Connect with us
"
"

Economie

Consiliul Concurenței va investiga dacă a existat o înțelegere de cartel în cazul majorării prețurilor la carburanți

Publicat

pe

PE SCURT

Consiliul Concurenței a anunțat că a declanșat o investigație pentru a stabili dacă a existat o înțelegere de cartel în cazul majorării prețurilor la carburanți.

„Ne preocupă faptul că creșterile au avut loc în mod simultan la mai multe companii petroliere, ceea ce trezește îndoieli că acestea au acționat în mod independent”, se arată într-un mesaj al autorității.

PE LUNG

Totodată, autoritatea a precizat că, pentru elucidarea acestui caz, va conlucra cu alte instituții competente. „Consiliul Concurenței se arată deschis în vederea recepționării oricărei informații, care ar elucida circumstanțele cazului”, a adăugat instituția.

Precizarea survine după ce stațiile PECO din Republica Moldova au scumpit carburanții, practic în aceeași zi. Astfel, prețul unui litru de benzină cu cifra octanică 95 s-a majorat în medie cu un leu, iar al motorinei – cu 85 de bani.

Experții în domeniu au explicat că scumpirea a fost determinată de faptul că prețurile de import ale produselor petroliere au crescut cu 6-9 %, de deprecierea leului, dar și de creșterea cu peste 10 la sută a accizelor la produsele petroliere de la 1 ianuarie 2019.

Reamintim că, la 11 martie, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat o nouă metodologie privind formarea și aplicarea prețurilor la produsele petroliere, care prevede între altele că petroliștii pot să vândă benzina și motorina cu condiția ca rata de rentabilitate anuală să nu depășească 10%.

Aceasta după ce timp de doi ani prețurile erau stabilite de ANRE la fiecare două săptămâni, iar petroliștii erau obligați să respecte un plafon impus de instituție.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Chicu a revenit de la Moscova cu promisiuni. Cât de realizabile sunt acestea

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Prim-ministru Ion Chicu, revenit dintr-o vizită la Moscova, a anunțat mai multe înțelegeri convenite cu autoritățile ruse.  Două dintre cele mai răsunătoare – Rusia este dispusă să inițieze o linie de credit de 500 de milioane de dolari  pentru proiecte investiționale în infrastructură în Moldova și de la 1 ianuarie prețul la gazele rusești se va micșora. Premierul a menționat aportul șefului statului Igor Dodon la soluționarea problemelor.

Anunțul premierului a fost întâmpinat cu comentarii ironice din partea opoziției, care a declarat că, și în 2009, Vladimir Putin i-a promis fostului președintelui de atunci Vladimir Voronin un credit de 0,5 miliarde de dolari, iar banii așa și nu ajuns.  Experții în domeniu susțin că, după o astfel de declarație, premierul Ion Chicu ar trebui să vină cu precizări pentru a transparentiza procesul. Mai mult, potrivit lor, diminuarea prețului la gazele rusești nu se datorează relației lui Dodon cu Federația Rusă, ci era una și așa prognozată și firească,  în actuala conjunctură a pieței.

PE LUNG

Ce a declarat Ion Chicu

Moscova ar putea oferi un credit de jumătate de miliard de dolari Chișinăului

Premierul Ion Chicu a declarat că a avut o discuție „foarte bună și prietenoasă” cu omologul său rus, Dmitri Medvedev. „Am obținut acordul principal al Rusiei de a deschide o linie de credit de 500 de milioane de dolari, direcționați în exclusivitate pentru proiecte investiționale”. Oficialul a spus că ministerele de Finanțe vor discuta asupra condițiilor de acordare a acestui împrumut, spunând totuși că acest credit va fi luat „dacă va avea condiții avantajoase pentru R. Moldova”.

Prețul la gaz va fi micșorat

„Am reușit să ajungem la o înțelegere privind diminuarea semnificativă a prețului la gazele livrate începând cu 1 ianuarie 2020. De la 1 octombrie aceste prețuri au fost diminuate cu aproximativ 15 dolari, iar după 1 ianuarie, vor fi micșorate cu încă 50 de dolari și va constitui în jur de 172-173 de dolari pentru o mie de metri cubi”. El a mulțumit președintelui R. Moldova, Igor Dodon, care a lansat în august dialogul cu partea rusă în sensul diminuării prețului de import al gazelor”.

Lista categoriilor de mărfuri exportate în Rusia fără taxe vamale, extinsă

Ion Chicu a spus că a fost obținut acordul principal de a prelungi, și după 1 ianuarie 2020, posibilitatea exportului produselor moldovenești pe piața rusească fără aplicarea taxelor vamale. Lista categoriilor de mărfuri exportate în Rusia fără taxe vamale va fi extinsă de la 5 la 10 categorii, ceea ce înseamnă că vor fi acoperite 70 la sută din nomenclatorul produselor exportate pe piața din Rusia. De asemenea, s-a convenit asupra extinderii numărului de companii moldovenești autorizate să exporte pe piața rusească.

Autorizații de transport de mărfuri în Rusia

„Am soluționat problema transportatorilor internaționali, care nu puteau activa pe piața rusă din cauza insuficienței de autorizații de transport internațional. Partea rusă va oferi un număr suficient de autorizații (1000), pentru ca exportul produselor din R. Moldova în Rusia să fie deblocat până la sfârșitul anului”

Munițiile de la Cobasna

„Am convenit asupra lansării a acțiunilor preparatorii privind implementarea inițiativei de utilizare a munițiilor depozitate pe teritoriul R. Moldova, la depozitele din Cobasna. În perioada următoare vom primi detalii din partea părții ruse asupra mecanismului respectiv, care urmează a fi transparent pentru toți, inclusiv partenerii strategici ai R. Moldova”.

Ce declară opoziția și experții despre:

linia de creditare de 500 milioane de dolari

Fostul ministru al Economiei Vadim Brînzan a catalogat acest anunț drept „o invenție totală” și „poveşti cu zâne”.

„Hai să fim oameni serioşi, Rusia este blocată, se află de stare de embargo şi acuma ei să investească 500 de milioane de dolari? Dacă trebuie o bază militară de adus, cu asta nu-s probleme. Dacă trebuiesc 500 de milioane de tancuri – poate că da, dar 500 de milioane de dolari – astea-s poveşti”.

În acest caz, tot mai mulți reprezentanți ai societății civile au amintit cum în 2009 fostul președinte moldovean Vladimir Voronin, în cadrul unei vizite la Moscova, a anunțat că a obtinut promisiunea unui ajutor de 500 de milioane de dolari. Premierul rus de atunci Vladimir Putin a dat asigurări că prima transa, în valoare de 150 de milioane de dolari, ar putea fi acordată Republicii Moldova într-o lună și jumătate, două luni. Fondurile nu au ajuns niciodată la Chişinău.

Experta IDIS Viitorul Tatiana Lariușin a declarat că după acest anunț, premierul trebuie să vină neapărat cu mai multe detalii, ca să fie clar câți bani vor fi oferiți, cât ne vor costa aceste credite și care sunt preferințele investiționale. Potrivit ei, forma și contextul în care a fost făcut acest anunț a fost unul declarativ și neserios.

„Federația Rusă are probleme serioase cu finanțările externe, iar relația cu RM nu este prioritară pentru ruși,  mă refer la prioritățele de nivelul întâi, astfel încât partea rusă să-și revizuiască politica investițională”.

Tatiana Lariușin a mai spus că cu siguranță banii oferiți nu vor fi cei mai ieftini bani pe care i-ar primi țara noastră și nu vor fi banii pe care i-am putea primi din asistența internațională, care ar fi oferită de partenerii de dezvoltare tradiționali.

Totodată, experta s-a arătat sceptică că banii oferiți vor fi  resurse bugetare, menționând că cel mai probabil ar fi vorba de banii acordați de companiile rusești. „În aceste condiții declarația lui Ion Chicu mai mult sperie, decât inspiră. Moldova este bucuroasă să beneficieze de investiții, doar că acestea ar trebuie să fie cu adevărat investiții”, a spus ea.

Deputatul Blocului ACUM Dumitru Alaiba se arată  interesat ce proiecte concrete de infrastructură sunt planificate în anul 2020 din prima tranșă de 300 milioane. „Se spune că ele sunt identificate. Vreau să avem publicată lista proiectelor. Mă interesează modul în care acestea au fost identificate drept prioritare (și de cine) și poate m-ar interesa să văd și studiile de fezabilitate, pentru început”, a declarat el.

Potrivit lui, dacă s-a decis să contractăm un credit, trebuie să avem certitudinea, în baza cifrelor și estimărilor, că proiectele alese vor genera creștere.  „Mă interesează cum vor fi identificați agenții economici care vor presta bunuri și servicii și cine îi va selecta. Mă interesează dacă este un împrumut condiționat, lucru care înseamnă că banii din împrumut trebuiesc cheltuiți pe bunuri și servicii din Federația Rusă. Asta ar însemna inclusiv faptul că agenții economici care pot participa la licitații pentru lucrările de infrastructură trebuie să fie din Federația Rusă”, se arată într-o postare a deputatului. .În acest caz, el se întreabă retoric „de ce în toată Europa fac drumuri nemții și austriecii, iar tehnocrații noștri au decis într-o săptămână că rușii se pricep mai bine la făcut drumuri”.

Pretul la gaz

Fostul ministrul al Economiei Vadim Brînzan a menționat la TV8 că premierul Ion Chicu nu putea să negocieze un preţ redus la gazele rusești. „Preţul oricum urma să se micşoreze de la 1 ianuarie. Din ce cauză? Deoarece acum nouă luni preţul de pe piețele internaționale a scăzut și, respectiv, la 1 ianuarie urma să fie micşorat preţul şi pentru noi. Acesta nu este meritul lui Chicu. Formula stabilită în contractul cu „Gazprom” aşa funcţionează. Să fie clar. Punct”, a declarat ex-ministru.

Expertul în securitate energetică Sergiu Tofilat a precizat că prețul la gazele rusești se stabilește conform unei formule din contractul dintre Moldovagaz și Gazprom. Prețul se modifică trimestrial și se fixează în baza prețurilor la gaz în UE care au fost cu un an înainte.

„Respectiv dacă vrem să știm care va fi prețul în 2020 ne uităm la prețul în UE anul acesta. Președintele Dodon a încercat să speculeze pe chestia aceasta spunând că ieftinirea se datorează relațiilor sale cu Putin. Nu este adevărat”.

Totodată, el a atenționat că scăderea prețului la gaz nu înseamnă că va scădea și tariful pentru consumatorii finali de la noi din țară. Potrivit lui, tariful a fost aprobat în 2018 în luna martie și a fost calculat din prețul de 3156 de lei pentru prețul la gaz. Noi real am plătit în 2018 3680 lei pentru o mie de metri cubi,  iar în prima jumătate de an în general am plătit mai scump – 4155 lei . „Respectiv noi am rămas datori Gazpromului și aici e foarte intersant, că șeful Gazprom Alexei Miller declară că Moldova achită consumul curent fără probleme. Dar unde e diferența? Deci,  când se va ieftini gazul livrat Moldovei, vom trebui să recuperăm datoria pentru 2018-2019 și apoi se va putea vorbi despre o micșorare a tarifului”, a adăugat el.

Lista categoriilor de mărfuri exportate în Rusia fără taxe vamale, extinsă 

Vadim Brînzan a menționat că negocierile în acest sens au fost purtate de către Ministerul Economiei din Guvernul Sandu. Când am fost la Moscova , în cadrul negocierilor am majorat numărul de companii  moldovenești cu câteva sute. Datele acestor companii sunt furnizate transportatorilor moldoveni și ruși Ceea ce am început noi să discutăm noi la Moscova și nu spune Ion Chicu este de a exclude aceste tarife pentru un anumit șir de mărfuri cum ar fi strugurii, mere, prune”.

Expertul economici Stanislav Madan a precizat că din anul 2011 există un Acord de Liber Schimb în cadrul Comunității Statelor Independente, din care fac parte atât Rusia, cât și Moldova.

„Ce înseamnă asta? Că dacă puterea de la Kremlin ar respecta cu adevărat Moldova și angajamentele semnate anterior, aceste taxe vamale nu ar trebui să existe pur și simplu”.

Potrivit lui, nu ar trebui să existe nici exportul în baza unor liste, fiindcă generează corupție și concurență neloială, iar exportul civilizat și competitiv oferă acces tuturor care respectă niște condiții și standarde, așa cum se întâmplă cu exporturile în Uniunea Europeană de exemplu.

În context, el a precizat că ponderea exporturilor Republicii Moldova în Federația Rusă a scăzut de la 11,4% în anul 2016 până la 8,5% în primele 9 luni ale anului curent. Asta chiar dacă în perioada dată președintele Dodon se lăuda cu creșteri ale exporturilor pe piața rusă.

Pe fondul criticilor oponenților și experților, care califică drept declarativ și plin de incertitudine anunțul  premierului Ion Chicu, un lucru totuși rămâne cert. Premierul Chicu a spus că l-a invitat pe omologul său rus, Dmitri Medvedev, în Republica Moldova. „A acceptat invitația cu plăcere”, a precizat Chicu.

Citește mai departe

Economie

Mold-street: Cât au costat de fapt cele 31 de autobuze Isuzu și ce a decis în privința lor Consiliul Concurenței

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Consiliul Concurenţei a decis că achiziţia celor 31 de autobuze Isuzu de către Parcul urban de autobuze din Chişinău constituie ajutor de stat şi este compatibilă cu mediul concurenţial normal, scrie Mold-street.com.

Potrivit unei decizii a Consiliului Concurenţei, măsura de sprijin prin alocarea din bugetul capitalei pe anul 2019, a sumei de circa 78,08 milioane lei pentru achiziţia a 31 de autobuze, notificată de Primăria municipiului Chişinău constituie ajutor de stat.

PE LUNG

Întreprinderea a beneficiat şi de importante facilităţi fiscale prevăzute de art. 103 alin. (1) pct. 29 din Codul fiscal al Republicii Moldova şi anume de scutirile de la plata taxei pe valoare adăugată, aplicate la importul mijloacelor de transport, destinate includerii în capitalul statutar.

Valoarea scutirii de TVA a fost de 15,615 milioane lei, iar costul autobuzelor cu TVA s-a ridicat la 93,7 milioane lei.

Drept argument pentru calificarea acestei achiziţii ca ajutor de stat, primăria a folosit necesitatea modernizării Parcului Urban de Autobuze (PUA), care are unităţi de transport învechite şi care necesită alocaţii mari pentru întreţinere.

Astfel la balanţa întreprinderii, la începutul anului 2019 erau înregistrate 127 autobuze care sunt uzate complet, cu vârsta medie de 18 ani şi cu un parcurs mediu de 965.000 kilometri, dintre care 109 sunt implicate în procesul de transportare, iar 18 autobuze se află în conservaţie şi necesită o reparaţie capitală sau casare din cauza defecţiunilor tehnice.

În 2017, doar costurile pentru piese de schimb şi materiale au constituit – 14 milioane lei sau 10,3% din totalul cheltuielilor, iar în 2018 – 12,6 milioane lei, sau 8,9% din totalul cheltuielilor.

Precizăm că anterior Mold-street.com a scris că pe procedura de achiziţie a 31 de autobuze de către Parcul Urban de Autobuze din municipiul Chişinău la un preț de peste 78 milioane lei (fără TVA) a fost iniţiată o cauză penală.

Citește mai departe

Economie

Veaceslav Ioniță: Apartamentele din Chișinău sunt mai accesibile decât în 2018

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În 2019, apartamentele au devenit mai accesibile cu 6% față de 2018, chiar dacă asistăm la prima scumpire după 11 ani de cădere a prețurilor. În 2019 efortul financiar pentru procurarea unui apartament s-a redus cu 6%. Astfel pentru procurarea unui apartament de 70 m2 în municipiul Chișinău în trimestrul II din 2019 sunt necesare 8,8 salarii medii anuale, față de 9,4 salarii medii anuale în 2018. De această părere este Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

PE LUNG

Potrivit lui, creșterea accesibilității apartamentelor se datorează exclusiv majorării salariului mediu anual recalculat în euro. În prima jumătate a anului 2019 salariul mediu anual a crescut cu 336 Euro față de anul 2018 și a atins nivelul de 4 232 euro/an.

În trimestrul II din 2019 după 11 ani de căderea continuă a prețurilor la apartamente am asistat la prima majorarea nesemnificativă a prețurilor. Dacă în primul trimestru un apartament de 70 m2 în municipiul Chișinău avea un preț mediu de vânzare de 36,4 mii euro, atunci în trimestrul II apartamentele s-au scumpit cu 600 euro și prețul lor s-a ridicat până la 37 mii euro pentru un apartament de 70 m2.

Efortul financiar pentru procurarea unui apartament în mun. Chișinău în ultimii trei ani se apropie rapid de media europeană, care constituie 6,9 salarii medii anuale pentru un apartament de 70 m2, a conchis Veaceslav Ioniță.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle3 ore în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

Social5 ore în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 55% din pacienți au fost tratați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

EconomieO zi în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

EconomieO zi în urmă

VIDEO/ Suport în valoare de 3,6 milioane lei. Acțiunile Kaufland Moldova pe timp de pandemie

Întreaga lume, inclusiv Republica Moldova, continuă să lupte cu pandemia cauzată de noul Coronavirus. De la începutul crizei generate de...

IstorieO zi în urmă

„După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”: al Doilea Război Mondial, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

PE SCURT Astă-seară, la 17.00, Radio Europa Liberă vă invită la o nouă dezbatere online, organizată în cadrul proiectului multimedia...

SocialO zi în urmă

28 mai 2020: COVID-19, PE SCURT: Opt persoane au decedat

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

PoliticăO săptămână în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031