PE SCURT
Cu o arhitectură standard simplă, de culoare gri, cu elementele de construcție pre-fabricate și ca un simbol omniprezent al orașului post-socialist, blocurile de patru-cinci etaje împânzesc orașele ce se întind din Slovacia până în Tadjikistan. Sunt clădirile construite pe timpul lui Nikita Hrușciov sau așa-zisele „hrușciovci” , structuri construite rapid, cu costuri reduse, concepute ca locuințe postbelice și care urmau să fie înlocuite peste 25 de ani. Nu a fost să fie și astăzi milioane de oameni mai locuiesc în ele.
Orașul Tartu din Estonia, unde mai sunt circa 50 de astfel de blocuri, și-a propus să le reinventeze și să le transforme în clădiri de generație.nouă. Astfel, „hrușciovcile” se vor transforma în „smartovki”.
PE LUNG
Odată construite cu miile – și numite „hrușciovki” în cinstea liderului sovietic Nikita Hrușciov – clădirile au apărut din cauza crizei de locuințe după cel de-al Doilea Război Mondial. Construcțiile erau planificate pentru o perioadă de 25 de ani, după care urmau să fie înlocuite. Dar, după expirarea celor 25 de ani, marele stat sovietic – obosit de ani de stagnare – nu a intervenit pentru a oferi locuințe alternative. Multe dintre clădiri au mai mult decât dublată durata de viață prevăzută inițial, dar sunt în continuare locuințe pentru milioane de oameni din întregul bloc estic.
Deși sunt poziționate, de obicei, în centrul orașelor și au mai mult spațiu verde în preajmă, susținătorii hrușciovcilor nu pot nega că aceste clădiri pur și simplu nu mai sunt potrivite pentru trai. Zeci de mii de clădiri sunt distruse de sistemele de aerisire care nu funcționează, de canalizarea deteriorată, locuințele necesitând mai multă energie pentru încălzire și, respectiv, mai mulți bani pentru întreținere. Unele regiuni au recurs la planul inițial sovietic de demolare a blocurilor și construirea de noi case în locul acestora. Oficialii Moscovei au anunțat în 2017 că vor demola 8 000 de hrușciovci, planurile însă au stârnit o reacție acerbă a locuitorilor acestor clădiri.
În loc să le demoleze, le dau a doua viață
În țări precum Bulgaria și România, banii acordați de Uniunea Europeană sunt folosiți pentru a recondiționa aceste clădiri și a le face mai eficiente din punct de vedere energetic. Dar unii vor să meargă mai departe. Ce se întâmplă dacă banii pentru renovare ar putea fi folosiți nu doar pentru a aduce clădirile construite pe vremea lui Hrușciov la standarde moderne, ci pentru a le transforma în case inteligente de generație viitoare? SmartEnCity este un proiect finanțat de UE care încearcă să creeze orașe ecologice în Danemarca. Pe lângă lucrul la proiecte din Spania și Danemarca, proiectul se concentrează și asupra orașului Tartu din Estonia pentru a transforma „hrușciovcile” în „smartovki”.
Ce presupune proiectul „Smartovka”
În multe privințe, Tartu este un oraș tipic regional: a suferit din cauza bombardamentelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar clădirile au fost construite în spațiile rămase goale. „Hrusciovcile sunt situate în diferite părți ale orașului Tartu și, din fericire, nu creează o zonă foarte distinctă, deși majoritatea clădirilor, 47 la număr, sunt situate în sectorul central”, spune Raimond Tamm, care conduce proiectul Tartu. „În funcție de locație, clădirile pot fi alături cu clădiri din lemn cu două până la trei etaje, o biserică gotică din secolul al XIV-lea sau cu un bloc proaspăt construit”.
La fel ca și în Moscova, sondajele arată că locatarii din aceste clădiri susțin reconstrucția caselor, și nu demolarea acestora. De regulă, oamenii sunt mulțumiți de locația și dimensiunea clădirilor, dar suferă de lipsa locurilor de parcare, sunt nemulțumiți de sistemul de încălzire învechit și de sistemul de aerisire slab.
17 clădiri din apropierea centrului orașului au fost selectate pentru proiectul-pilot de renovare, care este conceput ca unul de reducere a risipei de energie din blocuri.
Pereții exteriori vor fi căptușiți cu panouri, ferestrele vor fi înlocuite cu geamuri triple, iar ușile frontale și acoperișurile vor fi înlocuite sau remodelate pentru a reduce pierderile de căldură. Va fi instalat un nou sistem de aerisire, precum și panouri solare, dar și sisteme de răcire.
„Până acum, performanța energetică a clădirilor alese pentru proiectul – pilot este mai slabă decât media din Estonia ”, spune Tamm. „Acest lucru era cauzat de pereții exteriori care nu rețin căldura, sunt de o calitate proastă și au fost construiți folosind materiale necalitative. De fapt, în aceste clădiri consumul de căldură este cu aproximativ 100% mai mare în comparație cu clădirile moderne”.
Aceste considerente nu vizează doar promovarea unui stil de viață mai ecologic. Izolarea slabă înseamnă temperaturi și niveluri de umiditate fluctuante, ceea ce înseamnă că în apartamente pot apărea mucegai (și problemele de sănătate care pot veni cu aceasta). Poate însemna, de asemenea, economii importante pentru locatari. „După reamenajare, proprietarul unui apartament de 50m2 poate să economisească în jur de 350 de euro pentru încălzire”, spune Tamm.
Dar în Tartu, echipele speră că sistemele de locuințe inteligente îi vor ajuta pe locuitori să conștientizeze propriile acțiuni, pentru a inspira un sentiment de control și responsabilitate pentru schimbările care au avut loc în casele lor. „Sperăm că locuitorii vor analiza rezultatele contorului inteligent, vor reduce consumul inutil, vor reduce impactul asupra mediului și, de asemenea, vor economisi bani la sfârșitul zilei”, spune Tamm.
Potrivit lui, în cadrul acestui program echipa de proiect speră să ofere fiecărui apartament și un sistem inteligent pentru locuințe, care să le permită proprietarilor să monitorizeze, să măsoare și să controleze diferite aspecte ale casei lor. În multe priviințe, aceasta nu este o tehnologie nouă: multe companii de utilități încurajează acum clienții să folosească contoarele inteligente în casele lor.
De asemenea, în proiect au fost antrenați și artiști internaționali, fiecare asociație locativă având posibilitatea de a alege un pictor cu care ar putea lucra pentru a crea un desen mural unic pentru fațada clădirilor.
„Inițial, când proiectul și obiectivele sale au fost prezentate publicului, au existat destul de multe feedback-uri negative sau sceptice”, spune Tamm. „Proiectul părea prea scump și prea ambițios și multe dintre primele întâlniri au fost petrecute în discuții aprinse cu reprezentanții asociațiilor de locuințe”.
Grupul de lucru a pus la îndoială dacă va fi posibil să atragă numărul necesar de asociații de locuințe pentru a participa la proiect. De aceea se întrunește la fiecare două săptămâni pentru a planifica evenimente, întâlniri, consultări și traininguri și a colecta feedback cu privire la proiect. De la bun început, organizatorii au descris implicarea cetățenilor drept „o parte foarte importantă a succesului programului”. „Crearea unui sentiment de comunitate este importantă”, spune Tamm. „De-a lungul anilor, atât echipa de proiect, cât și asociațiile de locuințe care s-au alăturat proiectului s-au cunoscut foarte bine. Acest lucru a creat un sentiment de comunitate în zonă: vecinii au devenit prieteni ”.
Clădirile reconstruite – modele pentru alte asociații de locuințe
Deși activitatea în Tartu este încă departe de a fi terminată, echipa SmartEnCity speră ca programul lor să poată fi derulat în sute de alte și orașe europene. SmartEnCity a dezvoltat o rețea în peste 40 de orașe, care prezintă informații despre acest proiect. Există speranța că clădirile reconstruite pot acționa ca modele și exemple pentru alte asociații de locuințe, care ar putea să soluționeze anumite probleme.
Totuși, Tartu are avantaje pe care pot să nu le aibă alte orașele regionale similare. Echipa a constatat rapid că procesul de luare a deciziilor politice pentru dezvoltarea clădirilor este mult mai rapid în Estonia decât în alte părți din Europa. Infrastructură digitală a asigurat țara cu lucrători calificați, precum și a pregătit-o pentru o mentalitate mai inovatoare. Dar Tamm subliniază că și aici trebuie să fie depășite bariere. „Principalele noastre provocări aici, în Tartu, sunt destul de des legate de problemele de finanțare, atât din partea sectorului public, cât și din partea celui privat. „Potențialul nostru de investiții este destul de limitat în comparație cu orașele mari și țările din Europa de Vest ”, spune el.
Aspectele legate de dreptul de proprietate constituie de asemenea o problemă, întrucât cea mai mare parte a apartamentelor au proprietari privați. Acest lucru face ca reparația să fie mai complicată decât în alte țări, unde un bloc de locuințe are unul sau doi gestionari mari.
Dar Tamm insistă că depășirea acestor obstacole a fost mai mult decât justificată, având în vedere impactul proiectului asupra comunității. Alături de creșterea gradului de informare despre performanța energetică a clădirilor, schema a oferit energie orașului ca să participe la alte proiecte ale programului SmartEnCity: de exemplu, lansarea unui sistem de partajare a bicicletelor din oraș sau crearea unor puncte de încărcare pentru mașinile electrice.
„Clădirile fac cartierul mai frumos”, spune Tamm. „Vedem mai mulți oameni care știu despre program și despre pașii pe care vrem să îi facem: proiecte care îi vor determina pe oameni să acționeze într-un mod mai eficient și mai durabil din punct de vedere energetic. A avut un impact puternic asupra mediului nostru din oraș, care îi vizează pe fiecare dintre cei care trăiesc în oraș. Putem deja vedea că se întâmplă”.
Sursa: calvertjournal.com
