"Problematica dezvoltarii economice este una complexa. Abordarea care s-a conturat in mod pregnant incepand cu anii 70 ai secolului trecut in domeniul dezvoltarii economice, este cea a liberalismului economic. Aceasta abordare a substituit in cadrul politicilor organismelor financiare internationale instrumentele aplicate de SUA pentru reconstructia statelor Vest-europene in perioada post-belica, care s-au dovedit a fi de mare succes. Un adevarat campion in promovarea reformelor liberale in economie este la moment Georgia. Presedintele Georgiei, Mihail Saakashvili la sfarsitul anului trecut a vizitat Moldova, ocazie cu care presa locala a scris despre succesele acestei tari in domeniul dezvoltarii economice. In mass-media internationala recent de asemenea au aparut mai multe publicatii la aceasta tema. Desi este inca prematur sa fie aduse evaluari finale ale reformelor promovate in Georgia, prezinta totusi importanta cunoasterea modului in care a evoluat pana la moment economia georgiana sub actiunea acestora. In acest scop a fost elaborat studiul prezentat mai jos de cercetatorul in economie din Academia de Stiinte a Moldovei, Viorel Girbu." (Acad. Gheorghe DUCA, Presedintele ASM)
În ultimii 7 ani Georgia a înregistrat performanţe importante în ceea ce ţine de de-reglementarea şi facilitarea dezvoltării mediului de afaceri. Astfel, conform ultimelor estimări realizate de Banca Mondială pentru anul 2010, indicele care măsoară uşurinţa în organizarea şi derularea afacerilor situează Georgia pe poziţia a 12-ea la nivel mondial, iar Moldova – doar pe poziţia 90-ea.
Numărul mediu al plăţilor fiscale pe care trebuie să le facă un agent economic pe durata unui an, în perioada 2005-2009 a scăzut în Georgia de la 46 la 18, pe când în Moldova acest indicator a rămas relativ constant, diminuându-se de la 52 la 48. Deşi la acest capitol este de menţionat că în Georgia antreprenorii sunt nevoiţi să dedice mai mult timp pentru plata taxelor decât în Moldova, dar şi aici Georgia progresează, pe când Moldova nu. În perioada 2005-2009 timpul utilizat pentru plata taxelor de către un agent economic în medie pe durata unui an în Georgia s-a diminuat de la 448 la 387 ore, iar în Moldova acesta a rămas relativ constant, diminuându-se de la 234 la 228 ore.
Ponderea în profit a taxelor în Georgia a scăzut în perioada vizată de la 57% la numai 15,3%. În Moldova acest indicator de asemenea s-a diminuat, dar numai până la 31,1% de la nivelul de 48%.
Calitatea reglementării mediului de afaceri, estimată pe o scară de la 1 la 6 puncte, unde 6 reprezintă calificativul maxim, a evoluat în Georgia de la 4 la 5.5 puncte, pe când în Moldova a degradat la 3.5 puncte. Timpul necesar iniţierii unei afaceri în Georgia s-a redus de la 25 de zile în 2003 la numai 3 zile în 2009. În Moldova acest indicator s-a diminuat de la 42 la 10 zile.
O evoluţie pozitivă a înregistrat Georgia şi în partea ce ţine de timpul necesar pentru punerea în aplicare pe cale judiciară a contractelor comerciale neonorate. Astfel, la acest indicator, Georgia aflându-se la acelaşi nivel cu Moldova în anul 2003 a reuşit o diminuare până la 285 de zile de la 365 de zile. În Moldova, în domeniul dat nu au fost realizate schimbări.
Atrage de asemenea atenţia şi politica promovată de autorităţile georgiene în domenii care au o influenţă conexă asupra dezvoltării economice. Nivelul cheltuielilor publice în Produsul Intern Brut (PIB) în Georgia au fost şi rămân a fi mai mici în comparaţie cu cele din Moldova. În anul 2009 cheltuielile publice au reprezentat 36% din PIB în Georgia şi 46% din PIB în Moldova. În perioada 2003-2008 ponderea cheltuielilor publice în PIB a constituit în medie 25% în Georgia şi 39% în Moldova. În consecinţă povara fiscală asupra mediului de afaceri în Georgia a fost şi rămâne a fi mai mică. Nivelul veniturilor din taxe în perioada vizată, conform datelor Băncii Mondiale, a fost în Georgia în medie de 14% din PIB, pe când în Moldova – de 18% din PIB.
Intrările de Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare (AOD) şi Investiţii Directe Străine (IDS) în perioada 1999-2009 în Moldova şi Georgia au înregistrat o evoluţie similară, deşi în cazul IDS se observă o creştere semnificativă a acestora în Georgia, în anii: 2003, 2004, 2006 şi 2007. Moldova reuşeşte să devanseze Georgia la acest capitol doar în anul 2000.
Datoria externă a Georgiei, exprimată ca pondere în Venitul Naţional Brut, este şi rămâne tradiţional aproape la jumătate, în comparaţie cu cea a Moldovei. Atrage atenţie şi faptul, că o parte semnificativă din datoria externă a Georgiei o reprezintă datoria concesională, 60% din total în cazul Georgiei şi numai 15% în cazul Moldovei.
Toate schimbările menţionate în reglementarea mediului de afaceri au exercitat deja o influenţă directă asupra nivelului de trai în Georgia, deşi impactul încă urmează să se manifeste în anii următori. În perioada 1999-2009 PIB pe cap de locuitor a evoluat în Moldova de la 321 la 1515 dol. SUA, pe când în Georgia de la 613 la 2449 dol. SUA. Astfel avansul în mărimea absolută a PIB pe cap de locuitor a Georgiei faţă de Moldova în anul 2009 a ajuns deja valoarea de 934 dolari SUA. PIB pe cap de locuitor a crescut mai rapid în Georgia faţă de Moldova în perioada 2004-2008.
Rata anuală de creştere a PIB a fost relativ similară în Georgia şi Moldova în perioada 2000-2005, deşi un pic mai volatilă în cazul Georgiei, dar în perioada următoare, în anii 2005-2007 rata de creştere a PIB în Moldova şi Georgia s-au aflat pe pante diferite: ascendentă în cazul Georgie şi descendentă în cazul Moldovei. Astfel rata anuală medie de creştere a PIB a Georgiei în perioada respectivă a fost dublă faţă de cea a Moldovei, situându-se în jurul valorii de 10%.
O primă concluzie, care se desprinde din această analiză succintă, este că reformele în vederea de-reglementării excesive şi facilitării dezvoltării mediului de afaceri pot fi realizate într-un interval de timp relativ scurt, prin intermediul unor măsuri clare şi hotărâte, cu condiţia existenţei voinţei politice. Reforme de acest gen au fost şi sunt implementate în continuare şi în Moldova, în cadrul unor iniţiative denumite generic „Ghilotină”, dar eficienţa acestor reforme este inferioară celor promovate în Georgia. În acest context, pentru Moldova, este important să fie accelerat procesul de reformare şi liberalizare a normelor interne de reglementare a activităţilor economice desfăşurate de firmele locale, în vederea menţinerii şi îmbunătăţii competitivităţii pe plan regional şi mondial a economiei naţionale.
Totuşi concluzia generală, care poate fi făcută în baza datelor analizate, este că impactul pozitiv al liberalizării economice realizate în Georgia, la moment nu este chiar atât de evident. Acest lucru este oarecum firesc, dat fiind decalajul în timp dintre momentul implementării unei reforme economice şi momentul în care economia reală reacţionează la „semnalele” transmise.
Este adevărat faptul că în perioada 2005 – 2007 PIB în Georgia a crescut cu o rată dublă faţă de Moldova, dar în anul 2007 Moldova a fost lovită de secetă, fapt care a redus considerabil producţia agricolă şi în consecinţă volumul producţiei globale în economie. De asemenea o influenţă importantă l-a exercitat şi embargoul impus în 2006 atât Moldovei cât şi Georgiei, la exporturile în Rusia. Dar efectul negativ al embargoului a fost mai mare în cazul Moldovei, deoarece ponderea exporturilor în PIB în Moldova este cu aproximativ 50% mai mare decât în Georgia.
Este de remarcat şi faptul că în perioada 2004-2008 rata de creditare a guvernului georgian a fost superioară celei din Moldova.
Creşterea PIB în Georgia, deşi semnificativă, nu a contribuit la reducerea deficitului balanţei de comerţ exterior al Georgiei, care a fost şi rămâne a fi mai mare decât nivelul, deja alarmant, al acestui indicator în Moldova. De asemenea, creşterea PIB nu a contribuit în Georgia la creşterea investiţiilor în economie. Ori, unica sursă majoră de dezvoltare economică o reprezintă investiţiile în capital şi infrastructură. Formarea brută de capital, estimată ca pondere în PIB, înregistrează în Georgia, începând cu 2006, o evoluţie inferioară celei din Moldova.
În acest sens, creşterea accelerată a PIB în Georgia în perioada 2005-2007 poate fi atribuită inclusiv şi nivelului ridicat al investiţiilor în economia georgiană, realizat în perioada anterioară, începând cu anii 2000, atunci, când măsurile de liberalizare economică încă nu au fost luate.
Poate cel mai critic aspect este cel al impactului reformelor implementate asupra nivelului de bunăstare a populaţiei. În cazul Georgiei, se atestă o creştere semnificativă a ratei şomajului începând cu anul 2003.
În concluzie, este de menţionat că creşterea economică, pentru a exercita un efect maxim, trebuie să fie inclusivă, iar rezultatele sale să fie resimţite de întreaga societate. La acest capitol o experienţă pozitivă a oferit-o, de această dată, Republica Moldova, care în perioada 1999-2007 a reuşit să reducă ponderea populaţiei cu venituri mai mici de 2 dolari SUA pe zi, de la mai mult de 35% la mai puţin de 3%. Spre comparaţie, în Georgia ponderea populaţiei sărace cu venituri mai mici de 2 dolari SUA pe zi, în baza datelor disponibile, care sunt doar pentru perioada 1999-2005, chiar s-a majorat.
