Școala ca punct de plecare – când elevii devin antreprenori. Povestim

Roman, Gheorghe și Alexandrina sunt trei elevi care au făcut cunoștință cu spiritul antreprenorial chiar în cadrul propriei școli. Deși provin din localități diferite, îi unește dorința de a învăța, curajul de a testa idei noi și o creativitate molipsitoare. Prin această experiență practică, ei nu doar că dobândesc abilități de afaceri, ci învață și cum munca lor poate aduce schimbări pozitive în comunitate și în mediul înconjurător. 

Întreprindere școlară – cu comenzi de peste hotare 

Roman Panaș are 18 ani și este elev la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca la specialitatea Electrificare a agriculturii. Din septembrie anul trecut, Roman împreună cu alți colegi, în frunte cu profesoara Victoria Bugai, s-au aventurat în crearea propriei afaceri școlare.  

„Suntem întreprinderea care produce produse din fier și anume grătare, fărașe mici, fărașe mari, dar băieții pe parcursul activităților au mai avut și niște comenzi personalizate, care au fost ca un imbold de a lucra mai bine și mai productiv”, începe să relateze Victoria Bugai, profesoară de Bazele Antreprenoriatului.

Întreprinderea „ECOImpact” este gestionată acum de trei elevi, dar profesoara spune că se bucură să vadă tot mai mult interes din partea celorlalți. Ideea de afacere școlară le-a surâs după ce au descoperit proiectul propus de EcoVisio, care încurajează antreprenoriatul social în școli și care le-a oferit pârghiile necesare pentru a începe.  

„Când trebuia să alegem ideea și conceptul afacerii, am ținut cont de mai multe aspecte. Unul dintre ele este faptul că, în instituție, elevii fac practică la instruirea în sudură, așa că aveau deja ceva în comun. În plus, avem un maistru-instructor foarte bun, care îi poate ghida în activitate. Deci existau deja niște piloni de sprijin care puteau susține această inițiativă mai bine”, continuă profesoara.  

Componenta socială a afacerii se bazează pe promovarea soluțiilor ecologice și grija pentru mediu. Roman este liderul echipei și se implică pe mai multe procese.  

Cel mai complicat a fost lucrul în echipă, pentru că fiecare avea propria viziune. Unul voia un tip de produs, altul altceva, și, ca lider, a fost dificil să-i aduc pe toți în aceeași direcție și să le mențin motivația”, mărturisește elevul. 

Pentru Victoria, în calitate de coordonatoare, experiența a însemnat apropiere de elevi și multă susținere reciprocă.  

„Am înțeles că trebuie să cobor uneori la firul ierbii, să intru mai profund în situații. Elevii trec prin provocări reale, iar eu trebuie să le fiu alături și să lucrăm împreună, umăr la umăr. Au fost momente în care și eu m-am încurcat, am avut dificultăți și, la fel ca ei, căutam clienți. Unii aveau impresia că, fiind vorba de o întreprindere socială, prețul ar trebui să fie mult mai mic. Dar trebuie să înțeleagă că în spate e munca elevilor și sunt costuri reale pentru materia primă”, relatează aceasta.  

Pentru munca pe care o fac, elevii sunt remunerați per comandă. Așa cum proiectul este la etapa incipientă, spun că veniturile sunt modeste. Dar observă mici progrese care îi încurajează să fie consecvenți. Baza de clienți a ajuns treptat să se extindă, iar de la primele comenzi în incinta școlii, elevii au ajuns să expedieze și produse peste hotare, în Germania și Italia.  

„Fără îndoială, cele mai solicitate sunt fărașele. Avem și un slogan: «Ai grijă de mediu împreună cu noi.»”, adaugă Victoria Bugai.  

Deși este implicat activ în afacere, Roman spune că încă nu este sigur de profesia pe care vrea s-o aleagă.  

„Eu sunt, cum s-ar zice, ca frunza-n vânt – azi îmi doresc o carieră, mâine mă atrage alta. Mă adaptez ușor la orice provocare și îmi place să experimentez. Vreau să cunosc din toate domeniile, dar încă nu știu cu exactitate ce mi se potrivește cel mai bine.” 

Cu toate astea, profesoara lui este convinsă că el are toate șansele să devină un antreprenor foarte bun.  

„Chiar recent mă lăudam că am participat la concursul național pentru cel mai bun plan de afaceri și am obținut locul întâi. Așa că, indiferent de direcția pe care o va urma, sunt sigură că va reuși ca antreprenor.” 

Pe viitor, echipa „ECOImpact” își propune să implice și alți elevi mai mici, ca să poată continua afacerea începută. Victoria Bugai spune că planifică să dezvolte lucruri noi cu elevii și să găsească modele optimizate pentru a îmbunătăți procesul de producere. Și știe cu siguranță că vor reuși când vede cu câtă implicare elevii pot să trateze un subiect de o asemenea responsabilitate.  

„Ne-am mai încurcat, ne-am mai împiedicat, dar ne-am ridicat și am mers mai departe”, conchide profesoara. 

Tinerii creatori de la Căușeni 

Gheorghe Josan are 20 de ani și este elev în anul III la specialitatea Tencuitor-Placator cu plăci în cadrul Școlii Profesionale din Căușeni. Este printre primii elevi care s-au implicat activ în întreprinderea școlară „Tinerii Creatori”. 

Întreprinderea din Căușeni produce jucării educaționale, puzzle, domino și alte obiecte din lemn.  

„Am avut, de exemplu, un târg organizat la începutul aceste primăveri și am prezentat suvenire tematice care au ținut de sărbătorile ca 8 martie, 1 martie”, povestește Liliana Ciobanu, directoarea instituției și coordonatoarea proiectului.  

„Tinerii Creatori” este formată din 16 elevi de la două specialități – Tencuitori-Placatori cu plăci și Tâmplari. Fiecare membru are rolul său important. Elevii de la tâmplărie sunt responsabili de confecționarea produselor, în timp ce ceilalți au grijă de procesul logistic și se asigură ca aceste produse să ajungă la clientul final. Unul dintre ei este Gheorghe. 

Elevul spune că la început au fost provocări, mai ales când încă urmau să înțeleagă mecanismul de funcționare al afacerii. 

„Primele ore erau mai grele, când vorbeam cu mentorul de la EcoVisio ca să stabilim ce produse să includem, ce preț să le punem, pe ce să ne concentrăm mai mult”, menționează acesta.  

Prima cifră de afaceri 

Lilia Ciobanu adaugă că anul acesta activitatea afacerii s-a desfășurat mai mult ca un proiect educațional. Începând cu anul viitor, își propun să elaboreze un regulament și un statut, astfel încât înregistrarea veniturilor să fie bine pusă la punct și să aibă o structură ușor de urmat.  

Chiar și așa, „cifra de afaceri” pare a fi îmbucurătoare. În primul semestru, tinerii creatori au primit o comandă de la un agent economic de peste 100 de suporturi din lemn pentru vin spumant. În al doilea semestru au participat la un târg unde au obținut în jur de 6000 de lei pe vânzarea produselor. Pe parcursul anului au câștigat peste 10.000 de lei.  

Gheorghe mai spune că s-au axat mult pe promovare. Au testat produsele, metodele de vânzare și și-au îmbunătățit constant modul de a lucra. Cu toate că nu e tocmai sigur de alegerea profesiei, spune că experiența de aici îi este utilă.  

„Cred că am nevoie de încă mai multe cunoștințe ca să urmez calea asta mai departe”, adaugă el.  

Pentru anul viitor, tinerii creatori împreună cu Liliana Ciobanu și-au propus câteva obiective: 

  1. Să ofere un statut legal întreprinderii. 
  1. Să continue promovarea afacerii și a conceptului. 
  1. Să dezvolte activități legate de ecologizare prin ateliere, campanii de informare în instituție și în comunitate. 

„Pe lângă tâmplărie, ne dorim să extindem activitățile și în alte domenii. De exemplu, atunci când am organizat târgul, unii elevi ne-au întrebat de ce nu sunt implicați și ei – mai ales cei din specializările de sudură. Această extindere este un obiectiv important. Ne dorim foarte mult să explorăm această direcție și chiar să realizăm un studiu ca să analizăm cum am evoluat până acum și să identificăm ce alte programe ar putea susține extinderea și promovarea noastră în viitor”, punctează Liliana Ciobanu. 

Rolul mentoratului în întreprinderile școlare 

În implementarea proiectului care vizează întreprinderile sociale școlare, un rol esențial l-au jucat mentorii EcoVisio. Ei au fost cei care au îndrumat instituțiile chiar de la primele etape.  

„Am colaborat și am mentorat fiecare afacere implicată pe partea de dezvoltare de produs, marketing, lansare pe piață, căutare de parteneri, vânzări, ca să înțeleagă un proces sănătos cum am putea să dezvolta un produs până la momentul să fie acceptat de societate și la un preț corect”, spune Ion Mocanu, antreprenor, consultant și mentor pentru inițiativele sociale.  

Ion a povestit și despre provocările întâmpinate, menționând că cei mai activi elevi erau implicați în mai multe proiecte, iar principala dificultate era gestionarea timpului. A mai subliniat că pentru a realizia ceva de calitate, e nevoie de dedicare, ceea ce era o problemă cu mai multe responsabilități la activ.  

Chiar și așa, Ion Mocanu crede cu tărie că experiența de antreprenoriat vine cu multe beneficii pentru tineri, precum reziliența la stres, capacitatea de a găsi soluții ingenioase și asumarea de responsabilitate.  

„În special în cazul unui elev aflat în formare, antreprenoriatul poate accelera dezvoltarea unor calități care, în mod obișnuit, apar mai târziu la adulți.” 

Mentorul susține continuitatea proiectului și implementarea acestuia în cât mai multe instituții.  

De obicei, continuitatea unei întreprinderi, fie că este socială sau clasică, depinde de vânzări. Dacă proiectul va continua să vândă și să ajungă la clienții care chiar au nevoie de produse, atunci există șanse reale să se mențină pe termen lung.”  

Specialistul mai spune că în momentul în care elevii văd că munca lor este apreciată și reușesc să facă bani, motivația lor crește. Iar asta îi face să se dedice în afacerea școlară.  

Afacerea de la Cupcini 

Alexandrina are 17 ani și este elevă în anul II la Școala Profesională din orașul Cupcini. Eleva este implicată în întreprinderea școlară „Foto Xerox Studio”, alături de profesoara și coordonatoarea Iuliana Tîrnovan, și este responsabilă de înregistrarea și pregătirea comenzilor.  

Întreprinderea școlară oferă servicii de copiere, imprimare și laminare a documentelor.  

„Ne-am lansat de la început cu servicii de foto, xerox și laminare, însă pe parcurs ne-am dat seama că lucrurile nu mergeau ușor din punct de vedere tehnic. Totuși, nu am vrut să renunțăm sau să ne întoarcem din drum. În prezent, ne-am extins activitatea: laminăm documente, realizăm magneți, semne de carte, materiale educative precum alfabetul și cifrele pentru copii, dar și semne de orientare din instituție, de tipul «ieșire» sau «intrare». Așa am lărgit spectrul de servicii, pentru că partea de foto și xerox era destul de pasivă și nu oferea spațiu pentru creativitate”, menționează aceasta.  

Ideea de a deschide o asemenea afacere în instituție a venit din două nevoi:  

  1. Elevii nu aveau acces la un punct de imprimare.  
  1. Ar fi putut fi implicați și elevii cu cerințe educaționale speciale. 

Apariția concurenților 

Astăzi, în cadrul întreprinderii sociale, se implică aproximativ 10 elevi. Alexandrina și Iuliana spun că își doresc să achiziționeze un aparat copertator, ca să reușească să ofere o gamă mai largă de servicii.  

„După ce am deschis întreprinderea socială, la aproximativ trei săptămâni, s-a deschis un alt studio de foto și xerox chiar în oraș. Până atunci nu exista o astfel de concurență, dar acum avem”, povestește Iuliana Tîrnovan. 

Concurenții ar avea un avantaj: sunt chiar în centrul orașului, unde există flux mai mare de oameni. Totuși, elevii și profesorii de la „Foto Xerox Studio” nu s-au descurajat și au încercat să vadă acest aspect ca pe un punct de creștere. De exemplu, au stabilit prețuri mai mici și pentru unele categorii de persoane oferă gratuitate la servicii. Vor să continue să se promoveze activ pe rețelele de socializare și, de ce nu, să apeleze la influenceri locali.  

La categoria venituri, spun că stau încă modest. Urmează să își creeze un sistem mai clar de vânzări, apoi să prioritizeze serviciile.  

„Acum elevii lucrează mai mult ca voluntari, iar instituția a organizat o excursie pentru cei mai activi. Bugetul întreprinderii este limitat, iar cifra de afaceri nu poate fi calculată încă”, adaugă profesoara. 

Experiența în cadrul întreprinderii școlare a dezvoltat în elevi abilități de management și leadership. În cazul Alexandrinei, asta a însemnat și descoperirea unei pasiuni la care nu se gândise până atunci – fotografia.  

Pentru Iulianei Tîrnovan, experiența în proiect a făcut-o să înțeleagă mai bine elevii și să le fie aproape. Visează împreună la o întreprindere de succes și au certitudinea că pașii mici chiar fac diferența.  

„Ne dăm voie să visăm. Identificăm problemele din comunitate, le descriem și le rezolvăm împreună”, conchide ea.

 Activitățile au loc în cadrul programului „Fostering Youth Social Entrepreneurship and Practical Career Management Skills in Ukraine, Moldova, Georgia and Armenia through the Innovative Social Student Companies (SSC) Approach” implementat de AO EcoVisio și finanțat de Uniunea Europeană.

Partenerii proiectului: ChildFund (Germania), School of ME (Ukraine), EcoVisio (Moldova), Vesta (Moldova), EDEC (Georgia), CODE (Armenia).

Am luat licența în Jurnalism și Științe ale Comunicării la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, promoția 2023. Totuși, am descoperit domeniul mult mai înainte. Timp de șase ani am moderat emisiuni radio pentru copii și tineri la o instituție publică locală. Mă pasionează în principal subiectele sociale și cele ancorate în știință. Deși evit explicațiile ezoterice și prefer o atitudine sceptică, mă fascinează subiectele complexe în deslușire.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.