Connect with us
"
"

Economie

Cum un oraș din Estonia transformă casele de tip „hruşciovka” în „smartovka”

Publicat

pe

PE SCURT

Cu o arhitectură standard simplă, de culoare gri, cu elementele de construcție pre-fabricate și ca un simbol omniprezent al orașului post-socialist, blocurile de patru-cinci etaje împânzesc orașele ce se întind din Slovacia până în Tadjikistan. Sunt clădirile construite pe timpul lui Nikita Hrușciov sau așa-zisele „hrușciovci” , structuri construite rapid, cu costuri reduse, concepute ca locuințe postbelice și care urmau să fie înlocuite peste 25 de ani. Nu a fost să fie și astăzi milioane de oameni mai locuiesc în ele. 

Orașul Tartu din Estonia, unde mai sunt circa 50 de astfel de blocuri, și-a propus să le reinventeze și să le transforme în clădiri de generație.nouă. Astfel, „hrușciovcile” se vor transforma în „smartovki”. 

PE LUNG

Odată construite cu miile – și numite „hrușciovki” în cinstea liderului sovietic Nikita Hrușciov – clădirile au apărut din cauza crizei de locuințe după cel de-al Doilea Război Mondial. Construcțiile erau planificate pentru o perioadă de 25 de ani, după care urmau să fie înlocuite. Dar, după expirarea celor 25 de ani, marele stat sovietic – obosit de ani de stagnare – nu a intervenit pentru a oferi locuințe alternative. Multe dintre clădiri au mai mult decât dublată durata de viață prevăzută inițial, dar sunt în continuare locuințe pentru milioane de oameni din întregul bloc estic.

Deși sunt poziționate, de obicei, în centrul orașelor și au mai mult spațiu verde în preajmă, susținătorii hrușciovcilor nu pot nega că aceste clădiri pur și simplu nu mai sunt potrivite pentru trai. Zeci de mii de clădiri sunt distruse de sistemele de aerisire care nu funcționează, de canalizarea deteriorată, locuințele necesitând mai multă energie pentru încălzire și, respectiv, mai mulți bani pentru întreținere. Unele regiuni au recurs la planul inițial sovietic de demolare a blocurilor și construirea de noi case în locul acestora. Oficialii Moscovei au anunțat în 2017 că vor demola 8 000 de hrușciovci, planurile însă au stârnit o reacție acerbă a locuitorilor acestor clădiri.

În loc să le demoleze, le dau a doua viață

În țări precum Bulgaria și România, banii acordați de Uniunea Europeană sunt folosiți pentru a recondiționa aceste clădiri și a le face mai eficiente din punct de vedere energetic. Dar unii vor să meargă mai departe. Ce se întâmplă dacă banii pentru renovare ar putea fi folosiți nu doar pentru a aduce clădirile construite pe vremea lui Hrușciov la standarde moderne, ci pentru a le transforma în case inteligente de generație viitoare? SmartEnCity este un proiect finanțat de UE care încearcă să creeze orașe ecologice în Danemarca. Pe lângă lucrul la proiecte din Spania și Danemarca, proiectul se concentrează și asupra orașului Tartu din Estonia pentru a transforma „hrușciovcile” în „smartovki”.

Ce presupune proiectul „Smartovka”

În multe privințe, Tartu este un oraș tipic regional: a suferit din cauza bombardamentelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar clădirile au fost construite în spațiile rămase goale. „Hrusciovcile sunt situate în diferite părți ale orașului Tartu și, din fericire, nu creează o zonă foarte distinctă, deși majoritatea clădirilor, 47 la număr, sunt situate în sectorul central”, spune Raimond Tamm, care conduce proiectul Tartu. „În funcție de locație, clădirile pot fi alături cu clădiri din lemn cu două până la trei etaje, o biserică gotică din secolul al XIV-lea sau cu un bloc proaspăt construit”.

La fel ca și în Moscova, sondajele arată că locatarii din aceste clădiri susțin reconstrucția caselor, și nu demolarea acestora. De regulă, oamenii sunt mulțumiți de locația și dimensiunea clădirilor, dar suferă de lipsa locurilor de parcare, sunt nemulțumiți de sistemul de încălzire învechit și de sistemul de aerisire slab.

17 clădiri din apropierea centrului orașului au fost selectate pentru proiectul-pilot de renovare, care este conceput ca unul de reducere a risipei de energie din blocuri.

Pereții exteriori vor fi căptușiți cu panouri, ferestrele vor fi înlocuite cu geamuri triple, iar ușile frontale și acoperișurile vor fi înlocuite sau remodelate pentru a reduce pierderile de căldură. Va fi instalat un nou sistem de aerisire, precum și panouri solare, dar și sisteme de răcire.

„Până acum, performanța energetică a clădirilor alese pentru proiectul – pilot este mai slabă decât media din Estonia ”, spune Tamm. „Acest lucru era cauzat de pereții exteriori care nu rețin căldura,  sunt de o calitate proastă și au fost construiți folosind materiale necalitative. De fapt, în aceste clădiri consumul de căldură este cu aproximativ 100% mai mare în comparație cu clădirile moderne”.

Aceste considerente nu vizează doar promovarea unui stil de viață mai ecologic. Izolarea slabă înseamnă temperaturi și niveluri de umiditate fluctuante, ceea ce înseamnă că în apartamente pot apărea mucegai (și problemele de sănătate care pot veni cu aceasta). Poate însemna, de asemenea, economii importante pentru locatari. „După reamenajare, proprietarul unui apartament de 50m2 poate să economisească în jur de 350 de euro pentru încălzire”, spune Tamm.

Dar în Tartu, echipele speră că sistemele de locuințe inteligente îi vor ajuta pe locuitori să conștientizeze propriile acțiuni, pentru a inspira un sentiment de control și responsabilitate pentru schimbările care au avut loc în casele lor. „Sperăm că locuitorii vor analiza rezultatele contorului inteligent, vor reduce consumul inutil, vor reduce impactul asupra mediului și, de asemenea, vor economisi bani la sfârșitul zilei”, spune Tamm.

Potrivit lui, în cadrul acestui program  echipa de proiect speră să ofere fiecărui apartament și un sistem inteligent pentru locuințe, care să le permită proprietarilor să monitorizeze, să măsoare și să controleze diferite aspecte ale casei lor. În multe priviințe, aceasta nu este o tehnologie nouă: multe companii de utilități încurajează acum clienții să folosească contoarele inteligente în casele lor.

De asemenea, în proiect au fost antrenați și artiști internaționali, fiecare asociație locativă având posibilitatea de a alege un pictor cu care ar putea lucra pentru a crea un desen mural unic pentru fațada clădirilor.

„Inițial, când proiectul și obiectivele sale au fost prezentate publicului, au existat destul de multe feedback-uri negative sau sceptice”, spune Tamm. „Proiectul părea prea scump și prea ambițios și multe dintre primele întâlniri au fost petrecute în discuții aprinse cu reprezentanții asociațiilor de locuințe”.

Grupul de lucru a pus la îndoială dacă va fi posibil să atragă numărul necesar de asociații de locuințe pentru a participa la proiect. De aceea se întrunește la fiecare două săptămâni pentru a planifica evenimente, întâlniri, consultări și traininguri și a colecta feedback cu privire la proiect. De la bun început, organizatorii au descris implicarea cetățenilor drept „o parte foarte importantă a succesului programului”. „Crearea unui sentiment de comunitate este importantă”, spune Tamm. „De-a lungul anilor, atât echipa de proiect, cât și asociațiile de locuințe care s-au alăturat proiectului s-au cunoscut foarte bine. Acest lucru a creat un sentiment de comunitate în zonă: vecinii au devenit prieteni ”.

Clădirile reconstruite – modele pentru alte asociații de locuințe

Deși activitatea în Tartu este încă departe de a fi terminată, echipa SmartEnCity speră ca programul lor să poată fi derulat în sute de alte și orașe europene. SmartEnCity a dezvoltat o rețea în peste 40 de orașe, care prezintă informații despre acest proiect. Există speranța că clădirile reconstruite pot acționa ca modele și exemple pentru alte asociații de locuințe, care ar putea să soluționeze anumite probleme.

Totuși, Tartu are avantaje pe care pot să nu le aibă alte orașele regionale similare. Echipa a constatat rapid că procesul de luare a deciziilor politice pentru dezvoltarea clădirilor este mult mai rapid în Estonia decât în alte părți din Europa. Infrastructură digitală a asigurat țara cu lucrători calificați, precum și a pregătit-o pentru o mentalitate mai inovatoare. Dar Tamm subliniază că și aici trebuie să fie depășite bariere. „Principalele noastre provocări aici, în Tartu, sunt destul de des legate de problemele de finanțare, atât din partea sectorului public, cât și din partea celui privat. „Potențialul nostru de investiții este destul de limitat în comparație cu orașele mari și țările din Europa de Vest ”, spune el.

Aspectele legate de dreptul de proprietate constituie de asemenea o problemă, întrucât cea mai mare parte a apartamentelor au proprietari privați. Acest lucru face ca reparația să fie mai complicată decât în alte țări, unde un bloc de locuințe are unul sau doi gestionari mari.

Dar Tamm insistă că depășirea acestor obstacole a fost mai mult decât justificată, având în vedere impactul proiectului asupra comunității. Alături de creșterea gradului de informare despre performanța energetică a clădirilor, schema a oferit energie orașului ca să participe la alte proiecte ale programului SmartEnCity: de exemplu, lansarea unui sistem de partajare a bicicletelor din oraș sau crearea unor puncte de încărcare pentru mașinile electrice.

„Clădirile fac cartierul mai frumos”, spune Tamm. „Vedem mai mulți oameni care știu despre program și despre pașii pe care vrem să îi facem: proiecte care îi vor determina pe oameni să acționeze într-un mod mai eficient și mai durabil din punct de vedere energetic. A avut un impact puternic asupra mediului nostru din oraș, care îi vizează pe fiecare dintre cei care trăiesc în oraș. Putem deja vedea că se întâmplă”.

Sursa: calvertjournal.com

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Economie

„Moldova Business Week”: Investitorii își doresc mai multă stabilitate politică

Publicat

pe

De către

PE SCURT

„Moldova Business Week”, considerat cel mai important eveniment economic din Republica Moldova, consacrat mediului de afaceri, promovării exporturilor și atragerii investiții, și-a început astăzi lucrările la Chișinău. Timp de patru zile urmează să fie discutate principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri și strategiile de dezvoltare a antreprenoriatului. La eveniment și-au anunțat prezența circa 1500 de antreprenori, investitori și finanțatori din Republica Moldova și de peste hotare.

În debutul evenimentului, oficialii de la Chișinău au declarat că își doresc o economie bazată pe cunoștințe, care oferă produse și servicii cu valoare adăugată ridicată și care valorifică capacitatea intelectuală a cetățenilor. În același timp, după acordarea votului de neîncredere Guvernului, investitorii declară că își doresc mai multă stabilitate politică, menționând că susțin promovarea reformelor în domeniul justiției și în domeniul luptei cu corupția.

PE LUNG

Directorul general al Agenției de Investiții, Rodica Verbeniuc, a declarat la lansarea evenimentului că „Moldova Business Week” transmite un mesaj pentru mediul de afaceri că Moldova este o destinație importantă pentru business.

Platforma din acest an aduce în prim plan potențialul investițional neeexplorat al sectoarelor de nișă – al industriei și al producției TV, precum și cel al industriei agroalimentare ecologice și regenerabile. Rodica Verbeniuc a menționat că indiferent de situația politică actuală sensibilă, Moldova își manifestă angajamentul de a continua politica economică deschisă, de a-și îmbunătăți eforturile de integrare regională, de a deveni o piață mai atractivă și mai competitivă.

„Pentru toate guvernele – cele anterioare, actuale și cele viitoare – atragerea de investiții de calitate se află pe lista priorităților din agenda strategică a țării. Din această perspectivă, a 6-a ediție a Moldovei Business Week este un simbol al continuității, un mesaj către lumea afacerilor că Moldova este o destinație emergentă, competitivă și relevantă pentru investiții și comerț”.

„Forumul de afaceri „Moldova Business Week” este un eveniment important, care reunește investitori din întreaga lume, care pot afla mai multe despre potențialul țării noastre. Îmi doresc să dezvoltăm o economie bazată pe cunoștințe, care oferă produse și servicii cu valoare adăugată ridicată, o economie care valorifică capacitatea intelectuală a cetățenilor, o economie cu un mediu de afaceri favorabil investitorilor”, a declarat Vadim Brînzan ministrul în exercițiu al Economiei și Infrastructurii în debutul evenimentului.

Astfel, Vadim Brînzan a spus că, în prezent, dar și pe viitor este important ca autoritățile de la Chișinău să se asigure că drepturile investitorilor sunt protejate, printr-o reformă juridică corectă. „Să ne asigurăm că există un set de reguli care nu se schimbă, astfel încât investitorii să creeze afaceri prospere în Republica Moldova”, a menționat Vadim Brînzan.

EBA: evoluțiile politice pot deteriora mediul de afaceri și de investiții și descuraja investitorii UE de a intra pe piața moldovenească

Directorul executiv al Asociației Businessului European( EBA), Mariana Rufa, prezentă la eveniment a declarat presei că EBA nu face politică, dar membrii asociației sunt companii internaționale și locale care își doresc o stabilitate politică, continuarea reformelor lansate și ca acest mediul de afaceri care este în ascendență pozitivă să fie dezvoltat.

„Reforma justiției și reducerea corupției este prerogativa nr.1 pentru orice investitor. Indiferent de ce guvernarea va fi în Moldova, aceasta prioritate trebuie preluată cu sfințenie pentru altfel vom rata ocazii de a atrage și de a crea stimulente pentru a investi în RM”, a menționat ea.

Totodată, Mariana Rufa a menționat că investitorii contează pe un dialog politic la Chișinău. Potrivit ei, investitorii locali și străini se află în spatele creșterii și dezvoltării economice a țării, iar în caz de instabilitate politică nouă și de durată, „apetitul” pentru investiții poate fi redirecționat către alte piețe.

Peter Michalko: UE va continua să ofere asistență R. Moldova doar dacă vor fi implementate reforme adevărate

Șeful Delegației UE la Chișinău Peter Michalko în discursul din debutul evenimentului a menționat că deja de 5 ani, relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a trecut la un alt nivel, grație Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb. UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al Republicii Moldova: 2/3 din exporturile moldovenești pleacă în UE, iar 80% din investiții provin din UE. Acordul de Asociere UE-RM oferă oportunități semnificative pentru creșterea exporturilor și îmbunătățirea calității produselor. Acest lucru este posibil, însă, doar dacă reformele ce țin de domeniul economic și comercial, prevăzute în Acord, vor fi complementate de cele guvernamentale.

„UE va continua, ca și anterior, să solicite autorităților să întreprindă reforme cu privirea la îmbunătățirea mediului de afaceri, dar și privind reforma justiției. Salutăm eforturile recente ale guvernului în demonopolizarea unor sectoare economice, lupta cu corupția și sperăm că ele vor fi continuate. Aceste reforme pot oferi RM perspectivă și prosperitate.”

Totodată, oficialul european a declarat presei că este important ca investitorii să simtă efectele reformei din justiție.

Noi suntem îngrijorați că a fost demis Guvernul care a început aceste reforme, vom cere de la orice guvern să continue aceste reforme. Este important ca investitorii să simtă că justiția și reformele se îmbunătățesc, că justiția este imparțială și că Moldova va putea să parcurgă același drum pe care le-au parcurs țările Europei centrale și care au atras prosperitate, iar nivelul de trai al oamenilor s-a îmbunătățit”.

El a mai spus că corupția este răul fundamental care trage țara și societatea jos și nu dă posibilitatea de a se dezvolta. Reformele economiei și afacerilor, potrivit lui Mikhalko, ar trebui să însoțească reformele guvernamentale care să garanteze egalitatea tuturor în fața legii și imparțialitatea instituțiilor statului.

Ce urmează

Agenda „Moldova Business Week” din acest an  include sesiuni cu peste 160 de speakeri, dintre care peste 41 de experți internaționali, nume notorii, din 15 țări vor discuta despre oportunitățile și provocările sectoarelor strategice și a celor de nișă, care generează valoare adăugată înaltă.

Evenimentul înregistrează participanți  și delegații din 24 de țări, printre care – România, Italia, Germania, Israel, Rusia, China, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Polonia, Bulgaria, Franța, Olanda, India, Canada, SUA, Iordania, Ungaria și, bineînțeles, Republica Moldova.

Datele BNM arată că anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Investițiilor din UE le revin 84,5 %, în timp ce investițiilor din CSI – 6%.

Citește mai departe

Economie

Ce (nu) am reușit în cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Au trecut cinci ani de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. În tot acest timp, am bifat mai multe reușite, progrese și beneficii, dar am înțeles și la ce capitole stăm destul de prost. 

Reprezentanții Expert Grup și Institutul pentru Politici și Reforme Europene au prezentat un raport de analiză a schimbărilor care s-au produs în Moldova, după semnarea acestui Acord, câți bani a primit Moldova și câte locuri de muncă noi au fost create cu ajutorul UE. De asemenea, raportul arată că deși au fost implemnetate mai multe proiecte menirerea cărora era lupta cu corupția, totuși, aceasta continuă să fie una dintre cele mai mari probleme ale societății. 

PE LUNG

După cinci ani de implementare a Acordului de Asociere, cooperarea dintre UE și Moldova a devenit mai consolidată, în special, în domeniul cercetării, al inovării și cel al educației, dar nu numai.

Zona de Liber Schimb (DCFTA) a deschis piețele europene și i-a ajutat pe producătorii noștri. 2/3 din toate exporturile moldovenești ajung în UE, iar creșterea netă a acestora a ajuns la 367 milioane de euro în perioada 2015-2017. Această majorare a dus la crearea a cel puțin 15 000 de locuri noi de muncă în țara noastră. Iar specialiștii de la Expert-Grup consideră că în lipsa DCFTA, bugetul de stat ar fi pierdut peste 7 miliarde de lei din venituri, iar sectorul privat ar fi pierdut cel puțin 320 milioane de euro în investiții în capital fix.

„Cel mai concret rezultat al Acordului de Asociere, implicit a celui de Liber Schimb, e că UE a devenit principalul partener economic al R. Moldova”, susține Adrian Lupușor, director Expert Grup.

De asemenea, un avantaj major pentru cetățenii Republicii Moldova a fost regimul fără vize cu UE, lansat la 28 aprilie 2014. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), în perioada 2014-2019, peste 2 milioane de cetăţeni moldoveni au beneficiat de dreptul la libera circulaţie în spaţiul european, înregistrând peste 6 milioane de traversări a frontierei de stat. Republica Moldova a fost prima țară a Parteneriatului Estic care a obținut regimul fără vize cu Uniunea Europeană. Conform datelor statistice, tinerii cu vârste cuprinse între 26 – 35 ani au fost în topul persoanelor care au ales să plece în Uniunea Europeană, cu un număr de 502 609 de tineri.

„Cu toate acestea, potenţialul oferit de Acordul de Asociere încă nu a fost valorificat”, remarcă Lupuşor, făcând și referire la funcționarea instituțiilor democratice, fortificarea statului de drept și al independenței justiției care nu au înregistrat transformări importante.

„Prevenirea și combaterea corupţiei la nivel înalt s-a caracterizat, în mare parte, prin practici de justiţie selectivă sau prin lipsă de finalitate, și aceasta în pofida consolidării cadrului normativ și instituţional prin crearea Procuraturii anticorupţie și prin reformarea sistemului de integritate. Au fost constatate mai multe eforturi orientate spre reforma poliţiei, susţinută inclusiv de parteneri de dezvoltare. Însă,depolitizarea instituţiilor de drept și apropierea acestora de cetăţeni rămâne o restanţă. Corupţia este în continuare percepută drept principala problemă a societăţii, iar indicele de percepţie a corupţiei s-a înrăutăţit deși au fost înregistrate și unele reușite. Însă, aceste reușite sunt prea mici în timp ce așteptările oamenilor sunt foarte mari… Toate acestea au afectat dialogul UE-Moldova, implicit valorificarea deplină a suportului din partea Uniunii Europene”, se arată în raport.

„Cu toții ne dorim să fim mai strategici pentru următorii cinci ani. Dar pentru aceasta avem nevoie de o stabilitate guvernamentală, juridică și administrativă. Încurajăm coaliția parlamentară și Guvernul să pună în primul plan asigurarea acestei stabilități, care să ne permită să fixăm noi priorități în relația UE cu Moldova. Desigur, accentul principal al guvernării trebuie să rămână să răspundă nevoilor și așteptărilor cetățenilor Republicii Moldova”, susține Ambasadorul Peter Mihalko, șeful Delegației UE în Republica Moldova.

Potrivit lui, Acordul de Asociere încă urmează să fie valorificat. Cheia progresului în acest sens rămâne existența unei voințe politice clare și consecvente în realizarea tuturor prevederilor Acordului. Iar aceasta înseamnă că rezultatele transformărilor trebuie să contribuie la dezvoltarea durabilă a țării și să aducă mai multe beneficii vizibile cetățenilor.

Recent, platforma proiectelor de asistență tehnică finanțate de UE în Republica Moldova, eu4moldova.md, anunța că anume țara noastră este cel mai mare beneficiar de ajutor UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană. Ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană a investit în Republica Moldova 619.851.649 de euro.
Citește mai departe

Economie

Care sunt cei mai mari importatori din lume

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă economia unei țări ar fi complet autosuficientă și independentă, nu ar mai fi nevoie să se importe mărfuri din altă parte. În timp ce perspectiva de a te izola de turbulențele piețelor globale poate părea atrăgătoare la prima vedere, aceasta ar putea avea considerabile riscuri și dezavantaje considerabile.

Nu numai că ar însemna lipsa celor mai bune produse străine din lume, dar s-ar „traduce” prin mărfuri incredibil de scumpe pe plan intern. Între timp, produsele extrem de specializate ar fi indisponibile, iar evenimentele neprevăzute (dezastre naturale, greve de muncă, secetă etc.) ar putea avea potențialul de a perturba lanțurile de aprovizionare și ar conduce la haos economic.

PE LUNG

Din aceste motive majoritatea economiilor aleg să importe în fiecare an bunuri în valoare de miliarde de dolari de la partenerii comerciali internaționali. Ce țări importă cele mai multe bunuri?

Harta de la HowMuch.net redimensionează țările în funcție de valoarea importurilor lor anuale din 2018. Vizualizarea se bazează pe date de la Organizația Mondială a Comerțului.

Să aruncăm o privire asupra celor 15 țări care sunt cei mai mari importatori din lume:

În combinație, economiile din întreaga lume importă în total 19,9 trilioane de dolari în mărfuri în fiecare an.

Cel mai mare importator din lume sunt Statele Unite, cu o cotă de 13,4% din importurile globale egale cu 2,6 trilioane de dolari de mărfuri. În urma SUA sunt alte două economii semnificative, fiecare care importă peste 1 trilion de dolari în fiecare an de mărfuri: China (2,1 trilioane de dolari) și Germania (1,3 trilioane de dolari).

În sfârșit, merită de menționat că, dacă toate statele Uniunii Europene ar fi combinate într-o singură entitate, aceasta ar fi cel mai mare importator din lume cu aproape 6,5 trilioane de dolari din importuri.

Cât au constituit importurile în Republica Moldova în 2018?

Potrivit Biroului Național de Statistică,  în anul 2018, în Republica Moldova importurile de mărfuri au constituit 5,8 miliarde dolari, volum superior celui înregistrat în anul 2017 cu 19,3%. Importurile din țările Uniunii Europene (UE-28) s-au cifrat la 2,9 miliarde dolari SUA (cu 19,4% mai mult față de anul 2017), deținând o pondere de 49,5% în total importuri (49,4% – în anul 2017).

Importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de 1,4 miliarde dolari SUA (cu 20,2% mai mare decât în anul 2017), care echivalează cu o cotă de 25,1% în total importuri (25,0% – în anul 2017).

Mai menționăm că 24,1% din totalul de importuri le-au constituit mașinile și echipamentele pentru transport. Pe locul doi se clasează mărfurile manufacturate, clasificate mai ales după materia primă, ele au reprezentat 19,8% din totalul de importuri, fiind urmate de importurile de combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate care au deținut 17,2% în total importuri.n anul 2018.

Anul trecut au sporit importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite, mașini și aparate electrice și părți ale acestora, gaz și produse industriale obținute din gaz, vehicule rutiere, mașini și aparate specializate pentru industriile specifice, dar și de legume legume și fructe, îngrășăminte minerale sau chimice.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social2 ore în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

Social3 ore în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

Social6 ore în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 369 cazuri de infectare și 13 decese în weekend

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

LifestyleO zi în urmă

Recomandare Moldova.org / 5 experiențe pe care poți să le ai ca turist în Moldova, de la Cristina Ostapenco

Gazda rubricii cu recomandări din această săptămână este Cristina Ostapenco, travel consultant la Go Travel. Nu stă o zi locului,...

Sănătate3 zile în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică3 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Divertisment3 zile în urmă

Cine a fost Lidia Istrati – scriitoarea care a votat cu ambele mâini Declarația de Independență

Politiciana și scriitoarea Lidia Istrati a fost parlamentară în două legislaturi și persoana care, la 27 august 1991, a votat...

Advertisement

Politică

Politică7 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031