Moldova.ORG — Rezultatele inregistrate in cei aproximativ 4 ani de implementare a Asigurarilor Obligatorii de Asistenta Medicala (AOAM) au demonstrat justetea deciziei adoptate privind trecerea la asigurarile in medicina, calificand-o drept una istorica si foarte curajoasa.
Declaratii in acest sens a facute de ministrul sanatatii, Ion Ababii, si directorul Comisiei Nationale de Asigurari in Medicina (CNAM) in cadrul sedintei de totalizare a implementarii AOAM in primul semestru al anului curent.
Potrivit ministrului Sanatatii, din momentul implementarii AOAM, bugetul destinat sistemului public de sanatate a sporit de circa 2,4 ori, respectiv, in aceleasi proportii au crescut veniturile si cheltuielile institutiilor medico-sanitare. Sporirea durabilitatii financiare a sectorului sanatatii a permis institutiilor medico-sanitare publice sa activeze intr-un mod mai sigur si sa-si planifice mai real volumul serviciilor prestate populatiei. De circa 3,7 ori, in raport cu 2003, au sporit cheltuielile legate de procurarea medicamentelor si de 2,2 ori cele legate de procurarea alimentelor.
Potrivit informatiei prezentate, de la inceputul implementarii sistemului de asigurari obligatorii in medicina salariile personalului medical au crescut de circa 2,8 ori, in timp ce salariile medii pe economie au crescut de circa 2,1 ori. Totodata, s-a mentionat ca, desi s-a inregistrat o dinamica pozitiva a majorarii cheltuielilor pentru remunerarea muncii in sfera medicinii, marimea reala a salariilor ramine a fi relativ joasa.
In contextul asigurarii cu medicamente, s-a relevat ca, drept urmare a unor actiuni menite sa optimizeze procesul de achizitionare a medicamentelor, sa previna contraventiile in acest domeniu, s-a reusit stabilizarea situatiei legate de cresterea preturilor la produsele medicamentoase. De asemenea, s-a inregistrat o crestere a gradului de utilizare de catre populatie a medicamentelor compensate, achitate de CNAM.
Printre problemele existente in sistemul de sanatate au fost evidentiate cele privind asigurarea cu cadre medicale, in special in zonele rurale; capacitatile manageriale nesatisfacatoare la nivelul conducatorilor institutiilor medicale; echipamentul si tehnologiile medicale depasite; sediile invechite, care necesita reparatii capitale.
