Saptamina trecuta, Parlamentul a aprobat Codul Audiovizualului (CA) cu voturile deputatilor comunisti, crestin democrati si democrati. De altfel, proiectul CA a fost elaborat de catre aceiasi deputati.
Varianta finala a CA, supusa dezbaterilor in Parlament la 27 iulie, n-a fost prezentata societatii civile. Prin urmare, nu se stie exact ce prevede codul si nici ce statut vor avea posturile de radio si televiziune „Antena C” si „Euro TV” – un subiect destul de sensibil. Se spune ca acestea fie vor deveni filiale ale „Teleradio-Moldova”, fie vor fi privatizate.
Alexandru Dorogan, presedintele Asociatiei Presei Electronice (APEL), a declarat pentru JURNAL ca varianta pe care a vazut-o domnia sa este una de pina la adoptare. „in formula pe care am vazut-o eu era scris ca studiourile raionale, municipale, care vor exista la momentul respectiv, se vor transforma in filiale ale serviciului public. Deci, pina atunci, adica pina la „momentul respectiv”, se poate intimpla orice cu statutul acestor studiouri, pentru ca administratia publica locala poate lua oricind alta decizie. Deci, nimeni nu stie foarte clar ce este acolo. CA nu se refera, insa, deloc la „Teleradio Gagauz-Yeri”, de parca aceasta nici n-ar fi in republica asta”, a declarat Dorogan. Codul urmeaza a fi promulgat de presedintele Voronin pina la publicarea in „Monitorul Oficial”.
JURNAL a solicitat unor ziaristi de la posturile „Antena C” si „Euro TV” sa se pronunte pe marginea CA adoptat.
Vasile State, directorul postului de radio „Antena C”: „Vor avea de pierdut ascultatorii”
„Ceea ce ne doare pe noi este statutul care urmeaza sa-l aiba postul prin prisma Codului adoptat. Aici avem o mare incertitudine pentru ca nu exista o prevedere legala in Cod privitor la felul in care vor functiona institutiile publice locale. O lege trebuie sa spuna clar cite filiale ar fi trebuit sa aiba „Teleradio-Moldova”, unde, in ce localitati, eventual in baza caror institutii publice locale s.a.m.d. Iar Codul nu ne ajuta in aceasta privinta si suntem in continuare inclinati sa credem ca s-a facut asa intentionat pentru a putea pina la urma lichida „Antena C”. Oricare dintre aceste doua variante – lichidare sau filiala – va insemna, de fapt, pierderea identitatii „Antenei C”. Respectiv, daca vom fi filiala, vom emite de la doua pina la sase ore programe strict locale, ceea ce inseamna ca „Antena C” nu va mai fi un post care informeaza. Daca va fi privatizat – acelasi lucru. inca nu stim cine ar putea fi noii patroni, dar se stie ca cei care vor veni vor dori sa promoveze o anumita politica. Noi am promovat o politica in interesul publicului larg. Concluzia este ca cei care vor avea de pierdut vor fi ascultatorii nostri.”
Lucia Culev, radiojurnalista „Antena C”: „Afilierea ar fi un regres”
„Bineinteles ca am fost luati prin surprindere, pentru ca s-a vorbit anterior despre privatizare si aceasta a fost dur criticata in expertizele CE si OSCE. Noi am precizat acest lucru la conferinta de presa a domnului Stepaniuc cu doamna Marianne Mikko si primul ne-a dat asigurari ca postul va ramine public. Asta se intimpla acum trei saptamini, dupa care auzim in Parlament altceva. Sa ne afiliem la un post ca „Radio Moldova” ar fi un regres, nu ne putem intoarce la stilul de lucru de acolo. La acest subiect se face trimitere la situatia Poloniei, Rominiei etc. Da, dar „Antena Bucurestiului” are frecventa proprie, are grila 24 din 24 de ore si lucreaza foarte bine. Noi ne pricepem sa facem si alte emisiuni, nu numai locale. Eu ma tem ca vor avea de suferit nu numai emisiunile de dezbateri si actualitate, ci si emisiunile de cultura romineasca. Noi intotdeauna am avut aici libertate sa ne facem meseria profesionist. Noua ne place aici si vom lupta pentru acest post de radio!”.
Dina Pripa, seful departamentului actualitati si publicistica la „Euro TV”: „Vom pleda pentru autonomie”
„A fost un document adoptat in secret si in mare graba. Trebuie sa citim printre rinduri ca sa intelegem de ce a fost nevoie de acest Cod. Echipa noastra incearca sa-si pastreze calmul. Noi am trecut si cu alte ocazii prin momente similare atunci cind a fost sistata licenta de emisie pentru „Euro TV”. Suntem decisi si de aceasta data sa rezistam si sa gasim formule care ar permite echipei sa se mentina in actuala componenta si sa-si pastreze grila de emisie. Eventual, daca va fi posibil, sigur ca vom pleda pentru autonomie financiara a postului, deci vom tinde sa privatizam acest post din contul fiecarui angajat contra anilor lucrati la acest post. Fiecare membru al echipei noastre exclude din start varianta devenirii postului nostru filiala a „Teleradio-Moldova”.”
// Jurnal de Chisinau