Connect with us
"
"

Economie

Compania Nestle închide fabrica din Timișoara. În ce țară își mută producția

Publicat

pe

Nestle închide fabrica de la Timișoara după aproape 20 de ani. Anunţul a fost făcut ieri dimineaţă de reprezentanţii Nestle, unde lucrează aproape 400 de angajaţi. Aceştia vor fi disponibilizaţi şi vor primi salarii compensatorii, transmite digi24.

Grupul elveţian era acolo de 19 ani, iar informaţia a apărut din senin, în condiţiile în care nu mai departe de finalul anului, producătorul era în căutare de angajaţi. Fabrica va fi închisă destul de rapid, până în luna mai.

Deja trei mari angajatori din județul Timiș, printre care Fornetti şi Elba au anunţat deja că sunt gata să recruteze angajați dintre cei 388 de oameni care vor fi concediaţi de Nestle.

Compania a enumerat printre motivele părăsirii României mediul mai dificil şi deficitul de forţă de muncă. Șomajul din Timiş, care tinde spre zero, dar şi măsurile guvernanţilor de majorare a salariilor, care duc la creşterea cheltuielilor de personal, au ajuns deja probleme pentru toate companiile din zonă.

Producţia de la Timişoara va fi mutată la o fabrică a grupului din Ungaria. Sediul central al Nestle rămâne însă în Bucureşti, iar la Timișoara va păstra biroul regional Cost Competence Centre, cu circa 30 de angajați, precum și echipa de vânzări din întreaga țară.

La nivel de grup, Nestle trece prin transformări, menite să-i reducă din costuri. Anul trecut a făcut concedieri la două fabrici din Germania. Managementul companiei este presat de acţionari să-şi crească profitabilitatea şi în acest demers, fabrica de la Timişoara a căzut victimă.

Nestle a intrat pe piața din România în 1995, iar fabrica din Timișoara a fost achiziționată de Nestlé în anul 2000, având o producție anuală de peste 10.000 tone de dulciuri și cafea.

S-a lansat în presă în toamna lui 2012, la ziarul Timpul, unde a fost reporteră și redactoare adjunctă. S-a alăturat echipei Moldova.org începând cu iunie 2016.

Externe

Comunicarea pe timp de corona-criză. Cum se adresează oamenilor oficialii noștri și cei străini

Publicat

pe

PE SCURT

Comunicarea de criză nu a fost mai necesară decât acum, când pe limbile și în gândurile tuturor este frica de a se infecta cu Covid-19. Felul în care autoritățile de la noi, în special președintele Dodon și premierul Chicu, abordează și comentează comportamentul cetățenilor R. Moldova, ne-a motivat să analizăm comunicarea de criză atât la noi în țară, cât și în alte state afectate de coronavirusul de tip nou.

După Italia, Franța este a doua cea mai afectată țară din Europa de coronavirus. În acest context, președintele Franței a asigurat populația că se va face totul pentru a nu răspândi infecția și că liderii europeni vor lua „toate măsurile necesare” pentru a evita instabilitatea economică cauzată de criza coronavirusului. 

Comisia Europeană a anunțat crearea unui fond special de investiții pentru coronavirus cu o finanțare de 25 de miliarde de euro.

Președintele României, Klaus Iohannis, spune că „trebuie să facem niște sacrificii acum, ca să nu facem sacrificii mai mari mai târziu”, iar premierul Spaniei, Pedro Sanchéz, a anunțat despre un plan „șoc” pentru a opri răspândirea infecției cu coronavirus.

Pe fundalul a celor menționate mai sus, amintim și cum a vorbit premierul Republicii Moldova despre prima femeie din Republica Moldova infectată cu coronavirus. „În cazul de față avem un caz de iresponsabilitate totală. Persoana respectivă a pus sub pericol sănătarea mai multor persoane, inclusiv în aeroportul italian, în aeronavă și aici, la noi”, a menționat Ion Chicu.

PE LUNG

Enlarge

ion-chiciu
Premierul Ion Chicu

„Din ce am fost informați, inclusiv de la autoritățile italiene, doamna a fost internată în spital în Italia. Într-un mod foarte iresposabil a părăsit spitalul de acolo, s-a urcat în avion și a venit acasă. Am menționat că cetățenii R. Moldova, oriunde s-ar afla, sunt așteptați acasă, dar fiecare trebuie să manifeste responsabilitate. În cazul de față avem un caz de iresponsabilitate totală. Persoana respectivă a pus sub pericol sănătatea mai multor persoane, inclusiv în aeroportul italian, în aeronavă și aici, la noi”, a declarat Ion Chicu la Ședința Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, duminică dimineața.

Ion Grosu, comunicator strategic cu 14 ani de experiență în proiecte de dezvoltare internațională, comentează pe blogul său că „un singur caz a demonstrat incapacitatea instituțiilor statului de a coordona eforturile și de a comunica într-o situație de criză”.

„În condițiile în care țări ca Italia, Coreea de Sud și Japonia au probleme serioase de logistică – medicamente, echipamente, personal medical, spații – în Moldova decidenții ne adorm cu povești că totul e pregătit, că totul e bine. De ce eforturile concentrate de a preveni și lupta cu Covid-19 sunt dirijate de politicieni și nu de medici? Din cauza femeii celea”, ironiează Ion Grosu.

Portalul Sic.md a scris de ce NU trebuie să ne facem provizii din cauza COVID-19. „E important și faptul că autoritățile statului asiatic au fost transparente cu publicul despre nivelul de pericol, riscuri, dar și măsurile întreprinse pentru a preveni și combate virusul și au fost eficiente în acele măsuri. Experții afirmă că anume informarea sinceră a cetățenilor despre nivelul primejdiei și măsurile luate fac diferența. Acolo unde se cunoaște puțin, apare neîncrederea și acel sentiment de lipsă de control. Iar de aici – panica și făcutul rezervelor. De aceea mesajul premierului Ion Chicu la acest subiect, în care mustră cetățenii în loc să-i asigure că totul e sub control, nu este unul inspirat. Se poate și mai bine. Ceea de ce avem nevoie pentru a avea produse pe rafturi este încrederea unii în alții și un guvern sincer și transparent”, au menționat jurnaliștii.

Nici capul statului nu a evitat critica față de cetățenii panicați. „În legătură cu aceasta, îi atenționez pe toți cei care, prin atitudinea lor iresponsabilă, pun în pericol viața și securitatea altora: veți răspunde pentru aceasta în conformitate cu legea”, a informat Igor Dodon pe 9 martie.

După declarațiile premierului și președintelui, ne-am întrebat ce le spun premierii, președinții cetățenilor.

România. „Riscul unei pandemii rămâne ridicat”

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat la începutul acestei săptămâni că riscul unei pandemii rămâne ridicat, iar combaterea coronavirusului presupune un efort coordonat, la nivel național, european și global.

„Nu avem în acest moment răspândire comunitară a virusului, subliniez acest lucru, adică știm care sunt cazurile, unde s-au infectat și monitorizăm persoanele cu care au intrat în contact. Este esențial să facem tot ce este posibil pentru a preveni un scenariu în care avem o răspândire necontrolată a infecției.

Toate măsurile adoptate, oricât de drastice ar părea acum și oricât disconfort ar provoca, sunt gândite pentru a preîntâmpina un rău mai mare.

Știu că pentru mulți aceste măsuri înseamnă să facă unele sacrificii, dar este vital să le facem acum, pentru a-i proteja pe viitor de sacrificii mult mai mari și pentru a proteja familiile, părinții, bunicii noștri. Dar efortul autorităților nu va fi suficient fără cooperarea totală a cetățenilor.

La fel de nocive sunt în acest moment răfuielile politice și încercările unora de a câștiga capital electoral prin găsirea vinovaților de serviciu.

Suntem cu toții responsabili să ne informăm și să îi informăm pe cei apropiați de toate măsurile oficiale de prevenție și de restricțiile impuse. În aceste momente dificile, pericolul infectării cu Covid-19 este dublat de cel al dezinformării. Trebuie să continue într-un ritm susținut campaniile de informare la nivel național”, a declarat președintele României.

Enlarge

ioha
Președintele României Klaus Iohannis

De asemenea, România a creat Grupul de Comunicare Strategică format la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne și Departamentului pentru Situații de Urgență. Pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne suntem informați de către acest Grup că în România sunt 48 de cazuri pozitive de coronavirus. 

Ucraina. „Scopuri politice”

În Ucraina există, deocamdată, o singură persoană infectată de coronavirus. Aceasta trăiește în zona Cernăuți și s-a întors recent din Italia.

Totuși, câteva zeci de persoane au fost în carantină după ce au fost evacuate din localitatea Wuhan China. Ei au fost plasați în sanatoriul din satul Novi Sanjarî.

Localnicii au fost nemulțumiți de faptul că persoanele suspectate de coronavirus au fost aduse în localitatea lor. Au blocat drumurile, au avut loc ciocniri cu poliția, iar în autobuzele cu cei evacuați zburau pietre. 

Vladimir Zelenskii, președintele Ucrainei, a condamnat violența și a făcut apel la omenie. De asemenea, el a declarat că „de vină pentru ciocnirile cu poliția ar fi provocatorii care ar fi avut scopuri politice”, scrie Radio Libertatea.

Enlarge

zelesk
Președintele Ucrainei Vladimir Zelenskii

Persoanele au ieșit din carantină pe 5 martie, niciunul dintre ei nefiind infectat. Autoritățile au declarat că vor fi luate toate măsurile pentru ca infecția să nu se răspândească, limitând organizarea evenimentelor publice.

Franța. „Suntem doar la începutul acestei epidemii”

Pe 10 martie, președintele Franței, Emmanuel Macron, după ce a avut o discuție video cu liderii europeni despre coronavirus, a declarat că națiunile Europei vor face tot ce trebuie pentru a micșora răspândirea infecției. De asemenea, acesta a declarat că „nu trebuie să ne panicăm”. Macron a critica Austria și Slovenia pentru închiderea frontierelor comune cu Italia și a spus că se iau „decizii proaste în acest sens”.

Macron a declarat că liderii UE au convenit să ia „toate măsurile necesare” pentru a evita instabilitatea economică cauzată de criza coronavirusului, adăugând că „la nivel european vom fi mai flexibili în ceea ce privește ajutorul de stat” și că miniștrii de sănătate ai țărilor vor vorbi cu Comisia Europeană zilnic.

Tot marți, Macron a declarat că „suntem doar la începutul acestei epidemii”, după o vizită la serviciul de ambulanță de la spitalul Necker din Paris, scrie France24.

Franța este a doua cea mai afectată țară din Europa după Italia, care a intrat efectiv în blocaj pentru a opri răspândirea virusului.

Ministrul Culturii Franței și cinci parlamentari sunt infectați cu coronavirus. În general, virusul a ucis 48 de persoane și a infectat 2 281 în Franța. 105 dintre cazuri sunt critice și alte 12 persoane s-au recuperat total.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat zilele acestea că va fi înființat un fond special de investiții al UE pentru coronavirus, cu finanțare de 25 de miliarde de euro, urmând a fi eliberate imediat 7,5 miliarde de euro.

Enlarge

macron
Președintele Franței Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen

Marea Britanie. „Măsuri draconice”

Guvernul Marii Britanii solicită oamenilor cu simptome minore, cum ar fi tuse și răceală, să se auto-izoleze pentru următoarele două săptămâni. 

The Guardian scrie că noile măsuri au fost stabilite, după ce premierul Boris Johnson a cerut un „efort național” pentru combaterea virusului, insistând că experții „știu să învingă”. 

El a spus că guvernul se pregătește să lucreze mai mult la faza de „întârziere” a infecției cu coronavirus. Iar cel mai bun sfat deocamdată a fost ca oamenii pur și simplu să se spele pe mâini.

Enlarge

boris-johnson
Premierul Marii Britanii Boris Johnson

În urma unor declarații, premierul a ajuns ținta unor știri false după ce a zis că „una dintre teorii este că boala trebuie să se răspândească fără a lua multe măsuri draconice”. Permierul a spus asta în contextul în care jurnalistul l-a întrebat dacă amânarea infectării cu coronavirusului s-ar putea face până la vară, scrie thesun.co.uk

Premierul spune că „ar fi mai bine dacă luăm toate măsurile pe care le putem face acum pentru a opri apogeul bolii”.

În Marea Britanie au fost confirmate 460 de cazuri de coronavirus și 8 decese.

Spania. Planul „șoc”

Pedro Sanchéz, primul ministru al Spaniei a declarat luni că va dezvălui un plan „șoc” pentru a combate răspândirea coronavirusului, deoarece numărul de decese a crescut la 84, iar peste 2 964 de persoane au fost diagnosticate cu COVID-19, scrie thelocal.es

Fără a da mai multe detalii, premierul a spus că a lucrat la acest plan cu sindicatele și cu oamenii de afaceri pentru două săptămâni și este gata să fie prezentat.

„Vom anunța un plan șoc în câteva zile, de îndată ce determinăm diagnosticul exact și reglăm bine măsurile”, a spus el. „Vrem ca planul să fie eficient și proporțional cu scara problemei”.

Camera inferioară a parlamentului din Spania a fost suspendată marți, după ce un parlamentar a fost diagnosticat pozitiv pentru coronavirus. Camera inferioară a parlamentului a decis să se închidă pentru cel puțin o săptămână. Băncile și alte companii din țară au cerut personalului să lucreze de acasă.

„Noi vom face ce este necesar, unde este necesar și oricând este necesar. Împreună vom depăși această criză”, a declarat premierul spaniol. Sanchez a spus că guvernul intenționează să garanteze medicamente și să ofere linii de credit întreprinderilor mici lovite de focar.

Enlarge

pedro-sanchez
Premierul Spaniei Pedro Sanchez

Germania. „60 – 70% din populație va fi infectată”

„Condițiile pentru a face față virusului în Germania sunt printre cele mai bune din lume”, a spus Merkel cu încredere. 

„Când virusul este acolo, populația nu are imunitate și nu există terapie, atunci 60 – 70% din populație va fi infectată”, a declarat Merkel la o conferință de presă miercuri la Berlin, potrivit cnbc.com.

Enlarge

merkel
Cancelara Germaniei Angela Merkel

„Procesul nu trebuie să se concentreze pe supraîncărcarea sistemului de sănătate prin încetinirea răspândirii virusului. Este vorba despre câștig de timp”, a menționat cancelara.

În Germania există 2 120 persoane infectate și trei decese. 84 de persoane s-au recuperat în totalitate.

Citește mai departe

Economie

Cum s-a transformat Moldova în ultimii 10 ani

Publicat

pe

PE SCURT

În ultimii zece ani Republica Moldova s-a schimbat în câteva domenii. Au rămas mai puțini oameni în țară, s-au născut mai puțini și au murit mai mulți. Salariile, precum și cheltuielile, au crescut, însă rămân insuficiente. Putem vedea că a scăzut șomajul, dar și numărul pasagerilor în transportul public în Republica Moldova. 

În schimb, putem spune că au început să ne viziteze mai mulți oameni. Din 2010 numărul turiștilor s-a dublat și cei mai mulți vin din România.

PE LUNG

Populația stabilă din Republica Moldova în 2010 era de 3 563 695 de oameni. În 2019, cifra a scăzut doar cu 20 987 de oameni. Totuși, Biroul Național de Statistică a recalculat numărul populației pentru ultimii 5 ani prin aplicarea definiției internaționale privind reședința obișnuită. Asta înseamnă că numărul populației este calculat în conformitate cu datele oferite de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră privind traversarea frontierei de stat de către persoanele fizice.

Prin urmare, în 2014 numărul populației care trăia în Republica Moldova era de 2 869 226. Peste patru ani, cifra a scăzut cu aproape 140 mii de oameni. 

În ultimii 10 ani a scăzut atât numărul celor decedați cât și celor născuți. Dacă în 2010 s-au născut 30 474, atunci în 2018 s-au născut cu aproape șase mii de copii mai puțin. În 2010 au decedat 43 631, iar în 2018 – 37 303. Tot cu șase mii a scăzut și numărul căsătoriilor (26 483 în 2010 vs. 20 399 în 2018). Divorțurile au scăzut în 8 ani cu 783 și în 2018 au ajuns la un număr de 10 721

Durata medie de viață:

69 de ani  – 2010

70 de ani – 2018

Banii, viața și locurile de muncă

În ultimii zece ani, salariul mediu lunar din economia națională s-a dublat. În 2010 acesta era de 2 971,7 lei, iar în 2018 salariul mediu era de 6 150 lei. Oricum, și atunci, și acum acest salariu nu acoperă cheltuielile cetățenilor care se plâng de salarii mici și pleacă peste hotare în căutare de un loc de muncă.

Un lucru este clar, rata șomajului s-a micșorat mai mult de două ori. Dacă în 2010 rata era de 7,4%, în 2019 a ajuns la 3%.

Un moment important din toți acești ani a fost în februarie 2015 când 1 euro a ajuns să coste 24 de lei, iar 1 dolar peste 18 lei. Pentru că cinci ani înainte de acest moment, 1 euro costa peste 16 lei, iar 1 dolar costa puțin peste 12 lei. Iar astăzi 1 euro a ajuns să coste 19,6 lei, iar 1 dolar 17,5 lei.

Este important de menționat în acest capitol despre consumul mediu lunar din 2010 și 2018, pentru că, la fel ca salariile, este un lucru, pentru unii, total departe de adevăr. De exemplu, consumul mediu lunar pentru o singură persoană în anul 2010 era de 1 371 de lei, iar în 2018 era de 2407 lei. Adică, anul trecut un om a cheltuit, în mediu, 78 de lei pe zi, tot cu achitarea serviciilor, cu distracții, alimentație, îngrijire personală și altele. 

Se observă o tendință pe parcursul acestor ani la capitolul locuințe. Numărul acestora s-a triplat în 8 ani. Dacă în 2010 au fost date în exploatare 2 670 de locuințe, atunci în 2018 numărul a crescut până la 6 008.

Călătoriile

Numărul turiștilor în Republica Moldova aproape că s-a dublat în ultimii zece ani. 

161 754 turiști – 2010

323 468 turiști – 2018

Cei mai mulți turiști au venit din România (19% atât în 2010, cât și-n 2018) și din Federația Rusă. Și aici există o tendință: numărul turiștilor ruși veniți în Republica Moldova a scăzut vizibil: de la 14,8% în 2010 la 9% în 2018.

De asemenea, se atestă o tendință a călătoriilor în Moldova. Numărul pasagerilor care au zburat cu avionul a crescut cu aproape un milion. 

Putem observa că numărul pasagerilor cu trenul a scăzut considerabil cu 3 milioane. În 2018 au fost doar un milion și jumătate de pasageri. Asta ar putea să însemne că o parte din oameni și-au cumpărat mașini personale și evită să mai meargă cu transportul public. Până astăzi, în Republica Moldova sunt 645 327 autoturisme. În 2012 existau 435 432 automobile, adică cu 209 895 mașini mai puține.

Citește mai departe

Externe

„Trump a fost ales de Dumnezeu” și alte lucruri ce s-au întâmplat în lume săptămână trecută

Publicat

pe

PE SCURT

În această săptămână au avut loc evenimente importante pe plan mondial și în Europa, în special. A fost votat bugetul cu cheltuieli de peste 168 de miliarde de euro. A fost investită noua Comisie Europeană (președintă este Ursula von der Leyen) de Parlament cu o majoritate largă. Palestenienii au protestat împotriva politicii SUA privind coloniile israeliene, iar un ministru din SUA a declarat că Trump a fost ales de Dumnezeu. Mai mult, Ungaria vrea să trimită un astronaut în spaţiu în 2024.

PE LUNG

1. Malta: Un ministru a demisionat în urma scandalului legat de investigarea asasinării jurnalistei

Ministrul maltez al turismului, Konrad Mizzi, a demisionat marţi în urma scandalului în creştere legat de asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia în 2017, dar a negat orice implicare în cazul care a zguduit Malta, în timp ce ministrul economiei, Christian Cardona, s-a autosuspendat din executiv până la finalizarea anchetei poliţiei, relatează Reuters şi AFP.

Am simţit că este de datoria mea să demisionez din calitatea de ministru pentru a permite guvernului lui Joseph Muscat să-şi continue munca, a spus Mizzi, suspectat de jurnalista asasinată că a primit mite prin intermediul unor societăţi panameze.

2. SUA: Unul dintre miniștri a afirmat că Donald Trump a fost ales de Dumnezeu

Donald Trump a spus cândva în glumă că ‘el este Alesul’, dar pentru unul dintre miniştrii săi este evident: preşedintele republican a fost ales de Dumnezeu… la fel ca predecesorul său democrat, Barack Obama, potrivit France Presse.

Ştiţi, Barack Obama nu ar fi devenit preşedinte al SUA dacă Dumnezeu nu ar fi hotărât. Şi nici Donald Trump, a declarat ministrul demisionar al energiei, Rick Perry, la canalul Fox News, într-un interviu difuzat duminică.

3. Palestinienii protestează împotriva politicii SUA privind coloniile israeliene

Mii de palestinieni protestează marţi în principalele oraşe din Cisiordania împotriva anunţului făcut de administraţia preşedintelui american Donald Trump de a nu mai considera ilegale coloniile israeliene, relatează DPA.

Manifestaţii au avut loc la Ramallah, Tulkarm, Betleem şi Hebron, cu apeluri de a mărşălui şi la punctele de control israeliene din afara oraşelor palestiniene autonome.

4. Alegeri în Hong Kong: Victoria democraţilor, trecută sub tăcere de mass-media în China continentală

Victoria opoziţiei în alegerile locale din Hong Kong a fost trecută sub tăcere marţi de mass-media din China continentală, unde doar ediţiile pentru străinătate au evocat un vot “distorsionat” în favoarea taberei democrate, informează AFP.

Mass-media de la Beijing, care în timpul weekendului i-au îndemnat pe hongkonghezi să vină la urne pentru a spune nu violenţei alegându-i pe candidaţii pro-Beijing, s-au abţinut marţi să publice rezultatele scrutinului.

Luni, marele jurnal al serii de la televiziunea naţională s-a abţinut să vorbească despre alegerile din Hong Kong, pe care adversarii şefei executivului, Carrie Lam, le-au câştigat detaşat, după aproape şase luni de proteste în regiune semiautonomă.

5. Ungaria vrea să trimită un astronaut în spaţiu în 2024

Ungaria intenţionează să trimită un astronaut în spaţiu în 2024, a declarat miercuri ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, în cadrul conferinţei ministeriale a Agenţiei Spaţiale Europene desfăşurate la Sevilla, transmite MTI.

Va fi o nouă ocazie pentru Ungaria de a se dezvolta şi de a avansa, concentrându-se pe pregătirea celui de-al doilea astronaut ungar, ce urmează să fie trimis pe Staţia Spaţială Internaţională – ceea ce considerăm a fi un plan realist pentru 2024 -, în cooperare cu agenţia rusă Roscosmos, a explicat Szijjarto.

6. Parlamentul European a adoptat bugetul UE pe 2020

Parlamentul European a adoptat miercuri bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020, după ce a obţinut o majorare a fondurilor alocate pentru mediu, cercetare şi pentru programul Erasmus, transmite AFP.

După trei săptămâni de negocieri dificile, Parlamentul European a reuşit să obţină de la statele membre o majorare cu 850 milioane de euro comparativ cu propunerea de buget a Comisiei Europene, pentru a finanţa lupta împotriva încălzirii climei, digitalizarea şi programul Erasmus+ pentru tineri.

Ultimul buget anual înainte de viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, bugetul UE pentru anul 2020 cuprinde un nivel global de credite de angajamente pentru cheltuieli viitoare în valoare de 168,7 miliarde euro (o creştere de 1,5% comparativ cu 2019). De asemenea, plăţile ce vor fi făcute în cursul exerciţiului 2020 au crescut şi ele cu 3,4% până la 153,6 miliarde euro.

7. Noua Comisie Europeană a fost învestită de Parlament cu o majoritate largă

Noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen a primit miercuri votul de încredere din partea Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg. S-au înregistrat 461 de voturi pentru”, 157 de voturi împotrivă” și 89 de abțineri. Noul Executiv comunitar urmează să își înceapă mandatul pe 1 decembrie.

8. Parlamentul European a declarat pe 28 noiembrie situaţie de urgenţă privind clima

Înaintea Conferinţei ONU pentru schimbările climatice COP25 de la Madrid din 2-13 decembrie, deputaţii au adoptat joi o rezoluţie prin care declară situaţie de urgenţă privind clima şi protecţia mediului în Europa şi la nivel global. Ei au solicitat, de asemenea, ca toate propunerile legislative şi bugetare făcute de Comisie să fie în conformitate cu obiectivul de limitare a încălzirii globale sub 1,5°C, informează un comunicat oficial emis de legislativul comunitar.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social11 ore în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

PoliticăO zi în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

SocialO zi în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

SocialO zi în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură2 zile în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

Lifestyle2 zile în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

Cultură2 zile în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930