De Ileana Giurchescu
Guvernul de la Paris este acuzat de limitarea dreptului la liberă circulație, nu însă de o politică discriminatorie față de un grup etnic.
Comisia Europeană a decis să deschidă un dosar pentru a urmări daca Franţa a încălcat dreptul la libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii în campania din vară, când a expulzat aproape o mie de romi, originari din România şi Bulgaria. Pentru unii observatori, Comisia acţionează împotriva Franţei, pentru alţii, cedează în faţa Franţei dar toţi sunt de acord că Parisul a ieşit mult mai bine decât era de aşteptat.
Până în octombrie, Franţa trebuie să prezinte mai multe informaţii despre politica de expulzare şi să demonstreze că într-adevăr nu a limitat dreptul la liberă circulaţie a unor cetăţeni ai Uniunii. Dar Parisul, deşi nu a fost încă sancţionat, rămâne sub presiunea Bruxelles-ului.
Comisara europeană pentru justiţie, Viviane Reding a precizat la o conferinţă de presă că membri comisiei au luat această decizie unanim, pentru că datoria Comisiei este de a apăra legislaţia Uniuni Europene.
Într-o declaraţie de presă se arată că Franţa nu a fost suficient de eficientă şi transparentă în apărarea dreptului la libera circulaţie, când a decis să expulzeze romii din România şi Bulgaria, toţi cetăţeni ai Uniunii Europene.
Dacă până la 15 octombrie Franţa nu aduce argumente suficiente că respectă litera şi mai ales spiritul legislaţiei unionale, ar putea fi sancţionată. Numai că problema nu se limitează la Franţa, iar membri ai Comisiei Europene au declarat că şi alte ţări se pot aştepta la avertismente din partea Bruxelles-ului. Tot ieri, Comisia Europeană a decis crearea unui grup de lucru care să analizeze situaţia celor 10 – 12 milioane de romi din Uniunea Europeană – abordare pentru care a pledat deja România. Mai mult, Ungaria care preia în ianuarie conducerea prin rotaţie a Uniunii Europene, a promis să facă din integrarea romilor o prioritate a preşedinţiei sale.
Comisia a renunţat însă că acuze Franţa de o încălcare mult mai gravă a legislaţiei europene şi anume de discriminare împotriva unei minorităţi. La începutul lui august guvernul de la Paris a emis o circulară care cerea forţelor ministerului de interne să se concentreze pe distrugerea în primul rând a taberelor ilegale de romi. Circulară interpretată exact ca ce era: o măsură luată împotriva unei minorităţi. Guvernul francez a retras circulara o lună mai târziu, retractare considerată pentru moment suficientă.
Purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene a declarat ieri la Bruxelles că membrii comisiei au primit asigurări la cel mai înalt nivel că Franţa nu a dus o politică îndreptată împotriva unui grup etnic. Şi aici se regăseşte victoria Parisului: în faptul că a fost admonestat pentru o încălcare mult mai puţin gravă, pentru posibila limitare a libertăţii de mişcare, faţă de discriminare împotriva unei minorităţi. Dar dosarul rămâne deschis.
