Pentru a produce o singură sticlă de vin este necesar aproximativ 1 kg de struguri. După prelucrare, un sfert din acest kg devine deșeu, numit tescovină. În gospodăriile private, aceasta are doar trei moduri de utilizare: pe post de îngrășământ, hrană pentru animale sau ajunge la groapa de gunoi. Ultima opțiune pare să fie cea mai accesibilă pentru multe gospodării.
Deșeurile din vinificație, însă, pot afecta grav mediul înconjurător, fiind o sursă de poluare, în special din cauza procesului de fermentare la care sunt supuse. Situația este alta în cazul fabricilor de prelucrare a strugurilor, unde se încearcă valorificarea deșeurilor vinicole. Totuși, acest proces este îngreunat de cantitatea semnificativă a deșeurilor. Analizând această problemă, mai mulți producători din Tvardița, raionul Taraclia, au decis să găsească o metodă alternativă de prelucrare a tescovinei și anume producerea de ulei de sâmburi de struguri.
Vise împărțite la trei
Orașul Tvardița este unul dintre principalele centre de vinificație din Republica Moldova. Tradiția de cultivare a viței-de-vie în Tvardița pornește de la migranții bulgari care s-au stabilit pe teritoriul Basarabiei acum mai bine de 200 de ani. În prezent, în localitate există mai multe companii mari care activează în sectorul vitivinicol, iar terenurile cu viță-de-vie cresc anual.
„Noi plantăm anual circa 30 de hectare. Respectiv, crește și cantitatea de vin produs, dar și a deșeurilor care rămân după prelucrarea strugurilor”
Asociația a unit producătorii locali de vin „Bulgari Winery” și „Zolotoi Aist”, dar și compania locală „Natural Product”. Scopul lor era să găsească o metodă alternativă de valorificare a deșeurilor vinicole.
În mod tradițional, tescovina ajungea la crescătorii de animale din Tvardița sau localitățile apropiate, fiind utilizată pentru hrana animalelor. Totuși, tendințele din ultimii ani privind producția animalieră nu sunt îmbucurătoare pentru vinificatorii din Tvardița. „Sfera creșterii animalelor în regiune este în stagnare, iar noi căutăm alte metode pentru a diminua impactul deșeurilor vinicole asupra mediului”, explică Gheorghe Parmakli.
Evoluția sectorului zootehnic:
În ultimii 20 de ani, numărul fermelor din Republica Moldova a scăzut de două ori. Diminuarea anuală a efectivului de animale, agravată și de seceta din 2020, a dus la scăderea cu 7% a sectorului zootehnic în 2021 la toate categoriile de producție animalieră. Fenomenul continuă și în anul curent. În primul trimestru a acestui an, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, numărul vitelor și păsărilor în gospodăriile de toate categoriile a scăzut cu 1,8%. Potrivit Biroul Național de Statistică, scăderea este determinată, în mod special de micșorarea cu 16,5% a numărului de animale din gospodăriile individuale.
Membrii Asociației „Natural-Vin” urmăreau nu doar diminuarea impactului deșeurilor asupra mediului, ci și formarea unui ciclu complet de prelucrare a strugurilor pentru a „stoarce” cât mai mult din materia primă prelucrată. Astfel a apărut ideea de a prelucra tescovina, pentru a produce ulei de sâmburi de struguri. „Pe piața din țara noastră au existat companii care produceau ulei din sâmburi de struguri, totuși această practică nu era comună companiilor producătoare de vin. Noi ne-am inspirat de la o companie din Ceadîr-Lunga, care a cumpărat tescovină chiar și de la noi pentru a produce ulei”, povestește Gheorghe Parmakli.
Drum cu obstacole
Pentru ca proiectul să ia naștere, a fost nevoie de un amplu proces de consultare a agenților economici din Tvardița. Pentru început a fost creată Echipa Economică Locală pe lângă primăria localității. Astfel, au fost organizate mai multe ședințe sectoriale care au întrunit antreprenorii pentru a identifica principalele probleme din sectorul economic din localitate și soluțiile la aceste probleme. În rezultat, Adunarea Generală a agenților economici a aprobat un plan privind dezvoltare economică a orașului. Întrucât Tvardița este un major centru de vinificație, valorificarea deșeurilor vinicole s-a dovedit a fi una dintre priorități. Astfel, ideea proiectului “Ecogrape” a fost aprobată în cadrul unei întâlniri extinse a Comunității economice, urmând să fie depusă spre finanțare.
De la apariția ideii și până la îmbutelierea primelor sticle de ulei a fost o cale lungă, care a presupus documentare, căutarea resurselor financiare, procurarea utilajului necesar și căutarea unei piețe de desfacere. „Rolul donatorilor în realizarea proiectului a fost unul important. Fără ajutorul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Guvernului Elveției nu am fi reușit să achiziționăm utilajul necesar pentru a lansa linia de producție a uleiului”, spune Gheorghe Parmakli, directorul Asociației Patronale „Natural- Vin”. Bărbatul spune că o parte din utilajul necesar pentru producerea și îmbutelierea uleiului a fost cumpărat de la operatorii autohtoni, iar o altă parte a fost construită chiar de companiile membre ale Asociației. „A fost destul de greu să înțelegem cum să organizăm procesul de producție cât mai eficient, pentru că în Moldova nu avem prea mulți specialiști care ne puteau ghida. Noi am învățat singuri”, recunoaște Gheorghe Parmakli.
Proiectul „Ecogrape” a fost inițiat de Asociație încă 2019, însă pandemia a pus bețe în roate în realizarea lui. Din cauza restricțiilor, proiectul a fost pus pe pauză, astfel încât primele sticle cu ulei de sâmburi de struguri au văzut lumina zilei abia peste un an și jumătate, în decembrie 2021. „Suntem la început de cale și sperăm că în sezonul de toamnă din acest an vom reuși să punem în funcțiune totul așa cum ne-am dorit. Anul trecut am produs o mică partidă de ulei pe care am trimis-o partenerilor noștri de peste hotarele țării. Acum așteptăm începutul sezonului pentru a primi comenzile și să ne apucăm de muncă”, explică Gheorghe Parmakli.
Picătură cu picătură
Procesul de producție a uleiului de sâmburi de struguri este împărțit între cele trei companii ale asociației. „Astfel, suntem mai eficienți din punct de vedere economic, dar și scădem din presiunea asupra companiilor implicate, creând un produs de calitate”, susține directorul Asociației “Natural-Vin”. Producerea uleiului începe la fabrica „Zolotoi Aist”, unde strugurii culeși de pe plantații sunt prelucrați pentru a obține sucul necesar pentru prepararea vinului. Tescovina rămasă după stoarcerea sucului este transportată la fabrica „Bulgari Winery”, unde este uscată, iar apoi sunt treierați sâmburii. Tot aici, din sâmburi este extras și filtrat uleiul. În cele din urmă, uleiul din sâmburi de struguri ajuge la „Natural Product”, unde este acumulat și îmbuteliat. Ulterior, uleiul este testat atât în laboratorul propriu din Tvardița, cât și în cele de stat. „Acum muncim pentru a primi permisiune de a elibera certificatul de calitate la laboratoarele de la noi”, spune Gherghe Parmakli.
În mediu, într-un an an, din activitatea celor doi producători de vin se acumulează de la 150 până la 380 de tone de deșeuri vinicole. În primul an de activitate a proiectului „Ecogrape”, după prelucrarea a circa 35 de tone de tescovină au fost obținute 260 de kg de ulei (20 de mii de sticle). „În acest sezon de toamnă planificăm să obținem 4,35 de tone de ulei”, spune Gheorghe Parmakli. Potrivit producătorului, resturile rămase după extracția uleiului ajung în continuare la crescătorii de animale, fiind folosite în calitate de suplimente. Mai mult, pentru că valoarea lor calorică scade semnificativ, este necesară o cantitate mare, ceea ce ajută companiile să valorifice toate deșeurile vinicole.
De asemenea, uleiul de sâmburi de struguri nu este comercializat doar ca produs de sine stătător, ci este utilizat și în linia de produse cosmetice de îngrijire fabricate de compania „Natural- Product”.
Muncă în perspectivă
Chiar dacă „Ecogrape” este abia la început de cale, realizatorii proiectului cred că vor reuși să se lanseze pe piața europeană, dar și în țările mai îndepărtate. „Nu ne-am lansat pe piața autohtonă, pentru că suntem orientați spre export, iar asta ne motivează să găsim mai multe piețe de desfacere. Noi încercăm să propunem cumpărătorilor de vin și uleiul din sâmburi de struguri, care, fiind produs de aceleași companii, este pentru clienți un garant al calității”, afirmă Gheorghe Parmakli.
„Scopul nostru principal a fost să valorificăm la maximum deșeurile care rezultă din prelucrarea strugurilor și să scădem riscul de poluare a mediului. De asemenea, doream să creăm câteva locuri de muncă. Beneficiile economice au fost pe ultimul loc”, recunoaște bărbatul. Astăzi, pe linia de îmbuteliere activează șase persoane, dar odată cu creșterea liniei de producție a uleiului, vor fi angajați mai mulți lucrători.
Totuși, proiectul nu se lasă fără provocări. Chiar dacă acum pandemia și-a redus din amploare, conflictul din țara vecină a rupt din nou lanțul logistic pe care îl avea Asociația „Natural-Vin” cu partenerii. A devenit mai greu să aducă în țară echipamentul pentru îmbutelierea și împachetarea uleiului. O altă problemă poate deveni creșterea prețului la gazul natural, utilajul folosit pentru uscarea semințelor fiind alimentat cu gaz. La toamnă, Asociația urmează să revadă cheltuielile pentru producția uleiului, pentru a evalua cât de profitabilă este afacerea. Totuși, chiar și acum Asociația încearcă să optimizeze cheltuielile, păstrând calitatea produsului. „Acum uleiul este îmbuteliat în sticle de import. Vrem mă modernizăm utilajul pentru a putea îmbutelia în sticle din PET, pe care le putem cumpăra de la producătorii autohtoni, ceea ce va scădea din preț”, spune Gheorghe Parmakli.
Deși piața de desfacere a uleiului de sâmburi de struguri este „una specifică”, spune Gheorghe Parmakli, fiind mult mai mică decât cea a uleiurilor „tradiționale” (de floarea-soarelui, măsline), proiectul „Ecogrape” poate servi drept inspirație pentru alți producători de vin care vor să valorifice deșeurile vinicole.
„Ecogrape” este una dintre inițiativele care au beneficiat de pe urma intervențiilor de dezvoltare economică locală, implementate în 25 de localități din Republica Moldova în perioada 2019 – 2022, în cadrul proiectului Elveția – PNUD “Migrație și dezvoltare locală”.
Cu un buget total de 5 milioane dolari SUA (dintre care 1.5 milioane grant), intervențiile au avut ca scop crearea de oportunități economice pentru 175 de mii de membri ai comunităților locale, dar și migranți, fiind implementate de asociațiile de băștinași, în parteneriat cu autoritățile publice și mediul privat.
