Victoria are 15 ani. Am cunoscut-o în această vară, când participa cu prietenele ei la o întâlnire cu cosmetologa. Adolescenta povestea despre rutina ei zilnică de îngrijire și despre cremele care-i păstrează pielea elastică și o scapă de anumite „imperfecțiuni”. Părea îngrijorată de „tenul mult prea șters, pomeții lăsați, dar și de ridurile care apar”. Spunea asta, iar eu mă întrebam în ce oglindă se privește în fiecare dimineață? Este o tânără frumoasă, cu pielea fină, parcă dintr-un porțelan scump și cu o strălucire sănătoasă.
Discutând ulterior cu Victoria, ea îmi povestea că a început să folosească creme anti-îmbătrânire în urmă cu doi ani. „Caut prin magazine toate produsele care conțin colagen. Am citit că păstrează pielea elastică și hidratată… Vreau să-mi ascund ridurile care se formează în colțul ochilor când zâmbesc mai tare. Nu vreau să se adâncească. Mi-e frică să nu fie prea târziu”, recunoaște adolescenta.
Victoria, împreună cu prietenele ei, a preluat câteva practici de îngrijire a pielii de la influencerii pe care-i urmărește pe internet. „Folosesc și unele remedii naturale, care-mi curăță fața de pete: lămâie și oțet, dar mai rar, că-mi usucă pielea”, povestește ea, în timp ce încearcă să-și modereze zâmbetul, lăsând doar un surâs să i se strecoare la colțul buzelor.
„Mă afectează felul în care arăt. Când pielea e uscată sau apare vreun coș în centrul frunții, parcă nici nu-mi mai vine să ies din casă”, recunoaște adolescenta.
Mai colorate, mai atractive
Victoria nu este singura adolescentă care a început să folosească creme anti-îmbătrânire la vârsta de 12-13 ani. Datele arată că în ultimii ani, produsele cosmetice care te scapă de riduri au devenit tot mai căutate, fiind folosite chiar și de către copii. Industria produselor cosmetice înregistrează câștiguri tot mai mari, iar teama de îmbătrânire s-a transformat într-o afacere profitabilă. Se estimează că piața anti-îmbătrânire va genera vânzări globale de peste 88 de miliarde de dolari până în 2026.
Dar în ultimii ani industria cosmetică și-a concentrat atenția și asupra celor de până la 18 ani. Asta pentru că „tinerii sunt o piață profitabilă pentru consumerism, fiindcă mulți se lasă dominați de dorințele lor”, cum scrie Robert Pogue Harrison, profesor de literatură la Universitatea Stanford și autor al cărții „Juvesence: A Cultural History of Our Age”. Multe produse cosmetice și-au schimbat și aspectul: au fost ambalate în cutii colorate, mici, cu mesaje cool, care să-i convingă pe adolescenți să le cumpere.
Dermatologii spun: „Pielea unui copil este perfectă”
„Adolescenții ajung să fie cuceriți de reclamele țipătoare și să cumpere produsele de îngrijire de care nici măcar nu au nevoie. Multe produse le pot afecta pielea”, susține Valerica Soltan, medică dermatologă-cosmetologă. Potrivit ei, în perioada adolescenței organismul are resursele naturale necesare pentru o piele cu aspect sănătos.
„Pielea unui copil/adolescent este perfectă, putem spune. Aceasta are un mecanism perfect de hidratare, cu rezerve mari de acid hialuronic, de vitamine, colagen, elastină, etc. De aceea, nu e nevoie decât să-și curețe bine fața dimineața și seara cu un gel sau cu o spumă de curățare pentru piele sensibilă, cumpărat de la farmacii, unde produsele sunt testate dermatologic”, menționează specialista.
Cu toate acestea, sunt multe cazuri, spune dermatologa, când adolescenții folosesc seruri, creme și acizi agresivi, care cauzează arsuri, exfoliază prea tare pielea și deteriorează bariera cutanată, care este ca un văl de protecție de factorii externi. „De aceea, dermatologii sunt foarte reticenți față de produsele cosmetice, care pretind a fi pentru adolescenți, în special cele coreene. Ele pot dăuna adulților, dar ce să mai spunem despre adolescenți? Nu știm ce conțin aceste produse și cât de agresive pot fi”, subliniază Soltan.
Anxietatea de pe social media
Pe TikTok am găsit circa 105 mii de videouri postate de adolescenți despre rutina zilnică de îngrijire a pielii. Atât fetele, cât și băieții de până la 16 ani folosesc tot felul de seruri și își fac masaj cu gua sha (accesoriu pentru masaj facial, n.red.), ca să scape de riduri.
Îmbătrânirea a devenit o sperietoare pe care își construiesc conținutul și influencerii pe internet. Psihoterapeuta Ana Niculăeș spune: „Ei promovează anumite standarde ale frumuseții trecute prin filtru. Iar asta ne afectează, în special în perioada adolescenței, când e atât de importantă apartenența la grup. Iar ca să faci parte din acel grup e nevoie să fii popular, să te îmbraci mișto și să arăți perfect, conform standardelor promovate atunci”.
Niculăeș este de părere că sentimentul de inadecvare, că „nu arăt ca în revistă și nu corespund standardelor afișate în social media”, afectează în mare parte tinerii. „Asta stârnește un nivel acut de anxietate din cauza presiunii de a corespunde unor standarde, create în lumea internetului, unde e loc de multe iluzii. Social media creează anumite standarde ale frumuseții, o perfecțiune care în mod normal este imposibilă. De aceea, este important să ne educăm o atitudine critică și să vorbim despre lucrurile reale, fără filtre”, subliniază psihoterapeuta.
Avem nevoie și să ne luăm periodic pauze de la social media. „Partea bună e că cu vârsta asta se diminuează”, râde Niculăeș, referindu-se la presiunea pe care o simțim pe rețelele sociale.
Protecția tânărului consumator
Numărul în creștere al adolescenților care folosesc prea devreme produse cosmetice anti-îmbătrânire a determinat Uniunea Europeană să adopte un proiect de lege care să limiteze concentrația de retinol în toate produsele vândute fără prescripție medicală în 2023. De asemenea, în această primăvară, unul dintre cele mai importante lanțuri de farmacii din Suedia, Apotek Hjartat, a anunțat că va înceta să mai vândă produse împotriva îmbătrânirii clienților care au mai puțin de 15 ani, fără acordul părinților.
Recent, și Guvernul Moldovei a aprobat modificări la Regulamentul sanitar privind produsele cosmetice, prin care sunt interzise anumite substanțe și crearea unui sistem de notificare pentru introducerea pe piață a produselor cosmetice. „O reglementare clară și riguroasă la nivel de Guvern este necesară pentru protecția consumatorilor împotriva produselor nesigure sau înșelătoare”, susțin reprezentanții Ministerului Sănătății care au venit cu această propunere.
Colaj de Dana Dubălaru
