De Mariana Nicolaev/ Chişinău / Moldova.ORG/ — În toată lumea sectorul public este vast şi mereu se lărgeşte din punctul de vedere al veniturilor şi cheltuielilor publice, al creditelor şi necesităţilor mereu crescânde ale societăţii privind serviciile publice.
Semnificaţia creşterii relative a mărimii sectorului public se concretizează prin faptul că administraţia publică, în condiţiile actuale, a pătruns în toate sferele economiei naţionale. În zona cheltuielilor publice cea mai înaltă dinamică au avut-o transferurile, după care un loc deosebit l-au ocupat cheltuielile de consum ceea ce arată că statul atribuie o importanţă tot mai mare funcţiei de redistribuire a produsului naţional în favoarea grupelor de populaţie defavorizate (invalizi, pensionari, studenţi, familii mai puţin asigurate).
Conform evoluției cheltuielilor pe sectoare în bugetul de stat din ultimii ani, se observă că cheltuielile sectorului social (învăţământ, cultură, ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială) continuă să prevaleze asupra celorlalte categorii de cheltuieli, înregistrând cea mai mare pondere pe fonul cheltuielilor totale.
Cheltuielile pentru sectorul social în anii 2009-2014 au înregistrat ritmuri de creştere mai înalte comparativ cu alte ramuri, dar începând cu anul 2010 observăm o creştere ca pondere atât în totalul cheltuielilor, cât şi în structura PIB-ului . Aceasta reflectă, în special, austeritatea bugetară persistentă, precum şi dezvoltarea serviciilor sociale contra plată.
Cheltuielile pentru serviciile generale de stat, inclusiv activitatea externă, justiţia şi jurisdicţia internaţională, apărarea naţională, ordinea publică şi securitatea naţională, înregistrează un nivel cuprins între 4,4 și 5,6 puncte procentuale.
Ponderea cheltuielilor de ordin economic în totalul cheltuielilor s-a majorat de la 9,6% în anul 2009 până la 12,1% în anul 2011, înregistrând variaţii semnificative de la an la an, precum şi între sectoare.
O caracteristică a fenomenului creşterii cheltuilelilor publice în cadrul PIB-ului, inclusiv și pentru Moldova, reprezintă dependenţa acestora de nivelul de dezvoltare economico – socială a fiecărui stat.
În ţările în care PIB e lotor este de peste 3400 de dolari SUA, se utilizează de regulă, peste 30% din PIB pentru cheltuielile publice, în timp ce statele în care produsul intern pe locuitor este sub 1000 de dolari SUA, situație ce caracterizează și Republica Moldova, proporţia cheltuielilor publice în PIB este de până la 30 puncte procentuale.
Și pentru că datoria de stat, este și ea o componentă care provoacă cheltuieli, în Republica Moldova situația datoriei interne cît și cea externă, demonstrează o îmbunătățire a lucrurilor.
Ponderea datoriei de stat externe în PIB va continua să se diminueze de la 12,3% la sfârşitul anului 2008 până la 8% la sfârşitul anului 2011.
Pe când datoria de stat internă ca pondere în PIB, a scăzut de la 5,8 puncte procentuale la finele anului 2008 până la 3,7% la finele anului 2011.
Sperăm că povara datoriei în 2012, va demonstra în continuare o micșorare continuă.
