Regulile pe care trebuie să le respecte enoriașii, dar și reprezentanții bisericilor sunt: purtarea măștilor, dezinfectarea mâinilor la intrarea în lăcașele sfinte. Nu se recomandă atingerea icoanelor, crucilor și altor obiecte din interior, enoriașii trebuie să respecte o distanță minimă de 1,5 m, iar în biserică este permis un număr limitat de oameni. Salutarea dintre enoriași și reprezentanții bisericilor trebuie să fie doar înclinând capul înainte sau corpul. 

De asemenea, așa-zisele autorități au reglementat și prezența pe plaje. Infecționiștii au recomandat ca pe plaje, între vizitatori, să fie o distanță minimă de doi metri. Se permite vizitarea plajelor doar în grupuri nu mai mari de patru persoane. Li se recomandă oamenilor să evite băile comune și vestiarele. Au fost interzise vânzarea alcoolului și mâncării pe plajă, dar și pregătirea mâncării la grătar, se arată în comunicatul publicat de așa-zisul Centru Epidemiologic Republican de Igienă din regiunea transnistreană.

POLITICA

Pe 3 iunie președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut o discuție telefonică cu așa-zisul lider al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselskii. „Părțile au analizat situația creată în Zona de Securitate, în raioanele adiacente râului Nistru, mai cu seamă a celei din satele raionului Dubăsari – Cocieri, Vasilievca, Molovata Nouă, Roghi, satul Copanca din Căușeni ș.a. Localnicii sunt nevoiți să ajungă pe malul drept al Nistrului doar cu ajutorul bacului plutitor. Această stare a lucrurilor este consecința unui șir de măsuri întreprinse de structurile transnistrene în lupta cu virusul COVID-19, ceea ce a generat probleme grave pentru locuitorii satelor respective”, se arată în comunicatul apărut pe site-ul președinte.md

Enlarge

dodo
Foto: președinte.md

În ziua următoare, patru locuitori ai satului Cocieri, angajați ai unui agent economic din aceeași localitate, au fost opriți de către „miliția transnistreană” la unul dintre blocajele instalate la mijlocul lunii martie și „amendați”. Aceștia se duceau spre terenurile amplasate până la traseul Râbnița-Tiraspol.

❗️Astăzi, 4 iunie 2020 în jurul orei 10:00, patru locuitori ai s.Cocieri, angajați ai unui agent economic din aceiași…

Geplaatst door Promo-LEX op Donderdag 4 juni 2020

Despre această situație, într-un articol publicat pe PMR Novosti, se scrie că incidentul ar fi de fapt o provocare din partea Chișinăului, iar fermierii moldoveni ar fi fost opriți de către poliția rutieră, întrucât pe bancheta din spate erau patru persoane, ceea ce ar însemna o încălcare gravă a funcționării vehiculului.

Iar Oleg Belyakov, co-președintele părții transnistrene în Comisia Unificată de Control a declarat că „Chișinăul încearcă să submineze stabilitatea în zona de securitate cu provocări primitive”, se arată în altă știre.

De asemenea, liderul separatist de la Tiraspol a avut un video-call cu șeful Misiunii OSCE Claus Neukirch. „Perioada pandemică a fost un «test» pentru relațiile moldo-transnistrene, descoperind interesul politic al acțiunilor contraproductive ale Moldovei și dezvăluind profunzimea contradicțiilor dintre părți”, a declarat Krasnoselski.

Cu toate acestea, regiunea transnistreană stă cu ochii pe ce se întâmplă în Republica Moldova. PMR Novosti a publicat un articol cu titlul „Ieșirea necontrolată din carantină a Moldovei a dus la o creștere a îmbolnăvirilor cu coronavirus”, comparând situația din Moldova și cea din zona transnistreană, cu accentul pe faptul că situația în regiunea transnistreană ar fi mai bună.

Biroul Politici de Reintegrare anunță că astăzi au fost ridicate restricțiile de circulație a locuitorilor satelor Varnița, Copanca, Molovata Nouă, Cocieri, Pohrebea, Doroțcaia, Coșnița și Pârâta. Aceștia pot circula liber prin doar câteva puncte de trecere a liniei administrative: Bender-Varnița, Zagornoie-Copanca, Dubăsari-Doroțcaia, Dubăsari-Coșnița, Dubăsari-Cocieri.

Criză de costume medicale

În timp ce așa-zisele autorități transnistrene sugerează că situația în zonă ar fi mai bună decât în restul Moldovei, medicii din regiunea transnistreană nu au suficiente halate și costume de protecție împotriva COVID-19. Așa-zisele autorități studiază posibilitatea de a le oferi medicilor costume de protecție mai ușoare, din acest motiv, dar și pentru că este vară, iar temperaturile cresc. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie5 ore în urmă

Cât costă să treci la transport ecologic

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a...

Social10 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EcologieO zi în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

SocialO zi în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

SocialO zi în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031