Cum scăpăm de fobia de literatura clasică?

Mă gândeam de ceva timp asupra unui subiect care îmi e destul de aproape de suflet și în care se regăsesc câteva puncte relevante pe care vreau să le analizez – reinventarea literaturii clasice. Este o misiune aproape ingrată, deoarece implică o mână de oameni care citesc literatură clasică și baricada opusă, formată din cititori care și acum își tratează durerile de cap obținute în liceu, la obiectele limba și literatura română sau la literatura universală.

Articol semnat de Corina Moisei-Dabija

Dar cum să depășești aceste mici piedici care nu te lasă să întinzi mâna după o carte bună, dar dificilă? Cum să iubești autorii cu care ai fost „torturat” pe băncile școlii? În cele ce urmează vreau să îți ofer, stimate cititor, câteva recomandări pe care le-am încercat și care sunt fiabile.

  1. Alege nișa – chestia asta ține de mai mulți parametri: autori dintr-o anumită țară, perioada aleasă. Poate suna bizar, dar dacă te apuci să-l citești pe Tolstoi, e barem să mergi și pe Dostoievski, astfel încât vei obține o imagine de ansamblu a moralității sociale existente în acea vreme, un portret al țăranului rus sau al boierului sus-pus. De ce mi se pare util această alegere a nișei? Deoarece selectarea autorilor și a perioadei îți permite concentrarea eficientă și totodată te lasă să studiezi amplu curentul literar.
  2. Alege perioada – partea dificilă este să atingi anume acel segment de timp în care nu te-ai „îneca”, ci ai reuși să înțelegi plenitudinea evenimentelor care l-au inspirat pe autor sau în care se derulează acțiunea.
  3. Alege autorul cu care începi – vei fi probabil uluit, dar clasicii nu sunt doar autorii trecuți în grila școlară. Poți citi ceva cu totul special, aparte, dacă începi să alegi cu atenție autorii. Să luăm un exemplu aparte. În prezent, multă lume citește literatură horror și thrillere, gen Stephen King, dar uită cu desăvârșire că există autori notorii, care scriau de îți îngheța sângele în vene. Iată câteva schimburi de autori care chiar îți pot deveni idoli:
    • În loc de Stephen King (deși eu îl ador) – H. P. Lovecraft, tatăl literaturii de groază (descoperă „Chemarea lui Cthulhu și alte povestiri stranii” sau „Monstrul din prag”).
    • În loc de Daria Donțova – Agatha Christie, regina romanelor crime. Femeia asta scria cu har de la Dumnezeu și e de la sine înțeles, deoarece avea un spirit acut al atenției și o logică imbatabilă (recomand insistent „ negri mititei”).
    • În loc de Danielle Steel – Daphne du Maurier. Am îndrăgit cu fiecare por istoria din „Rebecca”. Maurier ne oferă o istorie plină de intensitate, de sumbru și de emoție.
  4. Fă notițe – din proprie experiență pot să recomand insistent acest lucru, deoarece, în caz contrar, riști să uiți firul acțiunii sau unele personaje episodice. Notițele sunt o obișnuință pe care mi-am educat-o, încă în perioada când citeam „Anna Karenina”. Astfel mi-am creat o bază cu diferite citate, idei, cronologie, toate memorabile în timp.

Acest articol a luat ființă în momentul când mama mea, profesoară de limbă și literatură română, m-a întrebat: „Cum să elimin frica copiilor față de clasici?”. Și atunci, m-am pus în pielea lor. Cu adevărat, literatura clasică este multidimensională, atractivă, dar rece pe alocuri. Ne despart ani lumină de anumite realități, iar acest lucru poate să ne incube o anumită fobie față de aceste cărți, iar acest fapt mi se pare total nedrept.

Eu cred în valoarea cărților clasice, cred în mesajul lor bogat și sper din suflet ca cititorii tineri să le îndrăgească firesc, fără impuneri și exagerări. Or, dragostea cu de sila nu se face.

Lucrez în jurnalism din 2012 și am învățat meseria din practică, pe teren. Am preluat Moldova.org în calitate de manageră în 2016 și de atunci am reușit nu doar să creștem echipa, ci și să transformăm radical forma și menirea redacției. Mă mândresc cu o echipă feministă, care ține pasul cu trendurile internaționale, practicând jurnalismul constructiv și de soluții. Depun efort pentru ca Moldova.org să se asocieze și colaboreze cu organizații de la noi și internaționale, care împărtășesc aceleași valori. Asta pentru că noi facem mai mult decât jurnalism, noi construim o comunitate.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.