PE SCURT

În ultima perioadă asistăm la proteste în diferite părți ale lumii – America Latină, Asia sau Europa. Motivele nemulțumirilor sunt diferite, de la scumpirea tarifelor la metrou până la modificarea Constituției, însă revendicările sunt întotdeauna aceleași – politice sau economice. Experții declară că toate protestele au la bază aceleași cauze: stagnarea clasei de mijloc, reprimarea democrației și credința că viața poate fi mai bună

Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a precizat că protestele sunt organizate în Bolivia, Chile, Hong Kong, Ecuador, Egipt, Guinea, Haiti, Irak și Liban. În plus, la începutul acestui an au fost proteste în Algeria, Honduras, Nicaragua, Malawi, Rusia, Sudan, Zimbabwe, Franța, Spania și Regatul Unit. „Există tendințe generale în rândul multor proteste: populația este înrăită și nemulțumită, în special de condițiile socio-economice, corupție, lipsa egalității și sporirea decalajului dintre bogați și săraci”, a menționat instituția.

PE LUNG

Cehia

Motivul: presupuse delapidări de fonduri europene, conflict de interese. Cerințe: demisia premierului Andrej Babis.

Cursul evenimentelor: Protestele au început încă în luna iunie. Aceasta după ce rezultatele preliminare ale unui audit al Comisiei Europene, obţinute de presa cehă, au arătat că Uniunea Europeană ar putea cere unor firme legate de Babis să ramburseze 17,4 milioane de euro şi că acesta se află în conflict de interese ca beneficiar al fondului fiduciar către care a transferat managementul holdingului său evaluat la 3,7 miliarde de euro. Duminică 17 noiembrie, protestele au fost reluate. Cel puțin 200 000 de oameni au ieșit în stradă. Manifestanții au cerut ca Babis, fondatorul partidul populist ANO şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, să demisioneze. Manifestanţii l-au acuzat de conflict de interese între poziţia sa de om de afaceri şi rolul de şef al guvernului.

Reacția autorităților: Premierul neagă acuzațiile. El a susţinut de multe ori că „nu se va restitui nimic” şi că concluziile finale ale auditului, aşteptate spre sfârşitul anului sau abia în 2020, vor dovedi că este nevinovat. El a recunoscut dreptul cetăţenilor de a protesta, dar a refuzat să demisioneze.

Franța

Motivul: creșterea prețurilor și impozitelor la combustibil, nivelul de trai scăzut. Cerințe: creșterea salariului minim, îmbunătățirea nivelului de trai, îmbunătățirea serviciilor publice din regiunile sărace.

Cursul evenimentelor: în noiembrie 2018, în Franța a început o mișcare de protest de amploare, care s-a extins ulterior și în țările vecine. Simbolul acestei mișcări au fost vestele reflectorizante galbene. În anul 2018 protestele au fost marcate de ciocniri violente dintre manifestanți și forțele de ordine. Acțiunile au continuat și în 2019, dar au devenit mai pașnice. Acestea au loc aproape în fiecare sfârșit de săptămână în țară, protestatarii organizează mitinguri pașnice, dar și blocări de drumuri. În timpul protestelor, aproximativ 11 persoane au murit, peste 4000 au fost rănite.

Reacția autorităților: guvernul francez a anulat taxa pe combustibil și a introdus un moratoriu temporar asupra creșterii prețurilor, a anulat impozitul pe orele suplimentare lucrate și pe premiile de la sfârșitul anului, a redus și impozitele pe combustibil.

Spania 

Motivul: mișcarea pentru independență a Cataloniei, anunțarea sentințelor conducătorilor acestei mișcări. Cerințe: eliberarea deținuților, obținerea independenței Cataloniei.

Cursul evenimentelor: protestele din Catalonia au început încă din toamna lui 2017, când a avut loc un referendum pentru independența regiunii din Spania. Anume atunci au început confruntările, iar guvernul spaniol a anulat temporar autonomia, a solicitat alegeri repetate și a arestat o serie de miniștri ai guvernului catalan. În toamna lui 2019, instanțele au anunțat sentințele miniștrilor catalani închiși, ceea ce a provocat un alt val de proteste în regiune. Protestatarii blochează drumurile și aeroporturile și organizează greve. În octombrie, aproximativ 600 de activiști și 400 de polițiști au fost răniți în confruntări în timpul mitingurilor și aproape 300 au fost arestați.

Reacția autorităților: guvernul spaniol, ca și până acum, continuă să insiste asupra integrității teritoriale a țării și neagă independența regiunii, declarând că aceasta are deja o autonomie destul de largă în Spania.

Hong Kong

Motivul: Legea extrădării, care permitea extrădarea cetățenilor reținuți în China. Cerințe: revocarea completă a legii, eliberarea tuturor deținuților, schimbarea sistemului electoral, demisia șefului regiunii, Carrie Lam.

Cursul evenimentelor: protestele din Hong Kong au început în primăvara lui 2019 și au luat amploare în timpul verii. Treptat, protestele s-au transformat într-o adevărată luptă stradală între între protestatari și forțele de ordine. Manifestanții folosesc o serie de tactici de sabotaj – de la imprevizibilitatea marșurilor lor până la „orbirea” camerelor de supraveghere cu lasere, acoperirea fețele. În același timp, au loc confruntări directe dintre protestatari și organele de forță. Este interesant că, în timpul protestelor, niciunul dintre protestatari nu a murit, dar au fost înregistrate cel puțin 9 decese asociate cu protestele – oamenii s-au sinucis. Peste 2 mii de oameni au fost răniți și aproximativ 2,5 mii au fost arestați.

Reacția autorităților: legea extrădării a fost eliminată complet de pe ordinea de zi, iar poliția a refuzat să numească protestele drept „revolte”. Cu toate acestea, șeful regiunii, Carry Lam nu intenționează să demisioneze, iar forțele de ordine continuă să facă presiuni asupra protestatarilor, în special, a fost adoptată o stare de urgență care interzice utilizarea măștilor.

Irak

Motivul: corupția, salariile mici, nivelul scăzut al serviciilor publice. Cerințe: derularea unor reforme sociale, îmbunătățirea nivelului de trai.

Cursul evenimentelor: protestele au început în multe orașe ale Irakului la începutul lunii octombrie, dar s-au transformat imediat în confruntări sângeroase pe străzi. Cele mai mari au avut loc în Bagdad. Armata irakiană a început să disperseze cu brutalitate protestatarii și să-i împuște. În confruntări au fost ucise mai mult de 260 de persoane, iar peste 12 mii de persoane au fost rănite. La mijlocul lunii, protestele s-au oprit temporar, dar la sfârșitul lunii octombrie au izbucnit din nou cu o forță și mai mare.

Reacția autorităților: de la începutul protestelor, premierul țării Adel Abdul Mahdi a refuzat să facă concesii protestatarilor, precum și să înceapă un dialog cu aceștia. Cu toate acestea, pe 7 octombrie, guvernul irakian a decis să îndeplinească cerințele oamenilor și a început prima etapă a unui program social pe scară largă. Mahdi a spus că violența în stradă au fost „reciproce”. Potrivit acestuia, cei care au murit în timpul protestelor vor fi considerați „martiri”, iar familiile lor vor primi plăți de la stat. La sfârșitul lunii octombrie, termenul pentru reforme s-a încheiat, anunțat de unul dintre liderii spirituali ai irakienilor și, prin urmare, protestele au continuat din nou.

Liban

Motivul: corupția, șomajul, noile taxe pentru utilizarea WhatsApp. Cerințe: reforma profundă a statului și schimbarea clasei politice

Cursul evenimentelor: în noaptea de 17 octombrie, aproximativ o sută de activiști au început să blocheze străzile din Beirut. După puțin timp, numărul protestatarilor a crescut, iar manifestațiile au început să fie organizate și în alte regiuni din Liban. Protestele libanezilor nu au mai putut fi oprite pe fondul tensiunilor crescânde cauzate de deprecierea continuă a monedei naționale față de dolarul american. Oamenii au blocat secțiile de poliție și au avut loc confruntări cu forțele de ordine. În timpul protestelor, 70 de persoane au fost arestate, dar a doua zi au fost eliberate.

Reacția autorităților: Guvernul a retras propunerea ca fiecare utilizator al aplicației de mesagerie Whatsappsă să plătească o taxă de 6 dolari pe lună, iar primul ministru Saad Hariri și-a dat demisia.

Bolivia

Motivul: suspiciunea de falsificare a rezultatelor alegerilor de către președintele Evo Morales. Cerințe: revizuirea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale, demisia președintelui, schimbarea sistemului electoral.

Cursul evenimentelor: Pe 20 octombrie au avut loc alegeri prezidențiale. Conform primelor date, a devenit clar că Morales nu a putut câștiga din primul tur. Cu toate acestea, potrivit legislației locale, candidatul devine președinte dacă diferența dintre primul și al doilea clasat este mai mare de 10%, iar câștigătorul obține mai mult de 40%. După procesarea a 98,09% din buletinele de vot, Morales a primit 46,77% din voturi, iar oponentul său Mesa – 36,75%. Astfel, actualul președinte al Boliviei și-a depășit concurentul cu 10,02%. Oamenii s-au arătat însă nemulțumiți pentru că comisia electorală a țării a arătat după procesarea a aproape 84% din voturi 45,3% pentru Morales și 38,2% pentru contracandidatul său. Ulterior, numărarea s-a oprit și nu a fost actualizată aproape o zi întreagă. După o zi organul electoral a arătat avantajul lui Morales. Acest lucru a provocat suspiciunea de falsificare a voturilor. Potrivit guvernului, două persoane au murit în timpul protestelor.

Reacția autorităților: la 31 octombrie, Morales a declarat că este de acord să efectueze un audit al rezultatelor votării. Procesul va dura 12 zile. Morales a menționat că, în cazul încălcărilor identificate, este gata să organizeze un al doilea tur de alegeri.

Georgia

Motivul: remanierile guvernamentale și modificarea Constituției. Cerințe: înlocuirea sistemului electoral mixt cu cel proporțional.

Cursul evenimentelor: Protestele au început încă pe 20 iunie după ce la deschiderea sesiunii Adunării Interparlamentară Ortodoxă, ce a avut loc în parlamentul Georgiei, deputatul rus Serghei Gavrilov a ocupat fotoliul președintelui Parlamentului din Georgia. Aceasta a provocat critici puternice din partea opoziției. Manifestanții au încercat să dea buzna în clădirea Parlamentului, iar, ulterior, și la sediul partidului de guvernare. Poliția i-a oprit cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc. Ulterior, protestele au fost reluate după ce parlamentul georgian nu a votat reforma electorală, conform căruia următoarele alegeri urmau să fie organizate  conform sistemului proporțional. Pe 17 noiembrie protestele au fost reluate , iar oamenii au instalat lanțuri cu lacăte pe porțile clădirii parlamentului.

Reacția autorităților: După mitingurile din iunie, președintele Parlamentului Georgiei, Irakli Kobakhidze, și-a dat demisia. Apoi, partidul de guvernământ „Visul Georgiei” a promis că va organiza alegeri parlamentare în octombrie 2020 în conformitate cu sistemul proporțional.

Chile

Motivul: scumpirea biletelor de transport și nivelul scăzut de trai. Cerințe: creșterea nivelului de viață, demisia președintelui Sebastian Pinhera, reforme în domeniul educației și sănătății și modificarea Constituției.

Cursul evenimentelor: totul a început pe 14 octombrie, după ce tinerii din Santiago au început să protesteze împotriva scumpirii prețurilor de metrou cu 30 de pesos (0,04 dolari SUA). Ei au început să intre în metrou fără să plătească, iar după ce erau reținuți de polițiști au început confruntările. Protestatarii au capturat aproape toate stațiile de metrou. De asemenea, protestele s-au răspândit și în alte orașe ale țării. La sfârșitul lunii octombrie, peste un milion de oameni au ieșit pe străzile din Santiago. În confruntările cu ofițerii de ordine, cel puțin 20 de persoane au fost ucise, peste 2 500 au fost rănite și peste 5 000 au fost arestați.

Reacția autorităților: în 16 regiuni din Chile a fost declarată stare de urgență. Președintele a fost de acord să fie realizate un șir de reforme, dar a refuzat să demisioneze. Pe 28 octombrie, Pinhera a concediat 8 miniștri din guvern, inclusiv ministrul de Interne.