Sute de creștini protestanți își dau întâlnire în Chișinău în fiecare duminică. Se adună în grupuri mici, în apartamentele membrilor comunității, dar și în componență mai mare o dată pe lună, într-un spațiu închiriat, unde se adună toate bisericile de casă din oraș.
Pe Sandu Onu și familia sa am cunoscut-o chiar la el în apartament, în timpul tradiționalei întâlniri de duminică. Beau ceai, citesc din Biblie și discută cele citite. Fără lumânări, icoane și slujbe. Se declară creștini și susțin că nu e nevoie de o anumită încăpere și obiceiuri pentru a avea rugăciuni și studiul Bibliei.
“Țara noastră este o țară creștină și majoritatea locuitorilor se consideră creștini, dar, cu părere de rău, nu trăiesc creștinismul practic în viața de zi cu zi. Întrebarea pe care mi-o pun, cum într-o țară care se consideră creștină, corupția e o problemă atât de mare? Dacă toți creștinii care există în Republica Moldova ar trăi viața de creștin cu adevărat, nu ar exista problemele cu care ne confruntăm”, spune Sandu Onu.
Se cunosc între ei, dar susțin că nu sunt un cerc închis și oricine poate să se alăture discuțiilor de duminică despre creștinism, Hristos, dar și aplicarea creștinismului în viața de zi cu zi.
Angela Onu, sora lui Sandu, spune că datorită bisericii de casă, și-a descoperit credința în Dumnezeu. “Am în jurul meu oameni care sunt sinceri și autentici cu Dumnezeu. Nu fac lucrurile pentru că așa trebuie sau pentru că cineva i-a spus, dar pentru că crede că asta spune Biblia. Asta scoate frica și adaugă dragostea și aprecierea față de Dumnezeu”, spune aceasta.
Reporterii Moldova.ORG au asistat la o întâlnire comună a bisericilor de casă pentru a surprinde atmosfera, dar și a discuta cu mai mulți creștini protestanți:
“Suntem extrem de mobili. Astăzi putem să ne întâlnim, mâine în altă parte. Iar dacă nu ne permit, ne întâlnim fiecare pe la casele lor. În propria casă nimeni nu te încurcă să te rogi sau să discuți”, spune unul dintre membrii comunității.
Creștinii protestanți din Chișinău spun că au ales să frecventeze acest tip de biserică pentru că aici au posibilitatea “să fie membri activi, să se dea cu părerea, să dezbată și să analizeze fiecare frază din Biblie, pe când în bisericile tradiționale creștinii sunt pasivi și doar asistă la slujbe”.
Potrivit datelor de la recensământul din 2004, din numărul total al populaţiei ţării, 93,3% s-au declarat de religie (confesiune religioasă) ortodoxă. Totodată, din rândul persoanelor de altă religie (confesie), cea mai mare pondere o au baptiştii, reprezentând aproximativ 1,0% din total; adventiştii de ziua a şaptea, cu o pondere de 0,4% din total; penticostalii, cu o pondere de 0,3%; creştinii de rit vechi şi creştinii după Evanghelie, care au înregistrat cîte o pondere de 0,15% şi de alte religii, decît cele enumerate, 1,1% din total populaţie.
Numărul persoanelor care s-au declarat atei şi fără religie a fost de 46 mii sau 1,4% din total. Religie nedeclarată a fost înregistrată pentru 75,7 mii de persoane, reprezentând 2,2% din populaţia ţării.
