Connect with us
"
"

Social

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

Publicat

pe

PE SCURT 

Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele nelocuite Soko din apropierea Hong Kong-ului a făcut înconjurul lumii. Pentru mulți, fotografia a devenit un simbol și un semnal de alarmă că pandemia își va lăsa amprenta negativă și asupra mediului ambiant. 

Experții internaționali atenționează că măștile și mănușile de protecție pe care le folosesc oamenii din întreaga lume pentru a se proteja de COVID-19 devin o problemă pentru mediu, pentru că odată ajungând în natură se vor transforma în microplastice. În Republica Moldova problema măștilor și mănușilor folosite de populație încă nu a ajuns pe ordinea de zi. Nu există statistici în acest sens, iar problema pălește pe fondul cifrelor alarmante a cazurilor de îmbolnăvire. Totodată, unii ecologiștii atenționează că Moldova NU are la moment soluții pentru această problemă. Probabil nu e departe momentul când pe crengile copacilor și pe dealuri vor flutura, pe lângă „tradiționalele” pungi de plastic, și măștile aruncate la gunoiști.   

PE LUNG

Măștile, mănușile, sticlele de plastic de dezinfectant care ne protejează de COVID-19 ajung pe străzi, în mări și în mijlocul naturii sălbatice. Problema este semnalată de orașe din diferite colțuri ale lumii, scrie DW.

În Kalamata, un oraș grecesc cunoscut în mod tradițional pentru măslinele sale, străzile sunt aproape goale. Cu toate astea, mănuși, șervețele și sticle de plastic sunt împrăștiate prin parcuri, trotuare și drumuri. Deșeuri similare provoacă probleme în metropole mai mari, precum New York și Londra.

Problema a lovit chiar și insulele nelocuite Soko. La câțiva kilometri de Hong Kong, Gary Stokes, un activist din grupul de conservare OceansAsia, a găsit aproximativ 100 de măști aduse de ape.

„Nu am mai observat măști până acum într-o locație atât de îndepărtată”, spune Stokes, care suspectează că acestea provin din China sau Hong Kong. „Când le-am găsit, au trecut doar șase-opt săptămâni de când oamenii au început să folosească aceste măști”.

Prea devreme pentru evaluarea impactului 

„Dacă sunt aruncate pe străzi, când va ploua mănușile și măștile vor ajunge în cele din urmă în mare”, spune Anastasia Miliou, biolog marin și director de cercetare la Institutul de conservare marină al Archipelagos din Grecia.

Nu doar mănușile și măștile sunt cele care cresc considerabil cantitatea de deșeuri generate de pandemie. Consumul de plastic de unică folosință din piețe și magazine a crescut, fiind alimentat de frica oamenilor de a se contamina. 

În același timp, purtătorul de cuvânt al Comisiei UE pentru probleme de mediu, Vivian Loonela, a declarat recent că este prea devreme pentru a evalua impactul coronavirusului asupra cantității totale de deșeuri de plastic generate în 2020.

Care e situația în Moldova? 

Iuliana Cantaragiu, de la Centrul Național de Mediu, atenționează că problema poluării cu echipamente de protecție utilizate de populație ia amploare. „Evident că s-a majorat consumul de măști, mănuși, respectiv, se majorează în mod automat și poluarea”.În mod normal, pentru ele ar trebui să existe coșuri separate sau să fie colectate de farmacii. Potrivit ei, chiar și în situația de pandemie, autoritățile trebuie să fie inventive. În alte state, autoritățile au instalat în spațiile publice coșuri pentru deșeurile de acest tip, cel puțin ca să nu se amestece cu alte tipuri de deșeuri menajere.

„Pe lângă faptul că sunt sintetice și degradează o sumedie de ani, mai există și pericolul potențial de infectare. Luate de vânt, acestea flutură pe deal și câmpii, un copil poate să ia mănușa sau masca care poate a fost la o persoană bolnavă, care nu știa de asta. Deci este și un eventual pericol de răspândire a bolii”.

„Concluzia este că Moldova, la moment, pentru aceasta nu are soluții”, a adăugat Iuliana Cantaragiu. Ce se poate de făcut? În mod teoretic, se putea de colectat aceste deșeuri, de balotat și de depozitat, până se creează infrastructura de incinerare. Aceasta se poate de realiza într-un an de zile. 

Societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață

Ideea colectării separate a echipamentelor de protecție individuală ce au fost folosite de populație este susținută și de Vladimir Ternavschi, de la organizația Tinerii pentru EcoPlastic.

„Mănușile, măștile de protecție trebuie colectate separat și neutralizate. Ați putut vedea și până acum cum șervețele umede aruncate la gunoi stau la gunoiște zeci de ani și nu degradează. Aceste măști de protecție care sunt cele mai populare sunt din același material. Și ele tot vor sta zeci de ani la gunoiște și vor contamina mediul cu microplastic”.

Microplasticele au devenit o problemă de mediu în lume pentru că nu pot fi colectate de filtre, iar atunci când trec prin apele uzate pot colecta bacterii dăunătoare pe care le pot transporta cu ele. Astfel, atunci când înghițim aceste microparticule de plastic, putem înghiți și bacteri.

Tânărul ecologist susține că după pandemie, societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață și să recurgă la practici mai ecologice: să revină din nou la „torbe” și pachete biodegradabile.

În țara vecină, România, ecologiștii au creat deja o pagină pe facebook cu titlul „ Nu arunca măști și mănuși pe jos”, unde au lansat un apel către cetățeni să nu arunce la întâmplare materialele de protecție personală. Aici au fost postate mai multe poze cu măști și mănuși aruncate pe străzile orașelor, dar și în pădurea din Chiajna sau pe malul Dunării, la Brăila. Totodată, moderatorii paginii au atenționat că aruncarea măștilor și mănușilor folosite în împreună cu gunoiul menajer poate contamina personalul blocurilor însărcinat cu curățarea și manipularea gunoiului precum și operatorii firmelor de salubritate și gropilor de gunoi care preiau aceste deșeuri.

Vlada Balica, de la ABS Recycling, companie specializată în reciclarea deșeurilor de ambalaje PET, ne-a spus că la fabrica pe care o gestionează nu sunt colectate și prelucrate mănușile și măștile de protecție de unică folosință.

„În Moldova nu există soluții pentru acest tip de deșeuri. Nu este de dorit ca acestea să nimerească în deșeuri menajere, mai ales că ele pot fi infectate cu virus sau diferiți agenți patogeni. Ele trebuie colectate separat și incinerate, dar la noi incinerare nu există și evident că soluții nu sunt, de aceea totul merge la depozitare la Țînțăreni”.

Totodată, potrivit ei, pe timpul pandemiei, s-a observat reducerea deșeurilor plastice. Fabrica primește de la Regia Autosalubritate deșeuri menajere mixte, de unde sunt extrase tot ce poate fi valorificat și reciclat. „Dacă vorbim despre cantitățile colectate până la pandemie de autosalubritate și în timpul pandemie, cred că  acestea s-au redus cu circa 30-40%.” Vlada Balica spune că asta ar fi o urmare a închiderii sectorului HoReCa. În plus, foarte mulți oameni au plecat la părinți, la sate. Au plecat și cei care închiriau apartamente în Chișinău, studenții.

Ce se întâmplă cu deșeurile medicale? 

Ministerul Sănătății a precizat anterior că există un plan de management al deșeurilor infecțioase. Conform acestuia, există trei etape – colectarea deșeurilor periculoase din punct de vedere infecțios, transferul separat către un punct comun de colectare, sterilizare și dezinfectare a acestora, iar apoi conform unei proceduri se distrug.  

Alexei Bivol, directorul spitalului Raional Telenești, ne-a spus că aici deșeurile periculoase sunt autoclavate. Autoclavarea este o metodă care se folosește și în țările din Europa. „Avem o autoclavă modernă, care funcționează după principiul sterilizării cu aburi, unde tot echipamentul se sterilizează, apoi se fărâmițează și se aruncă la groapa cu gunoi, inofensiv”, spune Alexei Bivol.

„Instalația are cinci programe, procesul durează 45 de minute și după sterilizare, se include programul de fărâmițare, apoi deșeurile inofensive se aruncă la groapă de gunoi” 

Aparatul este testat, aprobat metrologic. În prezent, instituția are aproximativ 45 de contracte cu instituțiile medicale din raioanele vecine, pentru servicii de management al deșeurilor. 

Soluții globale

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pentru DW că spălarea obișnuită a mâinilor oferă mai multă protecție împotriva infectării cu COVID-19, decât purtarea mănușilor de cauciuc în locurile publice, iar centrele americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor afirmă că măștile de pânză lavabile oferă protecția necesară.

Și, în timp ce echipamentele de protecție utilizate în instituțiile medicale nu sunt în mare parte reciclabile sau reutilizabile, apar inovații sustenabile. Astfel, în SUA, producătorul de automobile Ford produce halate de protecție reutilizabile din același material din care se fac airbag-urile. Acestea pot fi spălate până la 50 de ori. Universitatea din Nebraska efectuează testări pentru a vedea dacă lumina ultravioletă va dezinfecta și „va prelungi viața” măștilor medicale și, prin urmare, va reduce deșeurile.

Reprezentanții organizației Zero Waste Europe consideră că țările nu ar trebui să aleagă între protecția mediului și protecția sănătății publice. „Pe viitor, trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru pandemii de acest fel și că suntem gata să le abordăm într-un mod ecologic; nu trebuie să fie una în defavoarea celeilalte.”

Foto: DW, Facebook/Ion Andronache

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Social

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

269 cazuri noi de infectare cu COVID-19

269 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 7 în Transnistria. Un caz este de import (Federația Rusă), restul- cu transmitere locală. Cazurile au fost înregistrate în urma procesării a 1 789 de teste. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 19 708 cazuri.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat că în total, până la ziua de astăzi, s-au tratat 13 033 persoane. Totodată, ministerul a informat despre înregistrarea altor trei decese provocate de COVID-19. Acestea pe lângă alte trei înregistrate în această dimineață. Numărul victimelor a ajuns la 655.

UE și OMS au oferit R.Moldova unul dintre cele mai mari ajutoare umanitare pentru lupta cu COVID-19

Unul dintre cele mai mari ajutoare umanitare pentru lupta cu COVID-19, ce conține măști medicale și respiratoare, ochelari și halate de protecție,  a sosit astăzi în țară. Livrarea a 1,5 milioane unități de echipamente personale de protecție, finanțate de Uniunea Europeană și procurate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), conține 1 210 000 măști medicale, 348 000 respiratoare N95, 16 200 ochelari de protecție și 36 000 halate de protecție. Toate echipamentele livrate corespund standardelor de calitate și siguranță și sunt destinate lucrătorilor medicali din prima linie din instituțiile medicale de pe ambele maluri ale Nistrului. Acesta este primul lot cu echipamente personale de protecție, în țară urmând să ajungă și alte echipamente de protecție – 330 000 de mănuși și dispozitive medicale – 356 concentratoare de oxigen, 41 monitoare pentru pacienți, 40 de ventilatoare, 215 pulsoximetre, 1500 kituri pentru testele de laborator și 12 000 kituri pentru prelevarea probelor, în valoare totală de 2,8 milioane de EURO.

17 cazuri de COVID-19 la Mănăstirea din Chițcani. Un preot a decedat, iar un călugăr a fugit

17 cazuri de infectare cu COVID-19 au fost confirmate la Mănăstirea Noul Neamț din satul Chițcani, anunță presa de la Tiraspol. Potrivit sursei citate, un preot a decedat din cauza complicațiilor survenite în urma infectării. Totodată, unul dintre călugării de aici a încălcat regimul de carantina și a părăsit mănăstirea. Acesta era infectat cu COVID-19. Locul aflării acestuia nu a fost stabilit. Reprezentanții Tiraspolului susțin că au anunțat autoritățile de la Chișinău despre acest caz.

Familiile medicilor decedați de COVID-19 vor primi ajutor financiar de până la 100 mii lei în Găgăuzia

Găgăuzia: Familiile lucrătorilor medicali, decedați de COVID-19, vor primi ajutor financiar de până la 100 mii lei din bugetul local. Decizia a fost luată la ședința Comitetului Executiv de la Comrat. Astfel, familiile lucrătorilor medicali cu minori vor primi câte 100 000 de lei. În restul cazurilor vor fi alocate câte 50 000 de lei. Până acum, în Găgăuzia au decedat patru lucrători medicali, scrie Gagauzinfo.md.

Vinăriile din țară încep să-și deschidă ușile pentru oaspeți

Una câte una, vinăriile din țară au început să-și redeschidă ușile și să primească vizitatori. Cu respectarea
tuturor măsurilor de siguranță, de la distanța socială și până la dezinfectarea lucrurilor, unele crame și-
au adaptat meniul, altele au limitat numărul de oameni care se pot afla concomitent în același loc. În acest context,  Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) a lansat un challenge pe rețelele de socializare, la care oricine poate lua parte. Pentru aceasta este necesar să: Postezi o poză de la una din vinăriile din țară pe care ai vizitat-o. Pozele pot fi distribuite pe pagina ta personală de Facebook sau Instagram; Scrii un text scurt despre cum te-ai simțit acolo și ce amintiri ai de la acea vinărie, iar textul trebuie să fie însoțit de hashtagul #revincudrag ; Adaugi link-ul de la postarea ta în comentariile concursului de pe pagina de Facebook Wine of Moldova și poți câștiga un set de 3 vinuri produse de vinificatorii moldoveni.

358 de pacienți sunt în stare gravă. Trei persoane au decedat

În dimineața zilei, Ministerul Sănătății, Muncii și protecției Sociale a anunțat că 358 de pacienți cu COVID-19 sunt în stare gravă, dintre care 27 sunt conectați la aparate de respirație asistată. 1001 pacienți sunt în stare de gravitate medie. Până la ora actuală, în Republica Moldova au fost confirmate 19 439 cazuri de infecție cu noul Coronavirus, dintre care 1321 în Transnistria.

Alte 240 persoane au fost tratate şi externate. În total, 13 033  persoane au fost tratate de COVID-19.

Totodată, ministerul a informat despre înregistrarea altor trei decese provocate de COVID-19. Bilanțul victimelor a ajuns la 652.

Citește mai departe

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe

Social

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

57 cazuri noi de infectare și șapte decese

57 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 2 în Transnistria. Toate cazurile sunt cu transmitere locală. Acestea au fost confirmate în urma procesării a 551 de teste. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 19 439 cazuri, a anunțat Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

În total, până la ziua de astăzi, s-au tratat 12 793 persoane.

Totodată, ministerul a informat despre înregistrarea altor șapte decese provocate de COVID-19. Cea mai tânără vicitimă avea 40 de ani, cea mai în vârstă – 75 de ani. Bilanțul deceselor a urcat la 649.

Ministerul Educaţiei a propus şapte modele pentru începutul anului de studii 2020-2021

Ministerul Educaţiei a propus pentru consultări publice şapte modele pentru începutul anului de studii 2020-2021. Ministrul Igor Șarov a precizat că soluţiile sunt diferite pentru fiecare şcoală, iar fiecare instituţie de învăţământ va lua deciziile corespunzătoare. Modelul 1 presupune – prezența fizică a tuturor elevilor, cu respectarea măsurilor de prevenire COVID-19. Lecțiile vor dura câte 30 de minute, pauzele vor fi mai mari, vor fi  create mai multe intrări și ieșiri în școală; modelul  2 – învățământul în 2 schimburi. Clasele primare și cele gimnaziale vor avea prioritate pentru primul schimb; modelul 3 –  învăţarea combinată.  Va avea loc împărțirea în zile de prezență și în comunicare la distanță.De ex, luni, miercuri și vineri – prezența claselor primare. Clasele gimnaziale: marți, joi și sâmbătă – prezența la școală, restul -online; modelul 4 – învăţarea de tip hibrid, pe grupe, zilnic, Aceasta presupune împărțirea clasei în 2 grupe;  modelul 5 – învăţarea alternantă, săptămânal. Elevii din clasă vor fi împărțiți în jumătate. Astfel, o săptămână vor studia de la distanță, apoi o săptămână în sălile de clasă.  modelul 6 – învăţarea la distanţă de tip online şi modelul 7 – învăţarea mixtă, care presupune îmbinarea a 2 sau mai multe modele propuse mai sus.

Cetățenilor Republicii Moldova nu le este permisă intrarea în Ungaria

Ambasada Republicii Moldova la Budapesta a informat despre modificarea condițiilor de intrare pe teritoriul Ungariei. Noile măsuri vizează clasificarea statelor de proveniență a resortisanților pe trei categorii – roșu, galben şi verde şi limitarea, în consecință, a trecerii frontierei de către persoanele care sosesc din aceste țări, respectiv: zona verde – intrarea permisă fără restricții, zona galbenă – intrarea permisă cu restricții și zona roșie – intrare interzisă.

Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile ungare, Republica Moldova a fost inclusă pe lista statelor roșii și, în consecință, cetățenilor Republicii Moldova nu le este permisă intrarea în Ungaria.  În categoria roșie au fost incluse următoarele țări: Albania, Bosnia și Herțegovina, Belarus, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Ucraina, precum și alte țări din Asia, Africa şi America de Sud. Traficul de tranzit şi transportul de mărfuri fac excepție de la aceste reguli, precum şi deplasările oficiale, totodată, controlul sanitar poate avea loc şi în asemenea cazuri.

Premierul Chicu: Dacă ne ducem la Orheiland, în Italia nu ne ducem

Premierul Ion Chicu a declarat, după ședința dconducerii de vârf a țării, că restricțiile impuse de situația pandemică se vor menține atâta timp cât situația „nu revine sub control în Europa și la noi”. „Noi, ca societate, cetățeni, trebuie să manifestăm responsabilitate pentru că atâta timp cât noi nu vom respecta regulile, vom prefera să mergem în microbuze și autocare la Orheiland, calea în Ungaria și Italia nu poate fi deschisă… Dacă noi nu o să respectăm vom sta închiși în căsuța noastră. Putem să ne indignăm cât dorim, putem să blamăm Guvernul, putem să blamăm miniștrii, dar dacă nu respectăm, dacă ne ducem la Orheiland, în Italia nu ne ducem, asta trebuie să o înțelegem”, a menționat Chicu. Mai mult, premierul nu a exclus reintroducerea restricțiilor în domeniul HoReCa. „În Europa se introduc restricții, inclusiv HoReCa, inclusiv alte activități, din păcate va trebui să o facem și noi dacă ajungem în această situație”, a mai spus premierul.

458 cazuri de infectare și șapte decese

458 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în zilele de sțmbătă și duminică în Republica Moldova. Dintre acestea 18 cazuri au fost confirmate în Transnistria. Toate cazurile au fost înregistrate în urma procesării a 2814 teste. Astfel, bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 19 382 cazuri.

Din numărul total de cazuri din cele două zile, 31 sunt lucrători medicali. Până duminică, 12 667 persoane au fost tratate de COVID-19. Totodată, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat despre înregistrarea a șapte decese.  Astfel, bilanțul vitimelor răpuse de COVID-19 a ajuns la 642.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie7 ore în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

Social9 ore în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social15 ore în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

AlegeriO zi în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Opinii2 zile în urmă

Viorica Ataman: „Turismul din Moldova nu-i tocmai child-friendly”

Viorica Ataman e una dintre cele mai bune cunoscătoare a destinațiillor autohtone, a colindat Republica Moldova în lung și în...

Social2 zile în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică5 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031