Connect with us
"
"

Economie

Economist: Importurile în ascensiune și remiterile vor deprecia leul moldovenesc

Publicat

pe

PE SCURT

Până la sfârșitul anului, cel mai probabil, piața valutară va fi marcată în continuare de scăderea transferurilor de valută de la persoanele fizice de peste hotare, dar și de creșterea într-un ritm mai accelerat al importurilor, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb al leului față de principalele valute străine, cu o ușoară tendință de depreciere. Această cădere nu va fi însă una abruptă, ci treptată, așa cum la moment nu există cauze obiective pentru o depreciere bruscă a leului – până la nivelul de cca. 18,5-18,7 lei/1 USD și 20,8-21 lei/1 EUR, susține în cadrul emisiunii „15 minute e realism economic”, economistul Ion Tornea.

PE LUNG

Potrivit lui, leul moldovenesc a cunoscut o evoluție contradictorie de la începutul anului curent – de la depreciere relativ abruptă până la aprecieri aproape tot atât de semnificative. În prima jumătate a anului 2019 leul moldovenesc s-a depreciat atât față de dolarul SUA, cât și față de moneda unică europeană cu aproape 6%.

După ritmul de scădere, este una dintre cele mai semnificative deprecieri ale monedei naționale, după deprecierile similare din anii 2014-2015, determinate de frauda bancară, dar și după cea din anul 2009, determinată de criza economică-financiară regională. În lipsa unor fenomene de acest gen în prezent, este interesant care ar fi cauzele unor asemenea evoluții? Este evident că cauzele deprecierii sunt de natură internă, așa cum în aceiași perioadă (01 ianuarie-30 iunie 2019), evoluția raportului dolar SUA/Euro pe piețele internaționale a fost relativ stabilă (mai exact, dolarul s-a depreciat doar cu 0,1% față de EUR). Iar deja de la începutul lunii iulie asistăm la o tendință de apreciere a leului (cu mai mult de 2% față de EUR și 1% față de USD).

Potrivit economistului, cauzele principale ale deprecierii monedei naționale față de USD și EUR au o natură fundamentală și țin de evoluțiile cererii și ofertei interne de valută, amplificate și de criza politică de după alegerile parlamentare.

Din punct de vedere istoric, instabilitatea politică luată separat nu a provocat fluctuații majore și de durată ale cursului de schimb, așa cum ponderea operațiunilor cu caracter speculativ pe piața valutară este destul de mică. Însă aceasta a creat anumite nervozități și așteptări negative în rândul vânzătorilor și cumpărătorilor de valută, care s-a reflectat în evoluțiile cursului de schimb. Pe partea de ofertă, principalele elemente care influențează cursul sunt intrările de valută din exporturi și din transferurile de bani de peste hotare de la lucrătorii migranți. Exporturile moldovenești au crescut în primele 4 luni ale anului curent cu cca. 8%, în timp ce importurile – aproape dublu (16%).

În același timp, ritmul lunar de creștere al exporturilor a variat în jurul cifrei de 8%, în timp ce ritmul de creștere al importurilor s-a majorat considerabil către luna aprilie. Astfel, deficitul balanței comerciale a țării a crescut de la cca. 138 mil. USD în luna ianuarie, până la aproape 300 de mil. USD în luna aprilie.

Al doilea element major al ofertei de valută – transferurile de bani de peste hotare prin intermediul băncilor s-au redus cu aproape 7% în primele 5 luni ale anului curent, sau cu peste 34 milioane USD. Ca și în cazul balanței comerciale, cea mai mare involuție s-a produs către sfârșitul perioadei analizate, mai exact în luna mai, când transferurile s-au redus cu peste 14%. În aceste condiții, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut în luna mai doar cu 3,3 milioane USD (+1,6%), în timp ce cererea netă de valută din partea agenților economici – cu aproape 83 milioane USD (peste 49%).

În aceiași lună mai a anului curent, gradul de acoperire a cererii de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit mai puțin de 85%, comparativ cu peste 124% în luna aprilie 2019. La fel și în lunile ianuarie și februarie 2019, oferta de valută din partea persoanelor fizic a fost mai mică decât cererea din partea agenților economici, gradul de acoperire variind în jurul valorilor de 50-55%.

În concluzie, Ion Tornea susține că aprecierea ușoară a leului de la începutul lunii curente se datorează, în principal, scăderii cererii de valută, precum și factorului psihologic determinat de încheierea crizei politice. Totuși, aprecierea curentă ține preponderent de factorii sezonieri. În același timp, evoluția de durată a cursului va depinde de factorii fundamentali.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Expert: Cum va „reacționa” leul la instabilitatea politică din Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În ultima perioadă, observăm anumite fluctuații ale leului. Mulți au fost cei care au legat această depreciere a monedei naționale fie de sărbătorile de Paști, fie de instabilitatea politică din Republica Moldova. Moldova.org a discutat cu Adrian Lupușor, directorul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, despre această depreciere și dacă trebuie să ne așteptăm la un nou val de devalorizare a monedei naționale, cum am avut în anul 2015?

PE LUNG

Expertul economic spune că aceste mici fluctuații nu ar trebui să ne îngrijoreze „cel puțin în acest moment. Eu nu aș dramatiza în acest sens. Banca Națională a Moldovei (BNM) cum funcționa așa și va funcționa indiferent de situația politică, pentru că BNM este o autoritate independentă și cumva izolată de ciclurile electorale”, opinează expertul. Totodată, el susține că BNM dispune de un volum suficient de rezervă valutară pentru a preveni valul de depreciere majoră a leului. „Eu cred că ceea ce vedem sunt fluctuații de natură temporară și nu cred că trebuie să ne așteptăm la careva evoluții dramatice în viitorul apropiat”, completează Lupușor.

Aceleași asigurări ne dau și reprezentanții BNM, care susțin că pe piața valutară din țară nu sunt „premise pentru situații de criză. Există unele decalaje minore între cerere și ofertă de valută străină. Principalii operatori de pe piață manifestă calm și activează în regim normal”.

Cu toate acestea, directorul Centrului Expert-Grup este de părere că situația s-ar putea schimba în cazul în care instabilitatea politică va continua. „Incertitudinile politice ne fac mai puțin atractivi pentru investitorii străini, respectiv fluxurile de valută străină vor fi mai mici. Aceasta va pune anumite presiuni asupra monedei naționale”, a subliniat Lupușor.

Amintim că anul 2015 s-a remarcat în istoria leului. Atunci, moneda națională s-a depreciat și a ajuns ca un euro să coste mai mult de 30 de lei. Această depreciere a leului a provocat scumpirea medicamentelor, produselor alimentare, energiei electrice și a gazului, fapt care a stârnit acțiuni de protest împotriva conducerii Băncii Naţionale. Atunci, oamenii au cerut demisia lui Dorin Drăguțanu, guvernatorul BNM.

Citește mai departe

Economie

Prognoza BNM / Care va fi poziția monedei naționale săptămâna viitoare

Publicat

pe

De către

La începutul săptămânii viitoare, euro și dolarul se vor ieftini în raport cu moneda națională, potrivit ratelor oficiale de schimb valutar afișate astăzi de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Atât euro, cât și dolarul vor pierde câte doi bani din preț. Ultimul se va opri la cotația de 17 lei și 11 bani, iar moneda unică europeană va costa 19 lei și 73 de bani.

Mai ieftin va fi și leul românesc. Acesta se va deprecia cu un ban, până la nivelul de 4 lei și 21 de bani.

Hrivna ucraineană își va păstra cotația de 60 de bani, la fel ca și rubla rusească, care va valora, la fel ca și astăzi, 25 de bani.

Citește mai departe

Economie

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2019 în cifre: Exporturile vor crește cu 13,1%, iar importurile – cu 9,4%

Publicat

pe

De către

Prognoza macroeconomică prevede că Produsul Intern Brut (PIB) în termeni reali față de anul 2018 va fi în creștere în anul 2019 cu 4,0 la sută. Conform estimărilor, veniturile bugetului public național vor fi în creștere cu 9,4 la sută față de anul curent, cheltuielile – cu 9,7 la sută, deficitul bugetar atingând nivelul de 2,7% din PIB față de 2,6% în acest an.

Cifrele au fost prezentate de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu,  în cadrul ședinței de astăzi, a Comisiei economie, buget și finanțe.

Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, la baza proiectului de buget a stat prognoza dezvoltării economiei și obiectivele politicii fiscale și vamale pe anul 2019.

Totodată, Octavian Armașu a menționat că exporturile vor crește, în anul 2019, cu circa 13,1%, iar importurile – cu 9,4%. Fondul de remunerare a muncii se va majora în valori nominale cu 9,4%, iar salariul mediu lunar brut al unui salariat din economia națională se va majora și va ajunge la 6 975 lei.

Cu referire la veniturile bugetului de stat pe anul 2019, oficialul a declarat că acestea se preconizează a fi în sumă totală de 42 125,5 mil.lei, cu o creștere față de cel curent cu 5 203,5 mil.lei sau 14,1 la sută. 88,6 la sută din venituri provin din încasările din impozite și taxe, cu o creștere față de anul curent cu 12,6%. Intrările de granturi pentru susținerea bugetului și pentru proiectele finanțate din surse externe, se prognozează în sumă de 1 960,2 mil. lei. Alte venituri vor constitui 6,7%.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2019 se prevăd în sumă de 47 664,2 mil.lei, cu o creștere de 5 679,7 mil. lei sau cu 13,5 % comparativ cu cheltuielile prevăzute pentru anul 2018. Acestea sunt determinate de necesitatea asigurării financiare a priorităților ramurilor, conform documentelor de politici naționale și sectoriale.

Pentru fondul rutier vor fi alocate 1024,1 mil. lei, pentru Programul de reparație a drumurilor publice naționale – 950 mil. lei, Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural – 900 mil. lei, Fondul pentru Eficiență Energetică – 480 mil. lei, Fondul ecologic național – 289,9 mil. lei, Fondul național pentru dezvoltare regională – 220 mil. lei, Fondul de susținere a populației – 86,1 mil. lei și Fondul viei și vinului – 47,8 mil. lei.

Majorări de alocații sunt prevăzute pentru protecția socială – 2 207,0 mil. lei sau cu 29,9% mai mult față de anul curent, pentru servicii în domeniul economiei – 737,2 mil.lei sau cu 9,9% în creștere față de 2018, pentru învățământ – 647,2 mil.lei sau cu 6,5% mai mult față de anul curent.

Deficitul bugetului de stat este estimat la 5 538,7 mil. lei și urmează a fi finanțat atât din surse externe, cât și din cele interne.

Conform estimărilor, soldul datoriei de stat la situaţia din 31 decembrie 2019 nu va depăşi 63 011,5 mil. lei, dintre care 59,1% – datorie de stat externă şi 40,9% – datorie de stat internă, înregistrînd o majorare cu 6 035,0 mil. lei faţă de valoarea precizată pentru sfârşitul anului 2018.

Proiectul bugetului de stat pe anul 2019 urmează a fi prezentat, dezbătut și votat în ședință plenară.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social13 ore în urmă

Poți să-ți faci operație plastică și să rămâi feministă?

PE SCURT Fac modificările cosmetice parte dintr-o nouă eră a „iubirii de sine”? Sau ideologia feministă este interpretată greșit?, se...

Social13 ore în urmă

Cecenii „tratează” homosexualitatea cu Coranul și alte știri agasante

PE SCURT Președintele Dodon greșește de trei ori denumirea statului în care pleacă într-o vizită, trei familii din Chișinău sunt...

Economie15 ore în urmă

Cât costă să-ți securizezi casa

PE SCURT Aproape fiecare a doua infracțiune săvârșită în Republica Moldova, potrivit datelor BNS pentru anul 2018, este contra patrimoniului...

Social17 ore în urmă

În hăul egalității de gen. 257 de ani pentru umanitate și 12 trepte pentru Moldova

PE SCURT Republica Moldova se situează pe locul 23 din 153 de țări la capitolul egalitate de gen. Cel puțin...

Divertisment23 de ore în urmă

Uite cum arată leagănul electric – cel mai performant device pentru bebe! Modele, prețuri și gama existentă în Moldova

Odată cu apariția unui copil în familie, părinții încep să caute tot mai multe ustensile care ar asigura un somn...

Cultură2 zile în urmă

Dansuri, concerte, târguri și poezie. Ce poți face în acest weekend

PE SCURT Cafea cu gust de anticorupție, lecții de pictură, atelier de modelare plastică, seminar despre aritmii și EU4Ungheni –...

Justiție2 zile în urmă

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

PE SCURT Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

PE SCURT Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra...

Politică3 zile în urmă

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

PE SCURT Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații...

Politică4 zile în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

PoliticăO săptămână în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

PoliticăO săptămână în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

ExterneO săptămână în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

PoliticăO săptămână în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031