De Galina Lungu
O jumătate din istoria sărbătorii “Limba noastră cea Română”, cea mai tristă
La Marea Adunare Naţională de pe 27 august 1989 aproape un milion de basarabeni au cerut decretarea limbii române ca limbă oficială în R.S.S. Moldovenească, revenirea la alfabetul latin şi instaurarea sărbătorii "Limba noastră cea Română". Au urmat doar câţiva ani de euforie, după care Parlamentul agrarian din motive ideologice schimbă în Constituţia R.Moldova denumirea limbii, care urma să se numească la fel ca şi în Constituţia defunctei R.S.S. Moldoveneşti – "limba moldovenească".
Lucrând la o agenţie de presă, am relatat, cu mici întreruperi, pe parcursul a 10 ani despre evenimentele de la 31 august. Ştirile din arhiva personală arată ce evoluţie a avut această sărbătoare a limbii, considerată a fi unica pe glob.
31 august 1999:
Acum 10 ani, odată cu adoptărea legislaţiei lingvistice şi proclamarea limbii române drept limbă de stat moldovenii au intrat în posesia celei mai frumoase sărbători, Ziua limbii române.
Cu ocazia acestei aniversări în Chişinău vor avea loc mai multe manifestări, organizate de Uniunea scriitorilor, Ministerul culturii, Primăria Chişinăului .
Deschiderea solemnă a sărbătorii va avea loc la ora 9.00 la monumentul lui Ştefan cel Mare, de unde se va merge în Aleea clasicilor literaturii române pentru depuneri de flori. La ora 10.30 va fi dezvelit bustul marelui poet român Nichita Stănescu. Între timp în pavilionul "Melancolie" (în preajma bustului lui Mihai Eminescu) vor fi prezentate recitaluri de poezie, muzică clasică, folk, vor avea loc discuţii, lansări de carte.
La ora 12.00 la Palatul Republicii va fi inaugurat Salonul de CARTE-99, iar la ora 16.00 în sala Brâncuşi se va deschide o expoziţie de artă plastică la tema zilei. Spectacolul susţinut de formaţiile etnofolclorice şi muzică folk, participante la festivalul internaţional "Când se-ntâlneşte dor cu dor", va începe în Piaţa Marii Adunări Naţionale la ora 17.00, iar peste o oră actorii Teatrului "Mihai Eminescu" vor prezenta un spectacol consacrat Zilei limbii. Programul mai include sărbătoarea străzii 31 august 1989, manifestări cultural-artistice pe platourile sectoarelor, oraşelor, satelor, comunelor municipiului Chişinău, spectacolul literar-muzical "Vin din munţii latiniei", care se va desfăşura începând cu ora 19.30 în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Tot aici cu începere de la ora 21.30 va avea loc un joc mare.
XXX
"Dezvelirea bustului marelui poet român Nichita Stănescu îl apreciez ca un eveniment aparte al sărbătorii Limba noastră cea română", – a spus Preşedintele R.Moldova, Petru Lucinschi, în alocuţiunea sa din Aleea clasicilor.
Nichita Stănescu, care a spus acum 15 ani că a venit de acasă – acasă, a sosit astăzi la Chişinău ca să rămână aici pentru eternitate. Prin mamă Nichita Stănescu este basarabean, iar dezvelirea bustului de ziua limbii este un simbol ce reiese din fraza poetului că "Patria mea este limba română".
Primarul capitalei, Serafim Urecheanu, a spus că Nichita Stănescu este de azi încolo un oaspete binevenit la Chişinău. Poetul a fost elogiat de academicianul Mihai Cimpoi, Preşedintele Academiei Române, Eugen Semion, poetul Ion Hadârcă, regizorul Ion Ungureanu.
La manifestare au participat Preşedintele Parlamentului, Dumitru Diacov, vicepreşedintele Parlamentului, Iurie Roşca, împutenicitul cu afaceri al Ambasadei României în R.Moldova, Nichita Daniloff, scriitori, oameni de cultură din Moldova şi România. Un sobor de preoţi de la ambele mitropolii – a Moldovei şi a Basarabiei – au sfinţit bustul "celui mai tânăr zeu, al celui mai tânăr clasic al literaturii române".
31 august 2000:
Cu o depunere de flori la monumentul domnitorului, care a compus odă poporului şi limbii române – Ştefan cel Mare şi Sfânt – a început în dimineaţa zilei sărbătoarea Limba noastră cea Română.
Preşedintele R.Moldova, Petru Lucinschi, a apreciat evenimentul de la 31 August 1989 drept unul crucial în istoria neamului, născut din curajul şi lupta intelectrualităţii şi care stă la temelia independenţei R.Moldova. "Sărbătoarea Ziua limbii vine ca cea mai de seamă dovadă a coborârii noastre etnice din munţii latiniei, a dorului veşnic de Eminescu şi Mioriţa, a vechimii noastre milenare pe acest pământ", – spune Petru Lucinschi, care a mulţumit acelor, care au stat la temelia sărbătorii, care şi-au pus umărul la opera de cultivare a limbii române, care trebuie să fie stăpână la ea acasă.
Ministrul culturii al Guvernului român, Ion Caramitru, a menţionat că este participant activ la sărbătoarea Limba noastră fiindcă aici limba română a fost şi va rămâne elementul fundamental al creaţiei şi spiritului românesc şi ne va ţine aproape de-a lungul secolelor care vor urma. La inaugurarea sărbătorii au participat membrii corpului diăplomatic acreditat în R.Molodva, Primarul municipiului Chişinău, scriitori, oameni de cultură din România şi Moldova.
XXX
Bustul poetului român Octavian Goga a fost dezvelit de Ziua limbii Române în panteonul spiritualităţii româneşti din capitală – Aleea clasicilor.
Octavian Goga, supranumit poet al pătimirii, cântăreţ al durerii şi cel de al doilea mare poet al românilor, a venit pentru eternitate la Chişinău ca să rămână în vecinătatea lui Constantin Stere şi Alexei Mateevici, în compania celor mai iluştri reprezentanţi ai literaturii române.
Ambasadorul României în R.Moldova, Victor Bârsan, a menţionat că Octavian Goga a fost marele profet şi marele poet al Marii Uniri de la 1918, care a ştiut să gestioneze tristeţele cu demnitate.
XXX
De Ziua limbii Române Primăria Chişinău şi-a onorat promisiunea faţă de elevii şi profesorii Liceului teoretic român-francez "Gheorghe Asachi", dezvelind basorieleful marelui cărturar.
Directorul liceului, Boris Volosatâi, a spus că evenimentul s-a încadrat organic în suita de manifestări consacrate sărbătoririi limbii române şi începutului unui nou an de învăţământ, ce va uni două milenii. El consideră evenimentul ca pe unul de o importanţă extraordinară atât pentru liceu, cât şi pentru tot neamul românesc. Boris Volosatâi şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Primărie, care a făcut posibilă împlinirea unui vis al elevilor şi profesorilor de a imortaliza în bronz pe unul din cei mai mari cărturari ai românilor – Gheorghe Asachi.
Primarul General, Serafim Urecheanu, consideră că cinstirea memoriei unei asemenea personalităţi de excepţie a culturii româneşti cum e Gheorghe Asachi ţine de datoria locuitorilor acestui pământ. El a amintit că locuitorii Chişinăului au numit o stradă cu numele marelui înaintaş şi i-au înălţat un bust în Aleea clasicilor literaturii române.
XXX
Preşedintele Comunităţii ruşilor din Moldova, consilierul municipal Valerii Climenco consideră drept neoptimală legea despre limba de stat, motivând prin componenţa polietnică a R.Moldova.
Valerii Klimenco spune că într-o ţară în care 35 la sută sunt cetăţeni pentru care limba rusă este limba maternă sau cea vorbită, nu poate exista doar o singură limbă de stat. El crede că în condiţiile Moldovei este necesar de a introduce a doua limbă de stat – cea rusă, pentru care pledează şi o parte din moldoveni. Asupra acestei idei s-au pronunţat Comunitatea ruşilor, Mişcarea social-politică "Ravnopravie" în cadrul congresului societăţilor ruseşti din Moldova. El este convins că dacă va fi soluţionată problema introducerii celei de a doua limbi de stat, următorul pas va fi rezolvarea problemelor Transnistriei, normalizarea relaţiilor cu Găgăuzia, judeţul Taraclia, nemaivorbind de faptul că relaţiile iinteretnice în R.Moldova vor căpăta un caracter „mai cald".
XXX
În opinia Primarului capitalei, Serafim Urecheanu, autorităţile locale fac tot posibilul pentru executarea legislaţiei lingvistice. Primăria este unica care a avut curajul să facă inventarierea executării legii despre limba de stat. Primarul de Chişinău şi-a expus părerea de rău că Parlamentul, Guvernul, alte organe centrale nu au curajul să controleze executarea legislaţiei lingvistice nici după 11 ani de funcţionare a acesteia. El şi-a expus doleanţa ca în viitor limba să iasă de la bucătărie şi să fie implementată pe larg în viaţa socială, învăţământ, ştiinţă, în toate domeniile vieţii.
Primăria a creat posibilităţi reale alolingvilor să studieze limba statului în care locuiesc, inaugurând Casa limbii române şi Centrul Internaţional Eminescu.
31 august 2001:
Cu toate că premierul Vasile Tarlev a sfătuit jurnaliştii "să fie serioşi" când aceştia au presupus neparticiparea conducerii ţării la manifestările prilejuite de sărbătoarea naţională "Limba noastră", nici unul din capii ţării n-au fost prezenţi la primele două evenimente mari ale zilei – depunerea de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi dezvelirea bustului lui George Bacovia.
Lumea adunată la monumentul Voievodului nu a fost onorată de prezenţa conducătorilor ţării, dar soclul a fost plin de flori. Ele au fost aduse Domnitorului de către Primarul General al capitalei, Serafim Urecheanu, prefectul de Chişinău, Semion Furdui, ministrul culturii, Ion Păcuraru, Ambasadorul României la Chişinău, Adrian Bălănescu, fostul Preşedinte al Parlamentului, Dumitru Diacov, membrii şi angajaţii Primăriei şi Prefecturii, ai Confederaţiei Sindicatelor din Moldova.
XXX
Bustul marelui poet român George Bacovia, cântăreţul melancoliei şi tristeţei autumnale, a fost dezvelit în Aleea clasicilor literaturii române din Chişinău în ziua sărbătoririi Limbii române, în prag de toamnă.
Academicianul Mihai Cimpoi a spus că Bacovia a fost şi rămâne un mare poet al fiinţei, al zonelor ei luminoase şi umbroase, al celor mai subtile ascunzişuri ale sufletului. "Ne pare bine că Bacovia a revenit la Chişinău în compania augustă a marilor clasici ai literaturii române şi împreună cu el reîncepem lupta noastră pentru limba română", – a declarat Mihai Cimpoi.
Ministrul culturii, Ion Păcuraru, a spus că valoarea lui Bacovia va creşte direct proporţional cu gradul de cărturărie a oamenilor, care vor cunoaşte geniala şi mult prea tainica sa creaţie.
Primarul capitalei, Serafim Urecheanu, a declarat că chipul în bronz al moldoveanului George Bacovia a ocupat un loc binemeritat în cohorta clasicilor literaturii române. "Printre caracterele specifice ale creaţiei unuia dintre cei mai mari poeţi ai neamului şi firii lui profunde sunt sentimentalismul faţă de natură, dragostea de neam, grai şi moşie, care mai târziu au influenţat benefic creaţia poeţilor basarabeni", – a afirmat Serafim Urecheanu. El a mai spus că "la sărbătoarea Limba Noastră trebuie de venit muncind anul întreg pentru sănătatea limbii române, iar în sens larg – pentru sănătatea spirituală".
XXX
În alocuţiunea sa de la manifestarea de dezvelire a bustului poetului simbolist George Bacovia Ambasadorul României la Chişinău, Adrian Bălănescu, a mulţumit Primăriei Chişinău, ministerelor culturii din ambele ţări, Ligii pentru unitatea românilor de pretutindeni, oamenilor de cultură din Moldova şi România "pentru eforturile pe care le fac zi de zi în ultimii 10 ani întru întărirea, strângerea şi regăsirea limbii române".
XXX
"Opera lui Constantin Brâncuşi va rămâne în permanenţă un obiect de discuţie prin viabilitatea ei, prin semnificaţiile noi ce se dobândesc odată cu perindarea vremurilor" – a declarat Primarul General al capitalei, Serafim Urecheanu, la dezvelirea compoziţiei sculpturale a marelui sculptor român, care împreună cu Sheakespaire şi Beethoven alcătuiesc treimea ce domină întreaga artă a omenirii.
Primarul a afirmat că revenirea lui Brâncuşi la Chişinău constituie o mare sărbătoare pentru arta plastică şi pentru toţi iubitorii de frumos. De acum încolo, din preajma Salonului de arte din Chişinău, ce-i poartă numele, Constantin Brâncuşi va îndemna oamenii să intre în galeriile de artă pentru a-şi purifica sufletul şi a se curăţa, – a menţionat Serafim Urecheanu.
Academicianul Mihai Cimpoi a spus că zeci şi sute de istorici ai artei au studiat limba română ca să-l însuşească mai bine pe Brâncuşi. "Sper că şi lumea noastră basarabeană va însuşi limba română ca să-l cunoască mai bine pe Constantin Brâncuşi", – a spus Mihai Cimpoi.
Omagiu marelui Brâncuşi, care a dăruit lumii Pasărea măiastră, Masa tăcerii, Poarta sărutului, Coloana infinitului au adus ministrul culturii, Ion Păcuraru, secretarul de stat al Guvernului României, Ioan Oprişcă, ambasadorul României la Chişinău Adrian Bălănescu, preşedintele Ligii românilor de pretutindeni, Victor Crăciun.
Bustul din bronz a fost lucrat de cunoscuta sculptoriţă Miliţa Patraşcu, originară din Chişinău şi eleva lui Constantin Brancuşi.
XXX
Un parastas în memoria înaintaşilor, care au cântat limba română şi au luptat pentru integritatea neamului, a fost oficiat astăzi la Cimitirul Central din strada Armenească.
Părintele Ioan Ciuntu a adus un omagiu lui Alexei Mateevici, Toma Ciorbă, Alexandru Plămădeală, Serghei Lunchevici, Nicolae Costin, Ion Dumeniuc, Lidia Istrati, Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, Petre Teodorovici şi multor altor patrioţi, care odihnesc în acest cimitir.
Vlad Negruţi, preşedintele Fundaţiei culturale Vatra, a spus că datorită vieţii zbuciumate a predecesorilor, luptei lor pentru nemurirea neamului, avem astăzi o sărbătoare cum este Ziua limbii române. În pacea cimitirului răsunau vocile marilor înaintaşi. Cei prezenţi au aprins lumânări, au pus flori vii pe morminte şi au oferit daruri copiilor-orfani de la şcoala nr.2 din capitală .
Lumea venită la cimitir pentru a se închina celora, care au trăit pentru neam, credinţă şi patrie, şi-au expus părerea de rău că nimeni din conducătorii ţării n-au ieşit la manifestările organizate cu prilejul Zilei limbii române pentru a se bucura împreună cu poporul lor.
31 august 2002:
Cu depuneri de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, a început în dimineaţa zilei sărbătoarea Limba noastră cea Română. Pe soclul monumentului s-au unit florile recunoştinţei depuse de conducerea capitalei, membrii reprezentanţei României la Chişinău, angajaţi ai Ministerului culturii.
Conducerea R.Moldova a fost lipsă la manifestaţiile culturale dedicate limbii populaţiei majoritare.
XXX
Bustul marelui satiric, cronicar al viciilor omeneşti şi al unei societăţi bolnave, a dramaturgului de talie internaţională, Ion Luca Caragiale, a fost sfinţit în dimineaţa Zilei limbii române de către părintele Ioan Ciuntu, paroh al Bisericii Sfânta Teodora de la Sihla.
Pentru a nu participa la acţiunile preconizate în programul sărbătorii, conducerea ţării a schimbat data inaugurării bustului pentru 27 august, astfel că a fost nevoie de un compromis. De Ziua limbii române, în prezenţa conducerii Primăriei, a scriitorilor, oamenilor de cultură şi ştiinţă, a unei delegaţii de personalităţi marcante din România, a avut loc a doua parte a programului inaugurării bustului. Preşedintele Uniunii scriitorilor, Mihai Cimpoi, a remarcat corelaţia între satira lui Ion Luca Caragiale şi societatea moldovenească, mereu gata să demonstreze că marele satiric a văzut peste secole ce se va întâmpla la Chişinău la începutul miliniului III. Cimpoi a spus că Ion Luca Caragiale a fost şi rămâne un mare cunoscător al fiinţei umane, a viciilor societăţii, a unui limbaj infect, toate fiind caracteristice şi zilelor noastre. "Eroii lui Caragiale au revenit şi au căpătat iarăşi importanţă", – a remarcat academicianul.
Primarul capitalei, Serafim Urecheanu, a declarat, că acest chip în bronz al unuia dintre cei mai mari scriitori a ocupat un loc binemeritat în cohorta clasicilor literaturii române, astfel că prin revenirea lui Caragiale la Chişinău a fost adus un omagiu limbii române.
31 agust 2003:
Ziua limbii române a fost marcată la Chişinău, prin concerte, expoziţii de carte şi recitaluri de poezie. Sărbătoarea de suflet a poporului a concurat cu ultima zi a festivalului berii, organizat în Piaţa Marii Adunări Naţionale cu sprijinul Guvernului.
Această decizie a Guvernului comunist a trezit nedumerirea Primăriei Chişinău şi a partidelor politice din opoziţie, care consideră că Guvernul a urmărit să diminueze importanţa Zilei limbii române obligând Primăria să autorizeze desfăşurarea Festivalului berii între 27 şi 31 august. Oficialii guvernamentali au respins această idee.
În 2004 Parlamentul a decis comasarea sărbătorii Limba noastră cea română cu Ziua Independenţei, comasare care nu a mai avut loc, dar Ziua Independenţei a primit un nou nume – Ziua Republicii.
31 august 2004:
Am lipsit de la eveniment. Fac referire la o ştire a unei alte agenţii de presă în ortografia originală: "Sărbătoarea "Limba noastră" este deosebit de importantă pentru ţara noastră, deoarece Moldova este un stat multinaţional. Totodată, limba de stat – moldovenească – limba care ne uneşte şi care ne indică că noi toţi suntem cetăţeni ai acestei ţări. Acest fapt a comunicat directorul Departamentului Relaţii Interetnice Olga Goncearova în cadrul inaugurării unei expoziţii de cărţi, prilejuite de sărbătoarea naţională "Limba noastră".
După cum a menţionat consilierul Ambasadei FR în Moldova Viktor Mirgorod, care a asiatat la inaugurarea acestei expoziţii, corpul diplomatic rus întotdeauna a acordat şi preconizează să acorde în viitor ajutor la livrarea în Moldova din Rusia a literaturii artistice şi de instruire.
În aceeaşi zi, la Departamentul Relaţii Interetnice a avut loc un festival al poeziei "Limba noastră-i o comoară", la care participă 40 de copii din întreaga Moldovă".
Vasile Gârneţ: "Dacă la Chişinău, Aleea Clasicilor, indiferent de ostilitatea vremurilor, s-au adunat câteva zeci de oameni veniţi să omagieze Limba Română, la ţară, aşa cum, la fel, ne-am putut convinge, festivitatea nu a figurat deloc în programul autorităţilor locale, căzute într-o totală obedienţă în faţa guvernării comuniste. Singură, prezenţa primarului general Serafim Urechean la manifestaţiile din Chişinău a mai salvat obrazul autorităţilor locale. Domnia sa însă are interese electorale, vor spune unii, deci o motivaţie în plus să facă figuraţie publică. Dacă nu propriile ambiţii politice, cu siguranţă, un decret prezidenţial, de felul celui prin care s-au ordonat manifestări publice în cinstea "celor 60 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupaţia germano-română", i-ar fi scos din amorţire pe ceilalţi primari şi pe consilierii locali în ziua de 31 august…
… Nu le putem cere guvernanţilor să manifeste acelaşi entuziasm pentru valorile româneşti, după ce pe 24 august au celebrat, cu mare pompă şi cu câte 100 gr de votcă, distribuite veteranilor de război sovietici, contrariul acestora: victoria totalitarismului rusesc în Basarabia, la "capul de pod" Şerpeni şi în alte localităţi. Ar fi fost o dovadă de incoerenţă din partea lor, un scandal logic, de care nici măcar respectarea legislaţiei în vigoare nu ar fi reuşit să-i ferească. La rândul lor, autorităţile locale nu pot fi nici ele învinuite de indiferenţă faţă de sărbătoarea Limbii Române, pentru că de fapt nu ştiu, nu i-a învăţat nimeni că în democraţie se cuvine să mai ai şi iniţiative proprii, nu doar să aştepţi indicaţii "de sus".
31 august 2005:
Sărbătoarea naţională „Limba noastră" a început, în dimineaţa zilei de 31 august, cu tradiţionala omagiere a Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, promotor al valorilor naţionale şi limbii strămoşeşti.
Oameni de cultură, reprezentanţi ai Ambasadei României la Chişinău, ministrul Culturii, Artur Cozma, deputaţi ai fracţiunii parlamentare Alianţa „Moldova Noastră", funcţionari municipali au depus flori la monumentul Domnitorului.
Şi în acest an, conducerea de vârf a Moldovei a ignorat această sărbătoare. Poetul şi publicistul Nicolae Dabija a declarat că „poporului i-a fost furată limba română şi independenţa de către cei care au luptat în 1989 contra reînscăunării limbii române şi contra independenţei ţării".
XXX
Participanţii la festivităţile consacrate Zilei limbii Române, care s-a desfăşurat în preajma bustului lui Mihai Eminescu din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt", au remarcat dezinteresul faţă de această sărbătoare al clasei politice, dar şi al societăţii în general, şi al intelectualităţii şi tineretului, în particular.
Ex-ministrul Culturii, participant al evenimentelor de renaştere naţională, Ion Ungureanu, a menţionat prezenţa scăzută la festivităţile consacrate limbii române, declarând că "nici un popor nu este atât de decăzut încât să nu merite jertfire pentru el". Potrivit lui Ungureanu, „toţi cei care în 1989 au demonstrat lumii întregi că au mândrie şi dragoste faţă de înaintaşi şi de valorile naţionale, fie au plecat la muncă peste hotare, fie au îngropat în suflet sentimentele, fie au obosit de luptă". Omul de cultură s-a declarat sigur de faptul că Basarabia va renaşte, cum a făcut-o pe parcursul istoriei, inclusiv în 1989, când a luptat împotriva ideologiei comuniste.
Participanta la Marea Adunare Naţională de la sfârşitul lui august 1989, fosta profesoară a unei şcoli rurale, Janeta Ceapă, a declarat că evoluţia evenimentelor din ultimii ani şi neglijarea limbii române demonstrează o indiferenţă totală a basarabenilor, în special a tineretului studios faţă de valorile spirituale şi faţă de lupta pe care au dus-o părinţii lor. Şi o fostă profesoară a şc. nr.19 din capitală, Maria Şinic, s-a declarat revoltată de indiferenţa tinerei generaţii, dar şi de absenţa la festivităţi a politicienilor, inclusiv a celor din conducerea Partidului Popular Creştin Democrat. În acelaşi timp, publicistul şi poetul Nicolae Dabija şi-a exprimat opinia că, la moment, Chişinăul este mult mai poluat lingvistic decât era în 1989.
31 august 2006:
La 31 august se împlinesc 17 ani de când, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din capitală, sute de mii de oameni au obţinut revenirea limbii române în calitate de limbă de stat şi trecerea la grafia latină.
Sărbătorirea evenimentului va începe, tradiţional, cu o depunere de flori la monumentul Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Florile vor fi depuse la ora 9.00 de către toţi doritorii, dată fiind lipsa atât a conducerii ţării, cât şi pazei ei de corp. Ceremonia va dura 15 minute, după care vor fi depuse flori la busturile din Aleea Clasicilor Literaturii Române din Grădina Publică "Ştefan cel Mare şi Sfânt". Tot acolo se vor desfăşura recitaluri de muzică şi poezie, vor fi expuse ultimele apariţii editoriale, lucrări de artizanat ale elevilor din instituţiile de învăţământ din municipiul Chişinău. La ora 12.00 în incinta Uniunii Scriitorilor se va desfăşura Simpozionul Filologilor cu participarea unor savanţi din R.Moldova, România, Franţa, Germania, Federaţia Rusă, Ucraina şi din alte ţări.
Un parastas de pomenire al predecesorilor, care au apropiat şi au cântat evenimentul revenirii la tradiţiile neamului şi la limba strămoşească, participanţi la evenimentele din 1989, dar şi a celor căzuţi în luptele pentru integritatea ţării, va avea loc la Cimitirul Central din str.Armenească cu începere de la ora 12.00.
La Biblioteca Naţională se va desfăşura „Gala Topului cărţilor-2005" – în cadrul Salonului Naţional de Carte. Între orele 14.00 şi 17.00 în Grădina Publică "Ştefan cel Mare şi Sfânt" vor avea loc un concert susţinut de interpreţi şi formaţii de copii, Gala colectivelor corale de copii din republică şi spectacolul de muzică şi poezie "Monument cuvântului".
Programul sărbătorii naţionale, dedicate revenirii limbii române şi grafiei latine, va finaliza cu un Spectacol extraordinar cu participarea orchestrei de muzică populară „Folclor" şi interpreţilor de muzică populară din România şi R.Moldova. Spectacolul se va produce pe scena Teatrului Verde din Valea Morilor, care a fost gazda evenimentelor de renaştere naţională de la sfârşitul anilor "80.
31 august 2007:
Ion Marandici: "Este oare o simplă întâmplare că la concertul de astăzi al lui Tudor Gheorghe, el a cântat despre gârlici şi mărtăcei, dar nu a cântat "Basarabie română"? Este întâmplător că deasupra scenei scria "Limba Noastră cea Română"? Este oare întâmplător faptul că atunci când în Piaţa Marii Adunări Naţionale avea loc concertul consacrat Limbii Române, la TVM era transmisă a doua oară Cupa Independenţei din 27 august cu tarlev, voronin, ursu, todercan, vrabie ş.a.m.d.? Oare EU TV-ul de ce nu a transmis concertul excelent al lui Tudor Gheorghe? EU TV continuă să pună pe post prostii comuniste cu comisarul Moldovan, comunist underground vânat de Siguranţă. De fapt, 31 august este un fel de zi a revoluţiei, ar trebui să se numească Sărbătoarea Limbii Române şi exportată şi în România. De ce bulgarii pot avea o zi a limbii, iar românii nu?
Concertul de azi din PMAN poate fi considerat primul concert al PL-ului în centrul oraşului, pentru că în perioada electorală nu au avut niciunul în centru. A fost multă lume, nu am rămas până la capăt, dar cred că lumea aştepta şi alte cântece de la Tudor Gheorghe. S-a speriat? A fost prevenit să stea cuminte? Nu ştiu, dar a evitat să vorbească despre România şi Moldova.
31 august 2008:
Autorităţile din R.Moldova refuză de 4 ani instalarea bustului lui Liviu Rebreanu pe Aleea Clasicilor Literaturii Române din Grădina publică Ştefan cel Mare din Chişinău, cu toate că sculptura este realizată de marele artist plastic român Miliţa Petraşcu, discipolă a lui Constantin Brancuşi. Începând din anul 2003, toate demersurile făcute de Preşedintele Uniunii Scriitorilor, academicianul, Mihai Cimpoi, au fost respinse. Motivele guvernării sunt insuficienţa actelor care să convingă o "comisie specializată" de valoarea artistică a sculpturii. Mihai Cimpoi sustine ca a prezentat comisiei respective toate actele solicitate, dar demersul său n-a avut succes din cauza politicii antiromâneşti promovate de actuala guvernare comunistă. Bustul este păstrat într-o sală a Uniunii Scriitorilor.
XXX
La un sfârşit de vară a anului 1989, poporul Basarabiei a decis trecerea necondiţionată la grafia latină şi decretarea limbii române ca limbă de stat, lansând şi ideea unei sărbători – Ziua Limbii Române. Potrivit mai multor publicişti cu renume din R.Molodva, foşti deputaţi în primul Parlament, sărbătoarea rebotezată "Limba noastră", a devenit în ultimii ani una lipsită de conţinut. De 7 ani, sărbătoarea oficială a R.Moldova, înscrisă în lista sărbătorilor naţionale, este boicotată în mod demonstrativ de conducerea comunistă, dar şi de mulţi reprezentanţi ai intelectualităţii naţionale de creaţie. Vlăguirea sărbătorii din 31 august se explică prin discrepanţa între sărbătoarea propriu-zisă şi poziţiile defensive ale limbii de stat.
Cu toate acestea, datorită acelui act istoric, în pofida impedimentelor conducătorilor afoni la valorile sacre ale poporului, mai mulţi basarabeni cunosc şi vorbesc coerent limba română. Mai multe persoanlităţi au continuat în felul următor fraza lui Alexei Mateevici "Limba noastră-i o …"
„…Comoară. Să fim demni de această comoară". Nicolae Ţâu.
„Limba noastră-i… cea romănă…". Valeriu Muravschi.
„Limba este un destin şi nu avem dreptul să punem la îndoială că nu este a noastră. E un adevăr ca şi părinţii, soarele, credinţa, ce fac parte din fiinţa noastră. Cine îşi asumă aceste lucruri – le trăieşte din plin". Ion Hadârcă.
„Cine poate să-l egaleze pe Mateevici? Frumuseţea limbii noastre el ne-a arătat-o, punând-o în tiparele unui imn care şi astăzi îl cântă toată suflarea românească din Basarabia. Credinţa mea este că trebuie să arătăm şi dragoste mai multă, şi respect faţă de limba română, dar şi demnitate naţională când este cazul să ne apărăm interesele limbii noastre în faţa agresiunii unui partid ca cel comunist, care a încercat să restrângă aria de folosire a ei în administraţia de stat, şi nu numai.
În general, cred că dacă va interveni schimbarea de anvergură, se va schimba şi statutul limbii noastre. Şi atunci nu vom mai auzi pe miniştrii Guvernului vorbind în limba rusă, pentru că nu ştiu româneşte, iar pe preşedinte republicii – reprezentându-ne la forurile internaţionale în limba altui stat"… Anatol Şalaru.
„Mă simt mândru că am contribuit la punerea în capul mesei a limbii române. Mă bucur că roadele acestei munci este vorba frumoasă, coerentă a tinerei generaţii. Regretul meu este faptul că acum limba are o denumire greşită din cauza conjuncturii politice existente. Şi totuşi – „Limba noastră-i …O COMOARĂ". Mircea Snegur.
„…Cei de la guvernare o cântă CA O MOARĂ. Nu poate exista independenţă fără limbă, este o aberaţie când ni se impune să vorbim orice limbă în afară de limba mamei". Nicolae Dabija:
"Poetul Alexei Mateevici a fost un mare patriot. Problema lingvistică e o mare prostie. În jur de 80 la sută din evreii răspândiţi în lumea largă nu cunosc ebraica, dar nu s-au dezis de identitatea naţională. Ei nu au vorbit niciodată limba germană de rău, cum este blamată limba rusă. Nu limba rusă e de vină, să nu ne cramponăm de ea, dar trebuie să ai identitatea de român, să fii român. Alde Vasile State, Viorel şi Dinu Mihail nu se exprimă în rusă, nu sunt ruşi, dar ce iese din gura lor?" Mircea Druc.
"Cine are o limbă, are o credinţă; cine are o credinţă, are o biserică; cine are o biserică, are o ţară!". Grigore Vieru.
