Connect with us
"
"

Economie

Economist: Importurile în ascensiune și remiterile vor deprecia leul moldovenesc

Publicat

pe

PE SCURT

Până la sfârșitul anului, cel mai probabil, piața valutară va fi marcată în continuare de scăderea transferurilor de valută de la persoanele fizice de peste hotare, dar și de creșterea într-un ritm mai accelerat al importurilor, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb al leului față de principalele valute străine, cu o ușoară tendință de depreciere. Această cădere nu va fi însă una abruptă, ci treptată, așa cum la moment nu există cauze obiective pentru o depreciere bruscă a leului – până la nivelul de cca. 18,5-18,7 lei/1 USD și 20,8-21 lei/1 EUR, susține în cadrul emisiunii „15 minute e realism economic”, economistul Ion Tornea.

PE LUNG

Potrivit lui, leul moldovenesc a cunoscut o evoluție contradictorie de la începutul anului curent – de la depreciere relativ abruptă până la aprecieri aproape tot atât de semnificative. În prima jumătate a anului 2019 leul moldovenesc s-a depreciat atât față de dolarul SUA, cât și față de moneda unică europeană cu aproape 6%.

După ritmul de scădere, este una dintre cele mai semnificative deprecieri ale monedei naționale, după deprecierile similare din anii 2014-2015, determinate de frauda bancară, dar și după cea din anul 2009, determinată de criza economică-financiară regională. În lipsa unor fenomene de acest gen în prezent, este interesant care ar fi cauzele unor asemenea evoluții? Este evident că cauzele deprecierii sunt de natură internă, așa cum în aceiași perioadă (01 ianuarie-30 iunie 2019), evoluția raportului dolar SUA/Euro pe piețele internaționale a fost relativ stabilă (mai exact, dolarul s-a depreciat doar cu 0,1% față de EUR). Iar deja de la începutul lunii iulie asistăm la o tendință de apreciere a leului (cu mai mult de 2% față de EUR și 1% față de USD).

Potrivit economistului, cauzele principale ale deprecierii monedei naționale față de USD și EUR au o natură fundamentală și țin de evoluțiile cererii și ofertei interne de valută, amplificate și de criza politică de după alegerile parlamentare.

Din punct de vedere istoric, instabilitatea politică luată separat nu a provocat fluctuații majore și de durată ale cursului de schimb, așa cum ponderea operațiunilor cu caracter speculativ pe piața valutară este destul de mică. Însă aceasta a creat anumite nervozități și așteptări negative în rândul vânzătorilor și cumpărătorilor de valută, care s-a reflectat în evoluțiile cursului de schimb. Pe partea de ofertă, principalele elemente care influențează cursul sunt intrările de valută din exporturi și din transferurile de bani de peste hotare de la lucrătorii migranți. Exporturile moldovenești au crescut în primele 4 luni ale anului curent cu cca. 8%, în timp ce importurile – aproape dublu (16%).

În același timp, ritmul lunar de creștere al exporturilor a variat în jurul cifrei de 8%, în timp ce ritmul de creștere al importurilor s-a majorat considerabil către luna aprilie. Astfel, deficitul balanței comerciale a țării a crescut de la cca. 138 mil. USD în luna ianuarie, până la aproape 300 de mil. USD în luna aprilie.

Al doilea element major al ofertei de valută – transferurile de bani de peste hotare prin intermediul băncilor s-au redus cu aproape 7% în primele 5 luni ale anului curent, sau cu peste 34 milioane USD. Ca și în cazul balanței comerciale, cea mai mare involuție s-a produs către sfârșitul perioadei analizate, mai exact în luna mai, când transferurile s-au redus cu peste 14%. În aceste condiții, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut în luna mai doar cu 3,3 milioane USD (+1,6%), în timp ce cererea netă de valută din partea agenților economici – cu aproape 83 milioane USD (peste 49%).

În aceiași lună mai a anului curent, gradul de acoperire a cererii de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit mai puțin de 85%, comparativ cu peste 124% în luna aprilie 2019. La fel și în lunile ianuarie și februarie 2019, oferta de valută din partea persoanelor fizic a fost mai mică decât cererea din partea agenților economici, gradul de acoperire variind în jurul valorilor de 50-55%.

În concluzie, Ion Tornea susține că aprecierea ușoară a leului de la începutul lunii curente se datorează, în principal, scăderii cererii de valută, precum și factorului psihologic determinat de încheierea crizei politice. Totuși, aprecierea curentă ține preponderent de factorii sezonieri. În același timp, evoluția de durată a cursului va depinde de factorii fundamentali.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Expert: Cum va „reacționa” leul la instabilitatea politică din Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În ultima perioadă, observăm anumite fluctuații ale leului. Mulți au fost cei care au legat această depreciere a monedei naționale fie de sărbătorile de Paști, fie de instabilitatea politică din Republica Moldova. Moldova.org a discutat cu Adrian Lupușor, directorul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, despre această depreciere și dacă trebuie să ne așteptăm la un nou val de devalorizare a monedei naționale, cum am avut în anul 2015?

PE LUNG

Expertul economic spune că aceste mici fluctuații nu ar trebui să ne îngrijoreze „cel puțin în acest moment. Eu nu aș dramatiza în acest sens. Banca Națională a Moldovei (BNM) cum funcționa așa și va funcționa indiferent de situația politică, pentru că BNM este o autoritate independentă și cumva izolată de ciclurile electorale”, opinează expertul. Totodată, el susține că BNM dispune de un volum suficient de rezervă valutară pentru a preveni valul de depreciere majoră a leului. „Eu cred că ceea ce vedem sunt fluctuații de natură temporară și nu cred că trebuie să ne așteptăm la careva evoluții dramatice în viitorul apropiat”, completează Lupușor.

Aceleași asigurări ne dau și reprezentanții BNM, care susțin că pe piața valutară din țară nu sunt „premise pentru situații de criză. Există unele decalaje minore între cerere și ofertă de valută străină. Principalii operatori de pe piață manifestă calm și activează în regim normal”.

Cu toate acestea, directorul Centrului Expert-Grup este de părere că situația s-ar putea schimba în cazul în care instabilitatea politică va continua. „Incertitudinile politice ne fac mai puțin atractivi pentru investitorii străini, respectiv fluxurile de valută străină vor fi mai mici. Aceasta va pune anumite presiuni asupra monedei naționale”, a subliniat Lupușor.

Amintim că anul 2015 s-a remarcat în istoria leului. Atunci, moneda națională s-a depreciat și a ajuns ca un euro să coste mai mult de 30 de lei. Această depreciere a leului a provocat scumpirea medicamentelor, produselor alimentare, energiei electrice și a gazului, fapt care a stârnit acțiuni de protest împotriva conducerii Băncii Naţionale. Atunci, oamenii au cerut demisia lui Dorin Drăguțanu, guvernatorul BNM.

Citește mai departe

Economie

Prognoza BNM / Care va fi poziția monedei naționale săptămâna viitoare

Publicat

pe

De către

La începutul săptămânii viitoare, euro și dolarul se vor ieftini în raport cu moneda națională, potrivit ratelor oficiale de schimb valutar afișate astăzi de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Atât euro, cât și dolarul vor pierde câte doi bani din preț. Ultimul se va opri la cotația de 17 lei și 11 bani, iar moneda unică europeană va costa 19 lei și 73 de bani.

Mai ieftin va fi și leul românesc. Acesta se va deprecia cu un ban, până la nivelul de 4 lei și 21 de bani.

Hrivna ucraineană își va păstra cotația de 60 de bani, la fel ca și rubla rusească, care va valora, la fel ca și astăzi, 25 de bani.

Citește mai departe

Economie

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2019 în cifre: Exporturile vor crește cu 13,1%, iar importurile – cu 9,4%

Publicat

pe

De către

Prognoza macroeconomică prevede că Produsul Intern Brut (PIB) în termeni reali față de anul 2018 va fi în creștere în anul 2019 cu 4,0 la sută. Conform estimărilor, veniturile bugetului public național vor fi în creștere cu 9,4 la sută față de anul curent, cheltuielile – cu 9,7 la sută, deficitul bugetar atingând nivelul de 2,7% din PIB față de 2,6% în acest an.

Cifrele au fost prezentate de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu,  în cadrul ședinței de astăzi, a Comisiei economie, buget și finanțe.

Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, la baza proiectului de buget a stat prognoza dezvoltării economiei și obiectivele politicii fiscale și vamale pe anul 2019.

Totodată, Octavian Armașu a menționat că exporturile vor crește, în anul 2019, cu circa 13,1%, iar importurile – cu 9,4%. Fondul de remunerare a muncii se va majora în valori nominale cu 9,4%, iar salariul mediu lunar brut al unui salariat din economia națională se va majora și va ajunge la 6 975 lei.

Cu referire la veniturile bugetului de stat pe anul 2019, oficialul a declarat că acestea se preconizează a fi în sumă totală de 42 125,5 mil.lei, cu o creștere față de cel curent cu 5 203,5 mil.lei sau 14,1 la sută. 88,6 la sută din venituri provin din încasările din impozite și taxe, cu o creștere față de anul curent cu 12,6%. Intrările de granturi pentru susținerea bugetului și pentru proiectele finanțate din surse externe, se prognozează în sumă de 1 960,2 mil. lei. Alte venituri vor constitui 6,7%.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2019 se prevăd în sumă de 47 664,2 mil.lei, cu o creștere de 5 679,7 mil. lei sau cu 13,5 % comparativ cu cheltuielile prevăzute pentru anul 2018. Acestea sunt determinate de necesitatea asigurării financiare a priorităților ramurilor, conform documentelor de politici naționale și sectoriale.

Pentru fondul rutier vor fi alocate 1024,1 mil. lei, pentru Programul de reparație a drumurilor publice naționale – 950 mil. lei, Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural – 900 mil. lei, Fondul pentru Eficiență Energetică – 480 mil. lei, Fondul ecologic național – 289,9 mil. lei, Fondul național pentru dezvoltare regională – 220 mil. lei, Fondul de susținere a populației – 86,1 mil. lei și Fondul viei și vinului – 47,8 mil. lei.

Majorări de alocații sunt prevăzute pentru protecția socială – 2 207,0 mil. lei sau cu 29,9% mai mult față de anul curent, pentru servicii în domeniul economiei – 737,2 mil.lei sau cu 9,9% în creștere față de 2018, pentru învățământ – 647,2 mil.lei sau cu 6,5% mai mult față de anul curent.

Deficitul bugetului de stat este estimat la 5 538,7 mil. lei și urmează a fi finanțat atât din surse externe, cât și din cele interne.

Conform estimărilor, soldul datoriei de stat la situaţia din 31 decembrie 2019 nu va depăşi 63 011,5 mil. lei, dintre care 59,1% – datorie de stat externă şi 40,9% – datorie de stat internă, înregistrînd o majorare cu 6 035,0 mil. lei faţă de valoarea precizată pentru sfârşitul anului 2018.

Proiectul bugetului de stat pe anul 2019 urmează a fi prezentat, dezbătut și votat în ședință plenară.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social13 ore în urmă

Gyneco.md, proiectul care aduce educația sexuală pe Instagram

PE SCURT Două prietene din Moldova care se află la mii de kilometri distanță au decis să-și unească forțele ca...

Lifestyle16 ore în urmă

Moldova.org angajează jurnalist(ă)

Moldova.org anunță un concurs de angajare pentru poziția de Jurnalist/ă. Cine suntem? Moldova.org s-a reinventat și abordează o nouă formă...

Social17 ore în urmă

COVID-19 explicat: Falsuri și adevăruri despre virus

În timp ce oamenii se infectează cu COVID-19, se tratează sau mor, mulți născocesc, vin cu tot felul de afirmații...

Economie19 ore în urmă

Petrom Moldova pune umăr la umăr și ajută personalul medical

Punem #umărlaumăr și suntem mai puternici. Cu acest gând Petrom Moldova a pornit un program de susținere a medicilor pe...

Social23 de ore în urmă

26 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: Încă un medic a decedat. 15 lucrători medicali, victime ale coronavirusului

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Politică2 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Social2 zile în urmă

Istoria unui simbol: cum a apărut culiocul negru cu calendar în Moldova

„Iar umblați cu culioașele?” Fraza lui Igor Dodon către fostul președinte al PDM, Vlad Plahotniuc, ar fi putut fi rostită...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria: „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin grija față de transnistreni”

PE SCURT Și săptămâna aceasta autoritățile separatiste de la Tiraspol au continuat să atace autoritățile de la Chișinău. Cu toate...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031