Connect with us
"
"

Economie

Transportatorii auto cer majorarea tarifelor. Explicăm de ce și cu cât

Publicat

pe

PE SCURT

Peste 250 unități de transport au fost aduse astăzi în centrul capitalei, iar alte aproximativ 250 unități staționează în sate și centre raionale în cadrul unui protest organizat de Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto.  Astfel, au fost suspendate 586 curse (293 tur și 293 retur) ale 124 rute regulate. Transportatorii au o singură revendicare – ajustarea de către Ministerul Economiei a tarifelor pentru serviciile regulate de transport rutier de persoane în trafic raional și interraional.

48 bani/km »»»»»»» 92 bani/km

Mai exact, ei cer ca tariful actual de 48 de bani per km să fie majorat până la 92 de bani. Potrivit manifestanților, ultima modificare a tarifelor a avut loc acum șase ani și din această cauză suportă pierderi. Experții economici declară că solicitarea transportatorilor este justificată, dar susțin că scumpirea tarifelor ar trebui efectuată, totuși, pe etape, pentru a nu afecta cetățenii.  Pe de altă parte, Ministerul Economiei și Infrastructurii a declarat tranșant că Guvernul este împotriva majorării tarifelor la transport, precizând că despre ajustarea tarifelor se va putea vorbi doar după ce pasagerilor li se vor asigura condiții civilizate de călătorie.

PE  LUNG

Oleg Alexa, președintele Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto, ne-a explicat că o hotărâre de Guvern aprobată acum zece ani prevedea ajustarea tarifelor în acest domeniu o dată în an. Hotărârea însă nu a fost respectată. Ultima decizie de ajustare a tarifelor a avut loc acum șase ani, în luna noiembrie 2013, și a fost obținută prin instanța de judecată. Aceasta după ce transportatorii au obligat fostul minister al Transporturilor să modifice tarifele. Atunci tariful a fost majorat de la 38 bani până la 48 de bani per km. Astfel, timp de șase ani tariful pentru serviciile regulate de transport rutier de persoane a fost de 48 de bani per kilometru. Potrivit lui, din această cauză operatorii de transport suportă pierderi considerabile.

„Suntem practic toți falimentari și avem un deficit de cadre în ramură de 3000 de angajați”.

Totodată, el a subliniat că tariful solicitat în cadrul protestului de 92 bani per kilometru a fost calculat în baza metodologiei aprobate de Guvern. „Sunt calcule economice luate din formula aprobată de Guvern”.

Potrivit lui Alexa, în cadrul discuțiilor anterioare cu reprezentanții Ministerului Economiei, transportatorii au prezent o listă de 17 propuneri care ar putea ca face ca tariful să nu crească atât de mult.  „Acestea țin de unitățile de transport reutilate, transportarea pasagerilor în picioare pe o distanță de până la 50 km, ține de combaterea transportului ilicit de pasageri, posibilitatea importului unităților de transport până la o anumită vârstă, controalele abuzive ale fiscului”, a spus el.

Potrivit lui Alexa, în cazul în care autoritățile vor lua în considerație cele 17 propuneri, transportatorii sunt dispuși să accepte un tarif mai mic decât cel solicitat în cadrul protestului. „În caz contrar, vom menține solicitarea noastră de 92 de bani per kilometru”, a precizat Oleg Alexa.

Veaceslav Ioniță, expert economic, ne-a declarat că solicitările de ajustare a tarifelor sunt argumentate, precizând că transportatorii au costuri cu cel puțin 50 la sută mai mari decât aveau acum șase ani. Aceasta pentru că componentele de bază ale tarifelor – salariu angajaților, costul pieselor de schimb și al combustibilului au crescut.

„Guvernarea actuală a nimerit într-o situație proastă pentru că tarifele au fost menținute în mod artificial, în acești ani prețurile la combustibil au crescut, salariul în această perioadă a crescut cu 70 la sută. Deci, toate costurile transportatorilor s-au majorat, iar tariful nu a fost modificat”.

Potrivit lui, autoritățile impun transportatorilor cerințe din ce în ce mai stricte, ceea ce înseamnă că  transportatorii nu mai pot merge cu o mașină de 3000 de euro, ci trebuie să cumperi mașini bune,  iar aceasta înseamnă costuri suplimentare.

Cât privește tariful solicitat de 92 de bani per kilometru, expertul susține că este evident că transportatorii „au cerut un tarif exagerat, în speranța că la negocieri vor obține măcar ceva”.  Veaceaslav Ioniță opinează că ar trebui să se meargă pe o majorare treptată a tarifelor, De exemplu, în două, trei etape. În context,  el  a remarcat totuși că  actuala guvernare are temei ca să fie supărată pe transportatori. Aceasta  pentru că nu au recurs la astfel de acțiuni  în trecut, pe parcursul celor șase ani de zile cât au fost menținute tarifele. Potrivit lui, în mod normal ,transportatorii ar fi trebuit să solicite această scumpire în 2015-2016 atunci când a explodat cursul valutar și a avut deprecierea valutei.

Totodată, Ioniță a atenționat că în Moldova tarifele sunt politizate. „Acestea sunt aprobate de autorități, și nu este o reglementare independentă. Din această cauză transportatorii sunt vulnerabili și afectați de factorii politici”, a menționat Ioniță.

Pe de altă parte, Ministerul Economiei și Infrastructurii a declarat că Guvernul dezaprobă decizia transportatorilor de a suspenda 600 de curse, blocând astfel circulația cetățenilor, motivând greva în baza refuzului Ministerului Economiei și Infrastructurii de a majora tarifele la serviciile rutiere naționale.

„Pasagerilor trebuie să li se asigure condiții civilizate de călătorie, microbuze și autobuze destinate exclusiv transportului de pasageri. Doar după îndeplinirea acestor condiționalități, putem vorbi despre solicitarea transportatorilor de ajustare a tarifelor”, a precizat instituția.

Ministerul a precizat că transportatorii își doresc majorarea imediată a tarifului de la 48 de bănuți până la 92 de bănuți per km, fără ca să ia în calcul impactul negativ asupra cetățenilor.

Potrivit MEI, la moment se lucrează asupra unui proiect de lege de modificare a Codului Transporturilor Rutiere, care a fost prezentat Consiliului consultativ pe domeniul transporturilor rutiere, din care fac parte toate Asociațiile patronale de profil. Transportatorilor au fost solicitați să vină cu „propuneri consolidate” de modificare a codului dat, care să soluționeze problema fluxului de călători și optimizarea programului de transport rutier. „Proiectul va fi supus consultărilor publice, astfel permițând tuturor să se expună asupra calității și modalității de deservire a serviciilor rutiere din țara noastră”, a mai declarat MEI..

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Cultură

Când ar trebui să vină banii promiși de Putin pentru restaurarea Muzeului Pușkin. Asta dacă vor veni

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat la începutul lunii noiembrie că Moscova va acorda ajutor la restaurarea Casei muzeu Pușkin din Chișinău. Aceasta pentru că muzeul se află într-o stare precară și are nevoie de suport financiar. Responsabili de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și cei de la Casa-muzeu s-au arătat surprinși de declarația liderului de la Kremlin, precizând că au aflat despre ea la fel ca toată lumea „din presă”. Respectiv, ei afirmă că nu au solicitat ajutor de la autoritățile ruse pentru reparația muzeului.

Când vor veni acești bani, promiși de Vladimir Putin, nu se știe. Totuși, potrivit comunității ruse de la Chișinău, cel mai probabil, sprijinul promis va fi acordat anul viitor, când se vor împlini 200 de ani de la exilarea marelui poet rus la Chișinău.

PE LUNG

Ce a declarat Putin

La 5 noiembrie, presa de la Moscova, preluată de cea de la Chișinău, a anunțat că președintele Rusiei, Vladimir Putin, este dispus să sprijine financiar autoritățile Republicii Moldova în vederea restaurării Casei-muzeu din Chișinău a poetului rus Alexandr Pușkin. Declarația a fost făcută, în cadrul unei reuniuni a Consiliului pentru limba rusă.

Mas-media rusă a scris că directorul muzeului A.S. Pușkin din Moscova Evgheni Bogatîriov a atras atenția liderului rus asupra stării dezastruoase în care se află Casele-muzeu Pușkin din Chișinău și din Hurzuf (Crimeea). „Muzeul Pușkin din Chișinău e unul dintre cele mai importante muzee legate de numele lui Pușkin. Evident, cele două muzee au nevoie de susținere”, a spus Bogatîriov.

Liderul rus a menționat că vor fi întreprinse toate măsurile pentru restaurarea acestor clădiri. „În ceea ce privește acele obiecte care se află în afara graniței… în Moldova, vom discuta cu autoritățile de acolo. Este nevoie de o cooperare, suntem gata să le acordăm un ajutor financiar pentru a aduce într-o stare normală aceste locuri legate de numele lui Pușkin”, a declarat atunci Putin.

Ce se întâmplă la Chișinău

„A doua zi după declarația lui Vladimir Putin, reprezentanții mass-media au venit în curtea muzeului cu gândul că noi am început reconstrucția”, ne-a relatat directoarea adjunctă a casei muzeu Pușkin din Chișinău, Lilia Mogoreanu. Aceasta în condițiile în care, conducerea muzeului a aflat despre intenția liderului de la Kremlin tot din presă. Potrivit ei, conducerea muzeului nu a fost contactată de reprezentanții Ambasadei ruse pentru a oferi detalii despre eventualul sprijin financiar acordat de partea rusă.

Totuși, potrivit ei, un astfel de sprijin ar fi binevenit. „Suntem într-o stare precară. Reparația nu s-a făcut în incinta complexului din 1987. De atunci,  s-a făcut o reparație cosmetică externă la căsuța Naumov , unde a trăit poetul. Și atât”.

Mai mult, în urma calamităților din aprilie 2017, stejarul (plantat în anul deschiderii muzeului în 1948 în curtea muzeului) a cedat  sub greutatea zăpezii și a căzut peste acoperișul muzeului.

Și guvernul RM a promis bani

În 2018, guvernul Republicii Moldova a alocat 565 mii lei pentru un proiect de reabilitare a complexului muzeal, care prevedea reconstrucția acoperișurilor a trei edifici, schimbarea sistemului electric și cel de canalizare.

A început elaborarea proiectului de restaurare, iar în ianuarie 2019 a fost eliberată autorizația de reparație. „Am așteptat ca banii să fie alocați în anul curent, dar s-au început schimbările politice, iar alocările întârzie”, a menționat ea.

În final, Lilia Mogoreanu a recunoscut că cei de la muzeu ar fi fost bucuroși de orice finanțare, de orișicare sumă și din partea oricărei țări.

Un șir de probleme…

De notat că, în 2011, în jurul muzeului s-a iscat un scandal, atunci, când administrația de atunci a muzeului a tras un semnal de alarmă, declarând că se teme ca monumentul istoric s-ar putea prăbuși din cauza lucrărilor de construcție din imediata apropiere.  Administrația de atunci a muzeului a declarat că șirul de camioane cu materiale trecea chiar pe lângă muzeu și că au apărut fisuri pe tavanul casei.

În primăvara anului curent, actualul ministru al Educației, Culturii și Cercetării Corneliu Popovici, care pe atunci era consilier prezidențial, a declarat pe Facebook că, cu regret, acest important centru muzeal din țara noastră se ciocnește cu un șir de probleme grave. Popovici scria că starea clădirii se înrăutățește pe zi ce trece, iar de vină s-ar face compania de construcții care ridică un complex locativ în apropierea muzeului. El menționa că se se impune, în regim de urgență, efectuarea unei expertize tehnice a stării clădirilor și valorificarea sumelor alocate din bugetul de stat destinate unor lucrări de restaurare – sume care întârzie mult timp și care trebuie să fie direcționate spre repararea în primul rând a acoperișurilor.

Când ar putea veni banii?

Ludmila Lascionova, președinta comunității ruse la Chișinău, a declarat că administrația președintelui rus a fost informată despre starea deplorabilă a muzeului „pe linia societății civile”, cu contribuția ambasadei Rusiei la Chișinău. Ea a opinat că cel mai probabil sprijinul financiar de care a vorbit președintele rus ar putea veni anul viitor, când se vor împlini 200 de ani de la exilarea marelui poet la Chișinău.

„Am trimis scrisori, iar ambasada Rusiei a contribuit.  Banii vor veni cel mai probabil anul viitor, când se vor împlinii 200 ani de la deportarea lui Pușkin la Chișinău”. Totodată, Lascionova ne-a îndemnat să scriem la acest subiect, atunci când va fi decizia privind alocarea banilor. Încercările noastre de a obține informații de la Ambasada Rusiei la Chișinău nu s-au încununat cu succes.

Svetlana Pociumban, șefa Direcției patrimoniu cultural, la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, a auzit despre declarația președintelui rus din presă exact ca și reprezentanții mass-media. Potrivit ei, în cazul în cazul în care parte rusă va lua o decizie în acest sens, urmează a fi informat ministerul de la Chișinău. „Muzeul este o instituția aflată în subordinea ministerului, Mai mult este un monument de arhitectură înscris în registrul național al monumentelor, iar astfel de  subiecte trebuie coordonate cu ministerul”, a specificat ea.

Ce reprezintă casa-muzeu Pușkin

Este un monument de arhitectură de valoare națională, inclus în Registrul de monumente de istorie şi cultură a municipiului Chișinău. Casa-muzeu A.S. Pușkin a fost deschisă pe 10 februarie 1948.

În muzeu, sunt expuse materiale referitoare la viața poetului din Chișinău – tablouri, printuri, obiecte a artei decorative de la sfârșitul secolului  XVIII-lea începutul secolului XIX, sculpturi, precum și ediții ale operelor sale scrise în Basarabia.

Muzeul păstrează materialele originale de la sfârșitul secolului XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea, ediții ale operelor Pușkin scrise în Basarabia, expoziții de arte și meserii, sculpturi, tablouri, gravații.

De ce a fost exilat Pușkin la Chișinău

În anul 1820, la vârsta de doar 21 de ani, Aleksandr Puşkin, considerat fondatorul literaturii ruse moderne, a intrat în conflict cu autoritățile din timpul țarului Alexandru I. Puşkin avea deja notorietate în țară și a scris o epigramă destul de acidă la adresa generalului Aracceev, favoritul țarului, intitulată Odă a Libertății, perceput ca un protest împotriva despotismului și robiei.

Autoritățile au hotărât expulzarea sa în Siberia, dar intervenția susținătorilor săi și a istoricului Karamzin l-a salvat. Poetul a fost pedepsit doar cu expulzarea la Chișinău. Aici poetul a locuit timp de trei ani, între anii 1820-1823,  şi casa unde a stat este astăzi muzeu, La Chișinău, Pușkin a scris și unele dintre cele mai frumoase poezii ale sale: Pumnalul, Prizonierul din Caucaz, Frații haiduci, Fântâna din Bahcisarai și a început capodopera Evgheni Oneghin.

Citește mai departe

Economie

Londra / Chicu a vrut bani, a primit promisiuni. Câți bani a obținut, în schimb, Ucraina de la BERD

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Primul forum investițional, dedicat statelor Parteneriatului Estic, organizat în premieră, la Londra, de Banca Europeană pentru Construcții și Dezvoltare cu prilejul aniversării a 10 ani a inițiativei PaE, a reunit șefi de state și guverne din Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Ucraina, Belarus și Moldova, reprezentanți de nivel înalt ai UE și BEI, precum și investitori internaționali. BERD a declarat că reuniunea a fost organizată pentru a identifica noi oportunități de investiție în proiecte naționale majore, a crește interesul investitorilor față de țările din regiune, dar și de a impulsiona cooperarea comercială între statele membre.

La Londra, trei state – Ucraina, Belarus și Azerbaidjan – au semnat noi acorduri cu BERD, primele două obținând credite substanțiale. Armenia a ieșit în evidență cu propunerea de a organiza, în premieră, în 2021 reuniunea anuală BERD la Erevan. Moldova și Georgia, țări care probabil sunt cel mai pronunțat afectate de instabilitate politică, s-au ales cu promisiuni.

PE LUNG

Ucraina

La Londra, premierul Oleksii Goncearuk a semnat două documente ce prevăd alocarea a 900 milioane de euro pentru reconstrucția și construcția drumurilor.

450 milioane euro vor fi alocate Ucrainei de Banca Europeană de Investiții. Alte 450 milioane euro vor fi alocate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Banii vor fi utilizați pentru reconstrucția autostrăzii M05 Kiev-Odessa, în regiunile Cherkasî, Kirovograd, Nikolaev și Odessa, precum și construcția secțiunii de nord a șoselei de ocolire a orașului Lvov.

„Am semnat două documente în valoare totală de 900 de milioane euro, care vor viza reconstrucția și construcția drumurilor. Este vorba despre 340 de kilometri în cinci regiuni. Peste trei ani, ruta Kiev-Odessa va deveni prima autostradă la nivel european în întregime. Ruta Kiev-Odessa face legătura între capitala și porturile ucrainene din Marea Neagră”, a declarat la întoarcere Oleksii Goncearuk.

BERD este cel mai mare investitor financiar internațional din Ucraina. De la începutul operațiunilor sale în țară în 1993, banca și-a asumat un angajament de peste 14,5 miliarde euro prin 450 de proiecte.

Republica Belarus

În urma reuniunii de la Londra, BERD a anunțat că a alocat un credit în valoare de 26,8 milioane euro pentru reparația și reconstrucția instalațiilor de tratare a apelor uzate în 7 municipalități din Belarus. În urma acestui proiect, peste 300 000 de locuitori din Belarus vor beneficia de acces îmbunătățit la servicii.

În plus, Fondul de Sprijin pentru Parteneriatul pentru Mediu de Nord (NDEP) va oferi o subvenție de 1,5 milioane de euro pentru un subproiect de la stația Baranovici. Alte șase subproiecte vor primi o subvenție de investiții de 4,3 milioane euro de la Parteneriatul pentru Eficiența Energetică și Mediul din Europa de Est (E5P), la care Uniunea Europeană (UE) este cel mai mare contribuitor.

Investițiile vor genera beneficii pentru mediu pentru Belarus: o reducere a emisiilor de CO2 cu 38100 de tone pe an, precum și o reducere a altor emisii, inclusiv azot, fosfor și altele.

Tot la Londra, a fost semnat un acord, în urma căruia Banca Europeană de Investiții va oferi Belarusbank o linie de credit în valoare de 85 de milioane euro pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Împrumutul a fost alocat pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (cu un numărul angajaților de până la 250 de persoane și cota statului de 25%).

De la începutul operațiunilor sale în Belarus în 1992, BERD a investit aproape 2,7 miliarde de euro în 119 proiecte în diverse sectoare ale economiei țării.

Azerbaidjan

La Londra, Azerbaidjanul s-a alăturat comunității țărilor donatoare ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Acordul corespunzător a fost semnat de președintele BERD, Suma Chakrabarti și de premierul azer Ali Asadov.

Astfel, Baku a alocat 2 milioane dolari pentru implementarea proiectelor BERD în diferite sectoare ale economiei. Subvenția de 2 milioane de dolari din partea Ministerului Economiei va oferi sprijin proiectelor BERD din diverse sectoare pentru a ajuta la diversificarea economiei, încurajarea dezvoltării afacerilor private, extinderea oportunităților inovatoare și creșterea potențialului de export.

Azerbaidjanul a devenit, de asemenea, membru al Parteneriatul Europei de Est în domeniul eficienței energetice și ecologiei (E5P), alocând în acest sens alte 2 milioane de dolari. E5P este un fond multilateral cu un capital de 206 milioane de euro. A fost creat pentru a stimula investițiile în eficiența energetică în țările Parteneriatului estic.

Prima contribuție a Azerbaidjanului la Е5Р în valoare de două milioane de dolari  îi va oferi oportunitatea, împreună cu țări precum Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia și Belarus, cu care Е5Р cooperează de a primi finanțare de subvenții pentru proiecte în domeniul eficienței energetice și protecției mediului în infrastructura urbană.

Până în prezent, BERD a alocat 3,3 miliarde de euro pentru 168 de proiecte în Azerbaidjan.

Armenia

La Londra, Armenia nu a semnat acorduri cu BERD.

Totuși, președintele armean, Armen Sargsyan, i-a confirmat președintelui Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare Suma Chakrabarti disponibilitatea țării sale de a găzdui reuniunea anuală a BERD în 2021. Propunerea a fost lansată încă în luna mai a acestui an.

El a spus că Armenia are toată infrastructura necesară pentru organizarea reuniunii anuale a BERD la cel mai înalt nivel. Deocamdată, nu se știe dacă BERD va da curs acestei invitații, însă președintele BERD a considerat interesant conceptul prezentat de președintele Sargsyan drept „o țară mică, o națiune globală”.

Până în prezent, BERD a alocat 1,3 miliarde de euro pentru 178 de proiecte în Armenia.

Republica Moldova

După revenirea de la Moscova, când a anunțat că Rusia este gata ofere Republicii Moldova o linie de credit în valoare de 500 milioane de dolari, premierul Ion Chicu a anunțat că va merge la Londra, unde va „încerca să obțină bani pentru proiecte de infrastructură”. Astfel la Londra, premierul s-a întâlnit cu președintele BERD Suma Chakrabarti, unde a propus inițierea negocierilor semnării unui nou acord de finanțare pentru continuarea implementării Programului în sectorul drumurilor, din anul 2022.

Totodată, Ion Chicu a solicitat sprijinul pentru asistența tehnică în implementarea procesului de restructurare a întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”.

„Contăm pe sprijinul continuu al BERD, în calitate de unul din principalii parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, pentru implementarea proiectelor menite să ridice standardele de viață în Republica Moldova, prin implementarea acestora în diverse domenii, precum securitatea energetică, dezvoltarea sectorului privat și a celui bancar, dar și implementarea sistemului electronic de achiziții publice”, a spus Ion Chicu.

Potrivit unui comunicat, BERD a promis că va continua „să investească în proiectele majore menite să crească standardele de viață a cetățenilor Republicii Moldova”.

Până în prezent, BERD a alocat 1,29 miliarde de euro pentru 128 de proiecte în Republica Moldova.

Georgia

Georgia a fost prezentată la acest forum de vice-prim-ministra Maya Tskitishvili, care a declarat din start că scopul său la summit investițional al Statelor PaE este de a prezenta oportunități de investiție în proiecte majore din țara sa. De altfel, din cele șase țări ale Parteneriatului Estic, BERD a implementat cele mai multe proiecte (aproape 200) anume în Georgia. Pe lângă întâlnirea cu oficialii BERD, în cadrul cărora au fost discutate posibilitățile de extindere a cooperării, Maya Tskitishvili a fost invitată să vorbească la emisiunea „Bloomberg Daybreak: Europe”, în cadrul căreia a vorbit despre oportunitățile comerciale ale țării, acordul de asociere cu UE și protestele din țară.

Până în prezent, BERD a alocat 3,4 miliarde de euro pentru 198 de proiecte în Georgia.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din regiunea Parteneriatului Estic, angajându-se să sprijine dezvoltarea sectorului privat și să îmbunătățească climatul investițional. De la începutul operațiunilor, BERD a investit peste 26 de miliarde de euro în peste o mie de proiecte din cele șase țări.

Citește mai departe

Economie

Chicu a revenit de la Moscova cu promisiuni. Cât de realizabile sunt acestea

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Prim-ministru Ion Chicu, revenit dintr-o vizită la Moscova, a anunțat mai multe înțelegeri convenite cu autoritățile ruse.  Două dintre cele mai răsunătoare – Rusia este dispusă să inițieze o linie de credit de 500 de milioane de dolari  pentru proiecte investiționale în infrastructură în Moldova și de la 1 ianuarie prețul la gazele rusești se va micșora. Premierul a menționat aportul șefului statului Igor Dodon la soluționarea problemelor.

Anunțul premierului a fost întâmpinat cu comentarii ironice din partea opoziției, care a declarat că, și în 2009, Vladimir Putin i-a promis fostului președintelui de atunci Vladimir Voronin un credit de 0,5 miliarde de dolari, iar banii așa și nu ajuns.  Experții în domeniu susțin că, după o astfel de declarație, premierul Ion Chicu ar trebui să vină cu precizări pentru a transparentiza procesul. Mai mult, potrivit lor, diminuarea prețului la gazele rusești nu se datorează relației lui Dodon cu Federația Rusă, ci era una și așa prognozată și firească,  în actuala conjunctură a pieței.

PE LUNG

Ce a declarat Ion Chicu

Moscova ar putea oferi un credit de jumătate de miliard de dolari Chișinăului

Premierul Ion Chicu a declarat că a avut o discuție „foarte bună și prietenoasă” cu omologul său rus, Dmitri Medvedev. „Am obținut acordul principal al Rusiei de a deschide o linie de credit de 500 de milioane de dolari, direcționați în exclusivitate pentru proiecte investiționale”. Oficialul a spus că ministerele de Finanțe vor discuta asupra condițiilor de acordare a acestui împrumut, spunând totuși că acest credit va fi luat „dacă va avea condiții avantajoase pentru R. Moldova”.

Prețul la gaz va fi micșorat

„Am reușit să ajungem la o înțelegere privind diminuarea semnificativă a prețului la gazele livrate începând cu 1 ianuarie 2020. De la 1 octombrie aceste prețuri au fost diminuate cu aproximativ 15 dolari, iar după 1 ianuarie, vor fi micșorate cu încă 50 de dolari și va constitui în jur de 172-173 de dolari pentru o mie de metri cubi”. El a mulțumit președintelui R. Moldova, Igor Dodon, care a lansat în august dialogul cu partea rusă în sensul diminuării prețului de import al gazelor”.

Lista categoriilor de mărfuri exportate în Rusia fără taxe vamale, extinsă

Ion Chicu a spus că a fost obținut acordul principal de a prelungi, și după 1 ianuarie 2020, posibilitatea exportului produselor moldovenești pe piața rusească fără aplicarea taxelor vamale. Lista categoriilor de mărfuri exportate în Rusia fără taxe vamale va fi extinsă de la 5 la 10 categorii, ceea ce înseamnă că vor fi acoperite 70 la sută din nomenclatorul produselor exportate pe piața din Rusia. De asemenea, s-a convenit asupra extinderii numărului de companii moldovenești autorizate să exporte pe piața rusească.

Autorizații de transport de mărfuri în Rusia

„Am soluționat problema transportatorilor internaționali, care nu puteau activa pe piața rusă din cauza insuficienței de autorizații de transport internațional. Partea rusă va oferi un număr suficient de autorizații (1000), pentru ca exportul produselor din R. Moldova în Rusia să fie deblocat până la sfârșitul anului”

Munițiile de la Cobasna

„Am convenit asupra lansării a acțiunilor preparatorii privind implementarea inițiativei de utilizare a munițiilor depozitate pe teritoriul R. Moldova, la depozitele din Cobasna. În perioada următoare vom primi detalii din partea părții ruse asupra mecanismului respectiv, care urmează a fi transparent pentru toți, inclusiv partenerii strategici ai R. Moldova”.

Ce declară opoziția și experții despre:

linia de creditare de 500 milioane de dolari

Fostul ministru al Economiei Vadim Brînzan a catalogat acest anunț drept „o invenție totală” și „poveşti cu zâne”.

„Hai să fim oameni serioşi, Rusia este blocată, se află de stare de embargo şi acuma ei să investească 500 de milioane de dolari? Dacă trebuie o bază militară de adus, cu asta nu-s probleme. Dacă trebuiesc 500 de milioane de tancuri – poate că da, dar 500 de milioane de dolari – astea-s poveşti”.

În acest caz, tot mai mulți reprezentanți ai societății civile au amintit cum în 2009 fostul președinte moldovean Vladimir Voronin, în cadrul unei vizite la Moscova, a anunțat că a obtinut promisiunea unui ajutor de 500 de milioane de dolari. Premierul rus de atunci Vladimir Putin a dat asigurări că prima transa, în valoare de 150 de milioane de dolari, ar putea fi acordată Republicii Moldova într-o lună și jumătate, două luni. Fondurile nu au ajuns niciodată la Chişinău.

Experta IDIS Viitorul Tatiana Lariușin a declarat că după acest anunț, premierul trebuie să vină neapărat cu mai multe detalii, ca să fie clar câți bani vor fi oferiți, cât ne vor costa aceste credite și care sunt preferințele investiționale. Potrivit ei, forma și contextul în care a fost făcut acest anunț a fost unul declarativ și neserios.

„Federația Rusă are probleme serioase cu finanțările externe, iar relația cu RM nu este prioritară pentru ruși,  mă refer la prioritățele de nivelul întâi, astfel încât partea rusă să-și revizuiască politica investițională”.

Tatiana Lariușin a mai spus că cu siguranță banii oferiți nu vor fi cei mai ieftini bani pe care i-ar primi țara noastră și nu vor fi banii pe care i-am putea primi din asistența internațională, care ar fi oferită de partenerii de dezvoltare tradiționali.

Totodată, experta s-a arătat sceptică că banii oferiți vor fi  resurse bugetare, menționând că cel mai probabil ar fi vorba de banii acordați de companiile rusești. „În aceste condiții declarația lui Ion Chicu mai mult sperie, decât inspiră. Moldova este bucuroasă să beneficieze de investiții, doar că acestea ar trebuie să fie cu adevărat investiții”, a spus ea.

Deputatul Blocului ACUM Dumitru Alaiba se arată  interesat ce proiecte concrete de infrastructură sunt planificate în anul 2020 din prima tranșă de 300 milioane. „Se spune că ele sunt identificate. Vreau să avem publicată lista proiectelor. Mă interesează modul în care acestea au fost identificate drept prioritare (și de cine) și poate m-ar interesa să văd și studiile de fezabilitate, pentru început”, a declarat el.

Potrivit lui, dacă s-a decis să contractăm un credit, trebuie să avem certitudinea, în baza cifrelor și estimărilor, că proiectele alese vor genera creștere.  „Mă interesează cum vor fi identificați agenții economici care vor presta bunuri și servicii și cine îi va selecta. Mă interesează dacă este un împrumut condiționat, lucru care înseamnă că banii din împrumut trebuiesc cheltuiți pe bunuri și servicii din Federația Rusă. Asta ar însemna inclusiv faptul că agenții economici care pot participa la licitații pentru lucrările de infrastructură trebuie să fie din Federația Rusă”, se arată într-o postare a deputatului. .În acest caz, el se întreabă retoric „de ce în toată Europa fac drumuri nemții și austriecii, iar tehnocrații noștri au decis într-o săptămână că rușii se pricep mai bine la făcut drumuri”.

Pretul la gaz

Fostul ministrul al Economiei Vadim Brînzan a menționat la TV8 că premierul Ion Chicu nu putea să negocieze un preţ redus la gazele rusești. „Preţul oricum urma să se micşoreze de la 1 ianuarie. Din ce cauză? Deoarece acum nouă luni preţul de pe piețele internaționale a scăzut și, respectiv, la 1 ianuarie urma să fie micşorat preţul şi pentru noi. Acesta nu este meritul lui Chicu. Formula stabilită în contractul cu „Gazprom” aşa funcţionează. Să fie clar. Punct”, a declarat ex-ministru.

Expertul în securitate energetică Sergiu Tofilat a precizat că prețul la gazele rusești se stabilește conform unei formule din contractul dintre Moldovagaz și Gazprom. Prețul se modifică trimestrial și se fixează în baza prețurilor la gaz în UE care au fost cu un an înainte.

„Respectiv dacă vrem să știm care va fi prețul în 2020 ne uităm la prețul în UE anul acesta. Președintele Dodon a încercat să speculeze pe chestia aceasta spunând că ieftinirea se datorează relațiilor sale cu Putin. Nu este adevărat”.

Totodată, el a atenționat că scăderea prețului la gaz nu înseamnă că va scădea și tariful pentru consumatorii finali de la noi din țară. Potrivit lui, tariful a fost aprobat în 2018 în luna martie și a fost calculat din prețul de 3156 de lei pentru prețul la gaz. Noi real am plătit în 2018 3680 lei pentru o mie de metri cubi,  iar în prima jumătate de an în general am plătit mai scump – 4155 lei . „Respectiv noi am rămas datori Gazpromului și aici e foarte intersant, că șeful Gazprom Alexei Miller declară că Moldova achită consumul curent fără probleme. Dar unde e diferența? Deci,  când se va ieftini gazul livrat Moldovei, vom trebui să recuperăm datoria pentru 2018-2019 și apoi se va putea vorbi despre o micșorare a tarifului”, a adăugat el.

Lista categoriilor de mărfuri exportate în Rusia fără taxe vamale, extinsă 

Vadim Brînzan a menționat că negocierile în acest sens au fost purtate de către Ministerul Economiei din Guvernul Sandu. Când am fost la Moscova , în cadrul negocierilor am majorat numărul de companii  moldovenești cu câteva sute. Datele acestor companii sunt furnizate transportatorilor moldoveni și ruși Ceea ce am început noi să discutăm noi la Moscova și nu spune Ion Chicu este de a exclude aceste tarife pentru un anumit șir de mărfuri cum ar fi strugurii, mere, prune”.

Expertul economici Stanislav Madan a precizat că din anul 2011 există un Acord de Liber Schimb în cadrul Comunității Statelor Independente, din care fac parte atât Rusia, cât și Moldova.

„Ce înseamnă asta? Că dacă puterea de la Kremlin ar respecta cu adevărat Moldova și angajamentele semnate anterior, aceste taxe vamale nu ar trebui să existe pur și simplu”.

Potrivit lui, nu ar trebui să existe nici exportul în baza unor liste, fiindcă generează corupție și concurență neloială, iar exportul civilizat și competitiv oferă acces tuturor care respectă niște condiții și standarde, așa cum se întâmplă cu exporturile în Uniunea Europeană de exemplu.

În context, el a precizat că ponderea exporturilor Republicii Moldova în Federația Rusă a scăzut de la 11,4% în anul 2016 până la 8,5% în primele 9 luni ale anului curent. Asta chiar dacă în perioada dată președintele Dodon se lăuda cu creșteri ale exporturilor pe piața rusă.

Pe fondul criticilor oponenților și experților, care califică drept declarativ și plin de incertitudine anunțul  premierului Ion Chicu, un lucru totuși rămâne cert. Premierul Chicu a spus că l-a invitat pe omologul său rus, Dmitri Medvedev, în Republica Moldova. „A acceptat invitația cu plăcere”, a precizat Chicu.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Externe11 ore în urmă

Despre baza secretă din Alpi, legile controversate din Rusia și „Orașul perfect”. Cele mai interesante știri externe pe scurt

PE SCURT SUA vor să folosească tehnologiile de recunoaştere facială pentru a identifica toate persoanele care intră şi ies din...

Economie12 ore în urmă

Cum un oraș din Estonia transformă casele de tip „hruşciovka” în „smartovka”

PE SCURT Cu o arhitectură standard simplă, de culoare gri, cu elementele de construcție pre-fabricate și ca un simbol omniprezent...

Cultură15 ore în urmă

Actorul din Chișinău care s-a filmat în 58 de filme și seriale de la Hollywood

PE SCURT Mulți nu îi cunosc numele, dar cu siguranță l-au văzut în filmele și serialele americane. Este adevărat în...

Cultură17 ore în urmă

2 cărți mai mult sau mai puțin fericite

Mă fascinează inteligența emoțională. Ador oamenii empatici. Scriu cu drag despre emoție ca parte inerentă a dezvoltării Sinelui. Dar tot...

Lifestyle18 ore în urmă

Cine sunt milenialii și cât costă fericirea lor

PE SCURT Milenialii sau reprezentanții generației Y, așa cum li se mai spune, sunt cei născuți între anii 1981 și...

EconomieO zi în urmă

Cât costă chiria în 4 orașe mari din Republica Moldova

PE SCURT Prețul chiriilor în Republica Moldova diferă în funcție de orașe și locuințe. Un lucru este clar – în...

Divertisment2 zile în urmă

Cea mai feerică petrecere de Crăciun se dă la Castel Mimi. Vino să asculți orchestra lui Cristofor Aldea-Teodorovici

„A fost odată la Castel” este genericul unui șir de evenimente care se vor desfășura la Castel Mimi în perioada...

Advertisement

Politică

Justiție4 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică4 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

CulturăO săptămână în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

PoliticăO săptămână în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică2 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031