Cine vine după Grecia: candidaţii la faliment de stat (DW)

De Bernd Riegert/ Maria Pascu, Oviciu Suciu

Experţii financiari le numesc "PIGS", adică porci, referindu-se la ţările din zona euro canditate la un posibil faliment de stat: Portugalia, Irlanda, Grecia şi Spania. Toate aceste ţări au datorii externe uriaşe, deficite bugetare considerabile şi o creştere slabă a economiei.

Să le luăm pe rând.

Portugalia are nevoie în următoarele luni de 20 de miliarde de euro, care urmează a fi procuraţi prin emisia de noi obligaţiuni de stat. Dobânda pe care Portugalia va fi obligată să o accepte pentru ca investitorii să fie dispuşi să împrumute guvernului de la Lisabona suma dorită a crescut substanţial, după ce agenţiile de rating au revizuit descendent ratingul pentru Portugalia.

Executivul de la Lisabona a decis măsuri drastice de austeritate, împotriva cărora există deja proteste în toată ţara. În acest an, Portugalia va fi nevoită să facă noi împrumuturi, în valoare de 8% din PIB. Suma totală a datoriilor externe atinge în prezent 85% din PIB. Potrivit Tratatelor europene, datoriile externe nu au voie să depăşească 60 de procente.

Irlanda se luptă cu rambursarea datoriilor de stat. Deficitul bugetar va atinge în acest an 14,7% din PIB, un procentaj mai mare decât Grecia. Guvernul de la Dublin încearcă cu disperare să facă economii, reducând substanţial serviciile publice. Totalul datoriilor de stat ale Irlandei se ridică la 82% din PIB. Totuşi, prin programul de austeritate impus de executiv, Irlanda a reuşit să liniştească spiritele pe pieţele financiare şi să evite o creştere necontrolată a dobânzilor oferite pentru obligaţiunile de stat.

Ministrul de finanţe al Spaniei, Elena Salgado, o repetă cu fiecare ocazie: "Nu suntem Grecia". Iar datele statistice îi dau dreptate. Datoriile externe ale Spaniei se ridică la 66% din PIB. Însă deficitul bugetar va atinge în acest an aproximativ 10% din PIB. Dobânzile pe care Spania trebuie să le plătească pentru obligaţiunile de stat se află în prezent încă la un nivel suportabil, majorându-se însă treptat. Guvernul de la Madrid a decis de curând un program de austeritate de 50 de miliarde de euro.

Care este situaţia în afara zonei euro?

Din cele 16 state membre ale Uniunii Europene care nu fac parte din zona euro, România, Ungaria şi Letonia au primit deja ajutoare financiare din partea Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional pentru a evita falimentul de stat.

România a primit un împrumut de 20 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene, a FMI şi a Băncii Mondiale însă transferurile au fost oprite la un moment dat de FMI, din cauză că executivul de la Bucureşti nu a respectat condiţiile stricte de austeritate impuse. Noul guvern a promis că pe viitor va respecta toate condiţiile şi România poate astfel să obţină din nou credite din partea Fondului Monetar Internaţional.

Ungariei i-au fost aprobate în 2008 20 de miliarde de euro credit, din care a folosit doar aproximativ 7 miliarde, iar Letonia a obţinut un credit de 7,5 miliarde de euro.

Care este situaţia în cea mai mare economie a Uniunii Europene, Germania?

Deficitul bugetar al Germaniei se află între 3 şi 4% din PIB, o rată suportabilă comparativ cu alte state ale Uniunii Europene şi zonei euro. Totuşi, până în 2013, Republica Federală trebuie să împrumute din pieţele financiare 500 de miliarde de euro. Suma totală a datoriilor externe ale Germaniei se ridică în prezent la peste două mii de miliarde de euro.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.

Subiecte similare