Autor: Constantin Tanase
Acum zece ani, pe 15 martie 1997, la Chişinău se lansa Cotidianul Naţional FLUX. Ce a fost atunci acel FLUX şi ce a însemnat el pentru istoria presei din Basarabia, dar şi pentru istoria Basarabiei?
În primul rând, FLUXUL anului 1997 a fost prima experienţă de lansare a unei publicaţii independente cu statut de Cotidian Naţional Independent. Da, la începuturi, FLUXUL a fost o publicaţie care a gustat din libertatea de a promova o politică editorială independentă.
Tot în primul rând, FLUXUL anului 1997 a fost instituţia de presă care a reuşit să adune sub acelaşi acoperiş cea mai performantă echipă jurnalistică. Atunci, a fi jurnalist la FLUX era un titlu de mândrie. Cuvântul FLUX era o carte de vizită.
Tot în primul rând, FLUXUL anului 1997 a fost o veritabilă şcoală de jurnalism. Din acea şcoală de jurnalism au „răsărit” mai târziu mai multe echipe redacţionale care editează astăzi publicaţiile TIMPUL, „Jurnal de Chişinău”, „Ziarul de Gardă”, „VIP Magazin”.
În aceşti zece ani care s-au scurs de la acel 15 martie 1997 multe s-au schimbat în R. Moldova. Din nefericire, mai mult spre rău. În 2001, la putere revin comuniştii. De şase ani ei guvernează autoritar în Basarabia. Constatăm cu mândrie că publicaţiile născute din echipa FLUXULUI de până la revenirea comuniştilor la putere continuă tradiţia FLUXULUI anului 1997, aflând-se pe prima linie a luptei ce se dă pentru afirmarea idealurilor noastre naţionale.
Personal, îmi amintesc cu recunoştinţă de cei care în 1997 m-au învăţat meseria de ziarist – Val Butnaru şi Mihai Maler. Nu pot trece nici peste numele doamnei Maria Boroda, care m-a învăţat ce înseamnă „Enter” şi „Delete”… De fapt, de la toţi am avut ce învăţa, fiindcă fiecare membru al echipei de atunci era o personalitate şi avea o bogată experienţă proprie. Aneta Grosu, Alina Radu şi Nina Şerban veneau din televiziune, aveau instinctul „vânătorului”, ştiau ce înseamnă ştirea, sursa. Ca să nu mai vorbim de câte clipe de bucurie şi relaxare ne-a adus „Belka”!.. Alături de asemenea nume sonore ca Val Butnaru, Gheorghe Budeanu, Boris Vieru, Rodica Iuncu, Tatiana Corai, Eugen Gheorghiţă, Nicolae Roibu ş. a. se simţeau extraordinar de bine „cei de la grădiniţă” care, de fapt, reuşiseră deja să facă facultate, masterat sau postuniversitare la Bucureşti, Cluj, Iaşi – Sorina Ştefârţă, Silvia Bogdănaş, Natalia Cojocaru… După care a venit „grupa mică” – Alina Anghel, Rodica Trofimov, Rodica Ciorănică, Ina Prisăcaru, Natalia Costaş… Ca să scrie… Partea tehnică era asigurată de Aureliu Cornescu, Sergiu Gavriliţă, Vitalie Munteanu. Şi aceştia nu sunt toţi…
…Bineînţeles, au fost de toate. Inclusiv greşeli. Când am plecat de la acel FLUX, mi-am cerut iertare de la cei faţă de care am greşit. Nu ei au avut nevoie de aceasta, ci eu. Cred că ceva am învăţat cu toţii în aceşti zece ani. Noi, cei care astăzi edităm Cotidianul Naţional TIMPUL, printre multe altele, am învăţat un lucru fundamental: oponenţii noştri nu sunt colegii de breaslă, ci guvernarea. De aceea, nu ne angajăm în atacuri împotriva colegilor de la alte publicaţii chiar şi atunci când suntem atacaţi pe nedrept, jigniţi şi insultaţi. Procedăm creştineşte, întoarcem şi celălalt obraz şi ne facem datoria cum ne-o cere meseria. Meseria pe care am învăţat-o la şcoala de jurnalism a FLUXULUI anului 1997-2001. // Timpul
