Connect with us
"
"

Educație

Cum să fii un tată mai bun? Explicăm/Episodul 1

Publicat

pe

Moldova.org te provoacă la o discuție despre rolul tatălui în societatea de azi. În primul episod din seria „Cum să fii un tată mai bun? Explicăm” educatoarea parentală Adriana Boroș și psihoterapeutul Maxim Moșnoi vorbesc despre cum s-a transformat rolul tatălui în familie și ce înseamnă acest rol acum.

Episodul 1

Care este rolul tatălui în ziua de azi?Prieteni, dăm startul proiectului „Cum să fii un tată mai bun? Explicăm”. În primul episod educatoarea parentală Adriana Boros și psihoterapeutul Moşnoi Maxim răspund la întrebarea de mai sus. Voi care credeți că este rolul tatălui?

Geplaatst door Moldova.org op Vrijdag 8 mei 2020

Social

4 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 223 de cazuri noi. Bilanțul persoanelor infectate ajunge la 9 018

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

223 de cazuri noi. Bilanțul îmbolnăvirilor ajunge la 9 018 de persoane

223 cazuri noi de COVID-19, înregistrate în ultimele 24 ore

Alte 223 cazuri noi de COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 11 în Transnistria. Toate cazurile sunt cu transmitere locală, a anunțat Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Cazurile au fost confirmate în urma procesării a 1 449 de teste. Astfel, bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 9 018 cazuri.

Din numărul total de cazuri înregistrate în această zi, 22 sunt angajați ai sistemului medical: medici – 7, asistenți medicali – 10, personal auxiliar – 5.

Până la ora actuală, 5 009 persoane au fost tratate.

Totodată, ministerul a anunțat despre înregistrarea unui alt deces provocat de COVID-19.

Deces 315: Femeie de 78 ani, din Sîngerei. Internată la data de 29 mai, la Spitalul Clinic din Bălți. Comorbidități: cancer ovarian gr. IV, canceromatoză, ascită, pleurezie bilaterală.

În cadrul briefingului de prezentare a datelor, secretarul de Stat, Constantin Rîmiș a reiterat apelul său către populație: “Adaptarea treptată a măsurilor de restricție, nu înseamnă sfârșitul pandemiei. De fiecare dintre noi, depinde cât de ușor și sigur vom trece peste această perioadă dificilă”.

Expert: Carantina a prăbușit piața valutară

Expertul economic de la IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova intră într-o criză foarte puternică, iar lucrul acesta se vede pe piața valutară și în mod special prin vânzările de valută ale persoanelor fizice, care în două luni de carantină au înregistrat cea mai profundă cădere din istoria Republicii Moldova.

„În perioada martie – aprilie avem o prăbușire a pieței valutare față anul precedent. Persoanele fizice au vândut 350 mil. USD față de 560 mil. USD. Asemenea cădere nu a mai fost înregistrată din 2009. Practic, cetățenii nu au vândut valută în lunile menționate. Explicația este că moldovenii nu au putut aduce valută în țară din cauza carantinei. Astfel, cel mai mic volum de valută vândut a fost înregistrat în aprilie 2020 – 135 milioane USD, cel mai redus volum din ultimii zece ani. Un volum slab al vânzărilor de valută a fost anii 2015, 2016 – ca urmare a crizei bancare – 175 mil. USD”, a menționat Ioniță.

Un alt element care explică volumul scăzut al vânzărilor de valută, potrivit lui Ioniță, este că populația nu a avut consum în lunile martie – aprilie. Potrivit expertului, aici avem două explicații: nu au lucrat majoritatea unităților de comerț nealimentare, ori aceste bunuri reprezintă peste 40% din cheltuielile populației. A doua explicația este că pe timp de criză populația își schimbă brusc comportamentul. Un detaliu este scăderea de două ori a vânzărilor de automobile noi. Oamenii care au un venit stabil se dezic de acest lucru deoarece suntem în criză și nu le arde a mașini. Asta după ce am avut câțiva procurările de automobile întrecea cu mult media europeană.

265 de pacienți sunt în stare gravă. Au fost anunțate alte patru decese

265 de pacienți cu COVID-19 sunt în stare gravă, dintre care 19 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată), 648 de bolnavi sunt în stare de gravitate medie. Totodată, în ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 Chișinău, au fost internate 109 persoane cu suspecție la COVID-19, a anunțat în dimineața zilei de astăzi, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Până la ora actuală, în Republica Moldova au fost confirmate 8 795 cazuri de infecție cu noul Coronavirus, dintre care 1 019 în Transnistria.

Până la ziua de azi, au fost confirmate 1 691 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, printre care: medici-399, farmaciști-21, asistenţi medicali-667, felceri-89, personal auxiliar-515 persoane.

În ultimele 24 de ore 146 persoane au fost tratate și externate. Bilanțul persoanelor tratate de COVID-19 a ajuns la 5009.

Totodată, ministerul a informat despre înregistrarea altor patru decese provocate de COVID-19. Este vorba despre patru bărbați cu vârste cuprinse între 45 și 73 de ani.

Deces 311: Bărbat de 61 ani, din raionul Ștefan-Vodă. Internat, în stare gravă, la data de 1 iunie, la Spitalul Raional Ștefan- Vodă. Comorbidități: hipertensiunea arterială.

Deces 312: Bărbat de 67 ani, din raionul Orhei. Internat la data de 26 mai, la Spitalul Clinic Republican. Comorbidități: cardiopatie mixtă, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 313: Bărbat de 73 ani, din mun. Chișinău. Internat la data de 2 iunie, la Institutul de Medicină Urgentă. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie hipertensivă, diabet zaharat.

Deces 314: Bărbat de 45 ani, din mun. Chișinău. Internat la data de 12 mai, la Institutul de Medicină Urgentă. Comorbidități: osteosarcom, ganglioni limfatici paraaortali, intoxicație endogenă canceroasă avansată.

Din 15 iunie se reiau cursele aeriene regulate de pasageri

Începând cu 15 iunie, sunt reluate cursele aeriene regulate de pasageri și charterele regulate de pasageri. O hotărâre în acest sens a fost luată de Comisia națională extraordinară de sănătate publică

Potrivit deciziei, Aeroportul Internațional Chișinău va asigura:

– organizarea măsurilor de prevenire a infecției COVID-19 pentru pasageri și angajați, în sălile de sosire și plecare: verificarea temperaturii, ecrane de protecție, echipament de protecție personală, soluții de dezinfecție, distanța socială;
– dezinfectarea încăperilor și instalațiilor în terminal, în conformitate cu recomandările Agenției Naționale de Sănătate Publică.

Operatorii aerieni naționali și străini vor asigura:

– respectarea măsurilor de prevenire a infecției COVID-19 de către personalul navigant și pasageri;
– informarea pasagerilor privind respectarea măsurilor de prevenire a infecției COVID-19 înainte de zbor, în timpul zborului și după aterizare;
– imprimarea și distribuirea la bordul aeronavei a formularelor necesare a fi completate de către pasageri în timpul zborului.

Operatorii de deservire la sol (handling) vor asigura:

– transportarea pasagerilor din terminal, spre aeronavă și vice-versa, fără rețineri nejustificate și cu asigurarea normelor sanitare;
– dezinfectarea încăperilor și suprafețelor de contact, în conformitate cu recomandările Agenției Naționale de Sănătate Publică.

Autoritatea Aeronautică Civilă va pune la dispoziția agenților aeronautici și a autorităților publice, care activează pe aeroporturile internaționale din Republica Moldova, materiale informative privind măsurile de prevenire a infecției COVID-19 pentru pasageri și angajați, elaborate de autoritățile naționale și internaționale.

Primăria din Comrat, în carantină

Primăria din Comrat a intrat în carantină pentru două săptămâni, după ce doi consilieri locali au fost testaţi pozitiv cu noul coronavirus, a anunţat primarul municipiuluiui Serghei Anastasov pentru Gagauzinfo.md

Potrivit lui, alți câțiva consilieri municipali, dar și lucrătorii primăriei au simptome precum febră și tuse.

„Nu lăsăm pe nimeni să intre în clădirea primăriei, toți angajații au intrat în carantină timp de două săptămâni. Zilele de audienţe au fost anulate. Anterior, am decis să desfăşurăm şedinţele online, fără vizitatori. Și deși unii consilieri au cerut anularea acestei decizii şi chiar s-au adresat în instanţe, viaţa a demonstrat că decizia a fost corectă. Numărul de cazuri putea fi mai mare “, a spus Serghei Anastasov.

Citește mai departe

Social

Prea devreme? Ce cred medicii despre relaxarea restricțiilor

Publicat

pe

De către

PE SCURT

După aproape trei luni de luptă intensă cu COVID-19, o bună parte din statele europene au anunțat relaxarea graduală a restricțiilor impuse pe perioada pandemiei. Asta doar după ce statisticile au arătat o diminuare a cazurilor de infecții și decese cauzate de coronavirus. Italia și Spania, țările europene cel mai afectate, raportează cifre tot mai mici de noi infecții, iar unele zile nu au decese înregistrate. 

În Republica Moldova situația este diferită la capitolul cifre. După finalizarea stării de urgență care a fost instituită între 17 martie și 15 mai 2020, curba cu numărul de persoane infectate este în creștere. A crescut și numărul deceselor. Astfel, în săptămâna 25-31 mai a fost stabilit un nou record – 1158 cazuri confirmate. „Regimul de carantină a fost impus prea târziu și a fost scos prea devreme”, susțin mai mulți medici, care atenționează că dacă cifra cazurilor va crește există riscul cedării sistemului medical. 

PE LUNG

Șeful ANSP: Deciziile cu privire la relaxarea restricțiilor ar putea fi reexaminate

Nicolae Furtună, Directorul Agenției Naționale de Sănătate Publică, a declarat în cadrul unei emisiuni că autoritățile ar putea reexamina deciziile luate cu privire la relaxarea restricțiilor. Asta pentru că săptămâna trecută a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de îmbolnăviri – 1.153 și cu cel mai mare număr de decese – 45.  

Nicolae Furtună a dat de înțeles că după două luni de carantină oamenii nu și-au învățat lecția. „Relaxare a însemnat, în viziunea specialiștilor, ieșirea din «închistare», dar cu COVID alături. Noi ieșim din cei patru pereți care ne-au obosit, dar atunci când ieșim ținem cont că virusul este. Când ne desfășurăm activitățile ținem cont de faptul că nenorocitul de COVID ne urmărește”. Acesta a mai spus că în urma relaxării, mai mulți frizeri, taxatori, casieri și chiar aviatori au fost infectați.

„O să ajungem, oameni buni, în situația Italiei, când se spunea clar că «pe ăsta îl luăm la spital, iar pe celălalt nu.» Sistemul medical nu e de cauciuc și nu poate să se extindă până la nesfârșit. Pentru că riscăm să ajungem la un moment când o să izbucnească tot în aer sistemul de sănătate, prin asta o să se îmbolnăvească cadrele medicale și o să ajungem în situația când nu o să aibă cine acorda asistență medicală”, a adăugat el.

 

Chiar și premierul Ion Chicu a declarat astăzi că ar putea cere Comisiei de Sănătate Publică să închidă din nou Piața Centrală, după ce pe internet au apărut imagini cu aglomerația de acolo. Piața Centrală a fost deschisă acum câteva zile, pe 1 iunie.

Medici: restricțiile au fost impuse prea târziu și relaxate prea devreme

Moldova.org a încercat să afle care sunt părerile medicilor despre relaxarea restricțiilor. Deși au acceptat să discute cu noi, doctorii au preferat să nu-și dezvăluie identitatea, din cauza presiunilor la care ar putea fi supuși din partea autorităților.  

„medicii din reanimație sunt extenuați și cad de oboseală”

Un medic din Chișinău, specialist în unitatea de terapie intensivă, consideră că regimul de carantină a fost impus prea târziu și eliminat prea devreme. „Au scos restricțiile tocmai în vârful pandemiei. Este un virus periculos și nu se știe ce complicații va da în viitor. Oamenii trebuie să fie pregătiți până apare leacul, pentru că vaccinul o să apară târziu. Să nu glumim cu lucrul acesta”, a spus el.

Specialistul spune că dacă anumite restricții au fost relaxate, atunci ar fi trebuit să existe și un control mai riguros. „Au spus că în parcuri nu se poate în grupuri mai mari de 3 persoane, uitați-vă cum stau în cârduri în parcuri, iar copii se joacă pe terenurile de joacă, se dau pe tobogane. Asta în timp ce peste 150 de copii până la 18 ani s-au molipsit. Unul este de doar două luni. Medicii din reanimație sunt extenuați și cad de oboseală în costumele de protecție”. Doctorul s-a arătat revoltat și de decizia Bisericii de a organiza Paștele Blajinilor, iar la televizor se pot vedea enoriașii care sărută icoane. „Măi băieți, așa nu se poate. Nu se poate să împărtășești cu aceeași linguriță”.

În încheiere, el a declarat că sistemul de sănătate necesită investiții – „medicina costă bani, dar cu alocațiile mici din buget departe nu mergi. Ați văzut cum medicii din Belgia au întors spatele premierului sau cum s-au revoltat medicii din Franța și Italia? Și la noi o să explodeze într-o bună zi”. 

Totodată, el a recunoscut că orice inițiativă a doctorilor de a spune lucrurilor pe nume, de a relata despre problemele din sistem este suprimată prin diferite metode. Se fac presiuni chiar dacă medicii vin cu o inițiativă sau îndemn către colegi de a spune adevărul despre situația reală din spitale. 

„Ce facem cu Paștele Blajinilor? Ne gândim la cei care sunt aici, pe pământ, sau la cei care, cu părere de rău, nu sunt lângă noi?”

Și un alt medic din prima linie, din unul dintre cele mai afectate raioane din nordul țării, ne-a spus că relaxarea restricțiilor a fost pripită. „În mod normal curba cu nivelul de infectare trebuia să scadă, iar ea se află în ascensiune. Populația nu este conștientă, uită de măsurile de protecție. Ne mai confruntăm și cu cei care nu vor să creadă în acest virus. Dacă așa va continua, atunci există riscul ca primul val al acestei pandemii să se extindă până la toamnă, când este prognozat cel de-al doilea val și mai vin și răcelile sezoniere.” Totodată, medicul crede că dacă business-ul insistă asupra reluării activității, Biserica putea să mai aștepte nițel. „Ce facem cu Paștele Blajinilor? Ne gândim la cei care sunt aici, pe pământ sau la cei, care cu părere de rău nu sunt lângă noi?”.

„Cadrele medicale nu vor să vorbească. Frica este deja în sânge”

La rândul său, un medic dintr-un spital municipal ne-a spus că în opinia sa relaxările restricțiilor sunt modelate mai degrabă după situația politică, decât după statistici reale. „Nu vreau să fiu clarvăzător, dar nu este exclus ca să fie stabilite noi restricții, pentru că suntem în momentul de vârf”. Doctorul crede că am ajuns la această situație pentru că nu s-a făcut o strategie de testare adecvată. „Timp de două luni trebuia de gestionat adecvat situația – de testat masiv și de reacționat prompt. Autoritățile trebuiau să se pregătească până la declararea stării de urgență. Dar la noi abia peste o lună a început să apară echipamentul necesar”. 

În plus, potrivit medicului, situația trebuia gestionată de medici epidemiologi infecționiști, care știu cum trebuie să se acționeze. „Dar la noi s-au ocupat de aceasta demnitarii, iar șeful statului a sfidat normele de strictețe, umblând țara în lung și lat.” Totodată, potrivit lui, medicii nu vor să vorbească despre situația reală, pentru că se fac presiuni asupra acestora. „În societate mai este adânc înrădăcinat sentimentul de frică, de aceea cadrele medicale nu vor să vorbească. Frica este deja în sânge. În particular, fiecare dintre ei comentează și se revoltă, însă când să se unească și să spună lucrurilor pe nume, ei se dau la o parte.” Potrivit lui, situația se agravează prin faptul că administrațiile instituțiilor medicale susțin  Ministerul Sănătății și partidele de la guvernare.

Fosta ministră a Sănătății: „Aceste două luni de carantină nu și-au atins scopul”

Fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, crede că starea de urgență de două luni nu și-a atins scopul, iar autoritățile au înregistrat mai multe greșeli fatale, care au dus la eșuarea răspunsului sistemului de sănătate la COVID-19. „Sistemul de sănătate epidemiologic trebuia să testeze masiv și să rupă lanțul transmiterii infecției, astfel încât la începutul lunii mai să ajungem la o scădere a numărului. Ceea ce nu s-a întâmplat”, a spus Ala Nemerenco. Totodată, Nemerenco susține că doctorii, și nu politicienii, trebuiau să vină la emisiuni și să vorbească. „Știți de ce nu voiau medicii să vină la emisiuni? Pentru că ar fi criticat, ar fi spus că trebuie să se facă cutare sau cutare, iar dacă spuneau asta, ar fi reieșit că oficialii asta nu fac și asta înseamnă că își creau probleme.”  

În acest context, Ala Nemerenco a precizat că restricțiile trebuiau relaxate nu ca distanță de timp din momentul anunțări acestora, ci în coordonanță cu indicatorii epidemiologici.  Totodată, în opinia ei, aceste restricții nu mai puteau să continue. „Oamenii au stat în casă două luni. Cum să nu fie relaxate restricțiile? O să iasă lumea cu sapele. Businessul nu a lucrat, instituțiile au fost închise, cum pot să ai pretenții la acești oameni acum? Eu îi înțeleg perfect.” 

În plus, fosta ministră a atenționat că, în urma acestei pandemii, sistemul nostru de sănătate este la pământ. Potrivit ei, după finalizarea acestei perioade, mulți medici o să plece din sistem. „Multe state care s-au confruntat cu COVID vor purcede la fortificarea sistemului de sănătate și vor angaja medici și de peste hotare, în special pe cei care au scris în CV-urile lor că au luptat cu noul coronavirus.”

Într-o postare pe Facebook, fosta ministră a enumerat opt greșeli fatale care au dus la eșuarea răspunsului sistemului de sănătate la COVID-19.

Foto: Ministerul Sănătății, Agora

Citește mai departe

Social

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

Publicat

pe

De către

PE SCURT 

Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele nelocuite Soko din apropierea Hong Kong-ului a făcut înconjurul lumii. Pentru mulți, fotografia a devenit un simbol și un semnal de alarmă că pandemia își va lăsa amprenta negativă și asupra mediului ambiant. 

Experții internaționali atenționează că măștile și mănușile de protecție pe care le folosesc oamenii din întreaga lume pentru a se proteja de COVID-19 devin o problemă pentru mediu, pentru că odată ajungând în natură se vor transforma în microplastice. În Republica Moldova problema măștilor și mănușilor folosite de populație încă nu a ajuns pe ordinea de zi. Nu există statistici în acest sens, iar problema pălește pe fondul cifrelor alarmante a cazurilor de îmbolnăvire. Totodată, unii ecologiștii atenționează că Moldova NU are la moment soluții pentru această problemă. Probabil nu e departe momentul când pe crengile copacilor și pe dealuri vor flutura, pe lângă „tradiționalele” pungi de plastic, și măștile aruncate la gunoiști.   

PE LUNG

Măștile, mănușile, sticlele de plastic de dezinfectant care ne protejează de COVID-19 ajung pe străzi, în mări și în mijlocul naturii sălbatice. Problema este semnalată de orașe din diferite colțuri ale lumii, scrie DW.

În Kalamata, un oraș grecesc cunoscut în mod tradițional pentru măslinele sale, străzile sunt aproape goale. Cu toate astea, mănuși, șervețele și sticle de plastic sunt împrăștiate prin parcuri, trotuare și drumuri. Deșeuri similare provoacă probleme în metropole mai mari, precum New York și Londra.

Problema a lovit chiar și insulele nelocuite Soko. La câțiva kilometri de Hong Kong, Gary Stokes, un activist din grupul de conservare OceansAsia, a găsit aproximativ 100 de măști aduse de ape.

„Nu am mai observat măști până acum într-o locație atât de îndepărtată”, spune Stokes, care suspectează că acestea provin din China sau Hong Kong. „Când le-am găsit, au trecut doar șase-opt săptămâni de când oamenii au început să folosească aceste măști”.

Prea devreme pentru evaluarea impactului 

„Dacă sunt aruncate pe străzi, când va ploua mănușile și măștile vor ajunge în cele din urmă în mare”, spune Anastasia Miliou, biolog marin și director de cercetare la Institutul de conservare marină al Archipelagos din Grecia.

Nu doar mănușile și măștile sunt cele care cresc considerabil cantitatea de deșeuri generate de pandemie. Consumul de plastic de unică folosință din piețe și magazine a crescut, fiind alimentat de frica oamenilor de a se contamina. 

În același timp, purtătorul de cuvânt al Comisiei UE pentru probleme de mediu, Vivian Loonela, a declarat recent că este prea devreme pentru a evalua impactul coronavirusului asupra cantității totale de deșeuri de plastic generate în 2020.

Care e situația în Moldova? 

Iuliana Cantaragiu, de la Centrul Național de Mediu, atenționează că problema poluării cu echipamente de protecție utilizate de populație ia amploare. „Evident că s-a majorat consumul de măști, mănuși, respectiv, se majorează în mod automat și poluarea”.În mod normal, pentru ele ar trebui să existe coșuri separate sau să fie colectate de farmacii. Potrivit ei, chiar și în situația de pandemie, autoritățile trebuie să fie inventive. În alte state, autoritățile au instalat în spațiile publice coșuri pentru deșeurile de acest tip, cel puțin ca să nu se amestece cu alte tipuri de deșeuri menajere.

„Pe lângă faptul că sunt sintetice și degradează o sumedie de ani, mai există și pericolul potențial de infectare. Luate de vânt, acestea flutură pe deal și câmpii, un copil poate să ia mănușa sau masca care poate a fost la o persoană bolnavă, care nu știa de asta. Deci este și un eventual pericol de răspândire a bolii”.

„Concluzia este că Moldova, la moment, pentru aceasta nu are soluții”, a adăugat Iuliana Cantaragiu. Ce se poate de făcut? În mod teoretic, se putea de colectat aceste deșeuri, de balotat și de depozitat, până se creează infrastructura de incinerare. Aceasta se poate de realiza într-un an de zile. 

Societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață

Ideea colectării separate a echipamentelor de protecție individuală ce au fost folosite de populație este susținută și de Vladimir Ternavschi, de la organizația Tinerii pentru EcoPlastic.

„Mănușile, măștile de protecție trebuie colectate separat și neutralizate. Ați putut vedea și până acum cum șervețele umede aruncate la gunoi stau la gunoiște zeci de ani și nu degradează. Aceste măști de protecție care sunt cele mai populare sunt din același material. Și ele tot vor sta zeci de ani la gunoiște și vor contamina mediul cu microplastic”.

Microplasticele au devenit o problemă de mediu în lume pentru că nu pot fi colectate de filtre, iar atunci când trec prin apele uzate pot colecta bacterii dăunătoare pe care le pot transporta cu ele. Astfel, atunci când înghițim aceste microparticule de plastic, putem înghiți și bacteri.

Tânărul ecologist susține că după pandemie, societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață și să recurgă la practici mai ecologice: să revină din nou la „torbe” și pachete biodegradabile.

În țara vecină, România, ecologiștii au creat deja o pagină pe facebook cu titlul „ Nu arunca măști și mănuși pe jos”, unde au lansat un apel către cetățeni să nu arunce la întâmplare materialele de protecție personală. Aici au fost postate mai multe poze cu măști și mănuși aruncate pe străzile orașelor, dar și în pădurea din Chiajna sau pe malul Dunării, la Brăila. Totodată, moderatorii paginii au atenționat că aruncarea măștilor și mănușilor folosite în împreună cu gunoiul menajer poate contamina personalul blocurilor însărcinat cu curățarea și manipularea gunoiului precum și operatorii firmelor de salubritate și gropilor de gunoi care preiau aceste deșeuri.

Vlada Balica, de la ABS Recycling, companie specializată în reciclarea deșeurilor de ambalaje PET, ne-a spus că la fabrica pe care o gestionează nu sunt colectate și prelucrate mănușile și măștile de protecție de unică folosință.

„În Moldova nu există soluții pentru acest tip de deșeuri. Nu este de dorit ca acestea să nimerească în deșeuri menajere, mai ales că ele pot fi infectate cu virus sau diferiți agenți patogeni. Ele trebuie colectate separat și incinerate, dar la noi incinerare nu există și evident că soluții nu sunt, de aceea totul merge la depozitare la Țînțăreni”.

Totodată, potrivit ei, pe timpul pandemiei, s-a observat reducerea deșeurilor plastice. Fabrica primește de la Regia Autosalubritate deșeuri menajere mixte, de unde sunt extrase tot ce poate fi valorificat și reciclat. „Dacă vorbim despre cantitățile colectate până la pandemie de autosalubritate și în timpul pandemie, cred că  acestea s-au redus cu circa 30-40%.” Vlada Balica spune că asta ar fi o urmare a închiderii sectorului HoReCa. În plus, foarte mulți oameni au plecat la părinți, la sate. Au plecat și cei care închiriau apartamente în Chișinău, studenții.

Ce se întâmplă cu deșeurile medicale? 

Ministerul Sănătății a precizat anterior că există un plan de management al deșeurilor infecțioase. Conform acestuia, există trei etape – colectarea deșeurilor periculoase din punct de vedere infecțios, transferul separat către un punct comun de colectare, sterilizare și dezinfectare a acestora, iar apoi conform unei proceduri se distrug.  

Alexei Bivol, directorul spitalului Raional Telenești, ne-a spus că aici deșeurile periculoase sunt autoclavate. Autoclavarea este o metodă care se folosește și în țările din Europa. „Avem o autoclavă modernă, care funcționează după principiul sterilizării cu aburi, unde tot echipamentul se sterilizează, apoi se fărâmițează și se aruncă la groapa cu gunoi, inofensiv”, spune Alexei Bivol.

„Instalația are cinci programe, procesul durează 45 de minute și după sterilizare, se include programul de fărâmițare, apoi deșeurile inofensive se aruncă la groapă de gunoi” 

Aparatul este testat, aprobat metrologic. În prezent, instituția are aproximativ 45 de contracte cu instituțiile medicale din raioanele vecine, pentru servicii de management al deșeurilor. 

Soluții globale

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pentru DW că spălarea obișnuită a mâinilor oferă mai multă protecție împotriva infectării cu COVID-19, decât purtarea mănușilor de cauciuc în locurile publice, iar centrele americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor afirmă că măștile de pânză lavabile oferă protecția necesară.

Și, în timp ce echipamentele de protecție utilizate în instituțiile medicale nu sunt în mare parte reciclabile sau reutilizabile, apar inovații sustenabile. Astfel, în SUA, producătorul de automobile Ford produce halate de protecție reutilizabile din același material din care se fac airbag-urile. Acestea pot fi spălate până la 50 de ori. Universitatea din Nebraska efectuează testări pentru a vedea dacă lumina ultravioletă va dezinfecta și „va prelungi viața” măștilor medicale și, prin urmare, va reduce deșeurile.

Reprezentanții organizației Zero Waste Europe consideră că țările nu ar trebui să aleagă între protecția mediului și protecția sănătății publice. „Pe viitor, trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru pandemii de acest fel și că suntem gata să le abordăm într-un mod ecologic; nu trebuie să fie una în defavoarea celeilalte.”

Foto: DW, Facebook/Ion Andronache

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate5 ore în urmă

Plasma convalescentă, eficientă sau nu în lupta cu COVID-19? Rezultatele spitalelor noastre

PE SCURT Cetățenii care au depășit infecția de COVID-19 continuă să doneze plasmă convalescentă pentru persoanele în stare gravă cu...

Externe10 ore în urmă

Pacientul care a văzut marea, după 50 de zile în spital

După aproape două luni de spital, Isidre Coreea este unul dintre pacienții care s-a putut bucura de mare, alături de...

Social11 ore în urmă

4 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 223 de cazuri noi. Bilanțul persoanelor infectate ajunge la 9 018

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Prea devreme? Ce cred medicii despre relaxarea restricțiilor

PE SCURT După aproape trei luni de luptă intensă cu COVID-19, o bună parte din statele europene au anunțat relaxarea...

JustițieO zi în urmă

Un vlogger român a instigat la viol. S-a lăsat cu revolte, contracte pierdute și anchetă penală

PE SCURT Un vlogger popular din România, cu peste 850 de mii de abonați pe Youtube, a rămas fără contracte,...

SocialO zi în urmă

3 iunie 2020: COVID-19, PE SCURT: 247 de cazuri noi de infectare

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930