Ce presupune aderarea la Uniunea Europeană? Cu sprijinul Centrului Estonian pentru Cooperare Internațională în Dezvoltare (ESTDEV), estonienii au creat un curs online pentru sute de studenți, funcționari publici și angajați ai ONG-urilor din Republica Moldova.
Sălile Bibliotecii Universității de Stat din Moldova sunt tăcute. Miros a hârtie veche și praf. Contrastul este puternic atunci când intri dintr-o stradă urbană zgomotoasă.
Într-un colț stă Nikita Krivonosov, un student de 20 de ani, cu căștile pe urechi, parcă deconectat de lume. Pe ecranul lui, un profesor explică acquis-ul comunitar, mecanismul complex al procesului legislativ al Uniunii Europene. Nikita pune videoclipul pe pauză, își face notițe și își încruntă sprâncenele, concentrat.
El este unul dintre cei 350 de moldoveni care s-au înscris la noul curs online „Integrarea Republicii Moldova în UE”.
Această punte digitală între Tartu și Chișinău a fost creată pentru a răspunde unei întrebări la care entuziasmul, de unul singur, nu este suficient: dacă Republica Moldova își dorește să adere la Uniunea Europeană, cum poate face astfel încât acest lucru să se întâmple cu adevărat?
Entuziasm mare, resurse puține
Republica Moldova a devenit stat candidat la Uniunea Europeană în 2022, iar negocierile de aderare au început deja doi ani mai târziu. Atunci au devenit vizibile și primele probleme. Dorința moldovenilor de a adera este mare, însă resursele sunt limitate: nu sunt suficienți profesori, experți și materiale didactice actualizate, iar sistemul nu reușește să țină pasul cu schimbările.
„Oamenii au nevoie de informații clare și ușor de înțeles”, explică Marika Kundla, manager de proiect pentru apeluri de finanțare în cadrul Centrului Estonian pentru Cooperare Internațională în Dezvoltare, cu sprijinul căruia a fost creat cursul. „Aderarea la Uniunea Europeană este un proces complex. Învățarea digitală îi ajută pe studenții, profesorii și cetățenii din Republica Moldova să înțeleagă mai bine acest proces și să se implice în reforme.”
Aici intervine proiectul comun al Universității de Stat din Moldova și al Universității din Tartu – Connect4More – în cadrul căruia cursul a fost finalizat la sfârșitul anului 2025. Programul de studii este alcătuit din patru module, care abordează structura instituțională a Uniunii Europene, procesul de elaborare a politicilor și criteriile specifice de aderare. Nu este vorba despre un proces de învățare pasiv: participanții iau parte la discuții virtuale, susțin teste, iar cei care finalizează cursul primesc o diplomă.
Din Moscova, plin de speranță
Pentru Krivonosov, participarea la curs a fost o victorie personală. După zece ani petrecuți în străinătate și studii de medicină la Moscova, anul trecut și-a făcut bagajele și a cumpărat un bilet doar dus spre Republica Moldova. Țara natală l-a atras înapoi ca un magnet.
„Mutarea a fost grea, dar libertatea este importantă pentru mine”, spune Krivonosov. O umbră îi traversează chipul pentru o clipă atunci când face referire la atmosfera politică sufocantă pe care a lăsat-o în urmă.
Înainte de a pleca din Rusia, și-a îndeplinit datoria civică. Își amintește clar ziua în care a mers la Ambasada Republicii Moldova din Moscova pentru a vota „da” la referendumul privind Uniunea Europeană. „Poate părea surprinzător”, spune el, „dar chiar și acolo am votat pentru [Uniunea Europeană]”.
Acum, Nikita este din nou acasă, iar dorința de a învăța este mare. S-a înscris la cursul creat de estonieni pentru că a vrut să aprofundeze subiectul și să compare parcursul Republicii Moldova cu cel al Estoniei.
„Pentru mine, cel mai interesant a fost să compar procesul Estoniei cu ceea ce se întâmplă acum în Moldova”, spune el, adăugând că a observat similitudini între cele două țări. Acest lucru îi dă speranța că Republica Moldova ar putea avea în față un destin similar cu cel al Estoniei.
Experții din Moldova sunt plini de speranță
Cursul a contribuit și la răspândirea optimismului în rândul societății civile. Pe lângă studenți, au participat și experți care căutau claritate. Una dintre participante, Maria Pîslăraș, lucrează la Centrul de Ajutor pentru Refugiați, alături de parteneri internaționali și grupuri vulnerabile. Ea și-a dorit să înțeleagă mai bine ce înseamnă, de fapt, aderarea pentru Republica Moldova. „Mă interesa mai degrabă ce se întâmplă după ce Moldova își îndeplinește obligațiile”, explică ea, alegându-și cuvintele cu grijă, ca cineva obișnuit să gestioneze situații de criză.
Maria Pîslăraș a fost surprinsă, dar și încurajată, de concluzia desprinsă din curs: experții văd Republica Moldova în Uniunea Europeană în anii 2029–2030. „Aderarea nu mai este doar o poveste frumoasă despre care vorbesc politicienii, ci o realitate palpabilă”, a spus ea cu ușurare.
Învățare digitală inovatoare din Estonia
Pentru a crea un curs care să răspundă așteptărilor atât ale studenților, cât și ale altor grupuri din societate, era nevoie de o cameră web și de o metodă de predare nouă.
Dr. Cristina Morari, cadru didactic în cadrul Facultății de Relații Internaționale de la Universitatea de Stat din Moldova, a acceptat această provocare. Împreună cu colegii săi, a construit cursul de la zero.
Pentru aceasta, profesorii moldoveni au călătorit în Estonia, unde experții Universității din Tartu i-au învățat arta creării unui MOOC – un curs electronic cu acces liber – de la scrierea de scenarii captivante și cititul de pe teleprompter, până la planificarea de sarcini interactive de evaluare.
Departe de sălile lor obișnuite de curs, au devenit din nou studenți.
„Am reușit să combinăm cercetarea academică riguroasă cu pedagogia digitală inovatoare”, spune Morari. „Participarea la acest proiect ne-a oferit acces la cele mai bune practici de digitalizare din Estonia.”
Studenți implicați în mod deosebit
Efortul a meritat. Producția video de calitate și discuțiile moderate pe forum au menținut interesul participanților, iar majoritatea dintre ei au finalizat cursul.
Anna Beitane, care a urmărit procesul din Tartu, recunoaște că activitatea participanților a fost surprinzătoare. „Am avut noroc cu studenții. De la început au fost foarte implicați, iar mulți au postat activ pe forumuri”, spune ea.
Sofia Diaconu, masterandă în Studii Europene, afirmă că materialele de curs erau actualizate.
„De obicei, materialele noastre sunt puțin în urmă cu vremurile”, spune ea. Potrivit ei, educarea și informarea publicului reprezintă cel mai bun mod de a combate dezinformarea – o problemă care persistă încă în Republica Moldova. De exemplu, circulă mituri conform cărora Uniunea Europeană ar urma să „ia pământul Moldovei”.
Un partener cu experiență similară
Pentru ESTDEV și Universitatea din Tartu, aceste povești sunt un semn că „modelul estonian” îi inspiră pe moldoveni. Beitane adaugă însă rapid că soluțiile din Estonia nu sunt copiate „la indigo”.
Când Estonia a aderat la Uniunea Europeană acum 20 de ani, situația geopolitică era complet diferită. În același timp, faptul că atât Estonia, cât și Moldova au făcut parte din Uniunea Sovietică ajută la găsirea unui limbaj comun.
„Ne ajută să înțelegem mai bine anumite provocări”, spune Beitane, care a implementat deja trei proiecte în Moldova.
„Cine, dacă nu noi?”
În octombrie 2025, studenții moldoveni au participat și la vizite de studiu în Estonia, unde au jucat rolurile miniștrilor Uniunii Europene și au purtat dezbateri politice, exact așa cum se întâmplă în Consiliul Uniunii Europene. Pentru unii, aceste vizite au fost cu adevărat transformatoare. Potrivit lui Beitane, unul dintre participanți s-a mutat ulterior la Tallinn pentru a-și continua studiile acolo.
„Aceste vizite ajută la crearea înțelegerii reciproce”, spune Beitane. Studenții celor două țări mențin încă legătura. „Această relație de la om la om este extrem de importantă.”
Succesul cursului arată că societatea din Moldova este pregătită să depună eforturi.
„De fiecare dată când facem un pas înainte în integrarea europeană, este ca un mic reper pe drum”, spune Diaconu. Mesajul ei pentru colegi este clar: „Cine, dacă nu noi? Cine altcineva ar trebui să profite de această oportunitate acum?”
Când Krivonosov își strânge căștile și își închide rucsacul, privirea lui este deja îndreptată spre următorul pas. Nu vrea doar să studieze relațiile internaționale, ci să le și practice. Obiectivul său este să lucreze, în viitor, ca diplomat la Ministerul de Externe, reprezentând Republica Moldova, membră a Uniunii Europene, în străinătate.
Este o ambiție mare pentru un tânăr de douăzeci de ani, dar Krivonosov abordează lucrurile pragmatic. „Ne place să vorbim despre cât de important este să visezi, dar eu nu cred prea mult în acest concept”, spune el. „Trebuie să faci pași mici, să muncești din greu și atunci va veni rezultatul.”
Pentru mulți moldoveni, Europa nu mai este doar un „vis”. Este următoarea mare provocare care așteaptă să fie îndeplinită.
Articol scris de Patricia Mihailă
