Connect with us
"
"

Partidul Acțiune și Solidaritate

Câte guverne din R.Moldova au căzut în urma moțiunii de cenzură. Va urma Guvernul Maia Sandu?

Publicat

pe

PE SCURT

Deputații socialiști au înaintat astăzi moțiune de cenzură Guvernului condus de Maia Sandu. Aceasta după ce Executivul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii privind  Procuratura. În moțiunea lor, socialiștii au invocat faptul că  Guvernul Sandu se face vinovat de eșecul reformei justiției. Pe de altă parte, Maia Sandu a declarat că o justiție adevărată și funcțională este cheia pentru ca să poată fi construit un stat pentru oameni.

Noțiunea de moțiune de cenzură a fost inclus în Constituție încă din 1994, iar  total, în istoria Republicii Moldova în urma acestei proceduri au căzut până acum trei guverne.

PE LUNG

Ce este moțiunea de cenzură?

Moțiunea de cenzura este un act prin care Legislativul retrage mandatul acordat anterior Executivului pentru guvernare, de aceea deseori este numită vot de neîncredere. Ea poate fi inițiată de cel putin 1/4 din numărul deputaților aleși. Ca să intre în vigoare trebuie să fie votată de 51 de parlamentari.

În cazul adoptării moțiunii de cenzură, primul-ministru prezentă în termen de cel mult 3 zile, președintelui Republicii Moldova demisia Guvernului. După exprimarea votului de neîncredere de către Parlament, Guvernul îndeplinește numai funcțiile de administrare a treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Câte guverne au căzut în urma moțiunii de cenzură

În total, în istoria Republicii Moldova până acum au picat trei guverne în urma votului de neîncredere acordat de Parlament – Guvernul Ion Sturza (19 februarie -21 decembrie 1999), Guvernul Vlad Filat  (4 ianuarie 2011- 30 mai 2013) și  Guvernul Valeriu Streleț (30 iunie-30 octombrie 2015).

Guvernul Ion Sturza

Guvernul Ion Sturza a căzut exact 20 de ani în urmă, pe 9 noiembrie 1999, cu votul a 58 de deputați, comuniști, creștin-democrați și independenți desprinși de formațiunile de centru-dreapta, acțiune sprijinită și de președintele Petru Lucinschi. Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, în luarea sa de cuvânt a ținut să sublinieze că responsabilitatea pentru scăderea dramatică a nivelului de trai, agravarea problemelor economice, creșterea datoriilor interne și externe revine întru totul cabinetului Sturza și ADR care a sprijinit „o echipă de neprofesioniști în mare parte corupți”.

Alexandr Muravschi, care a deţinut funcţia de viceprim-ministru, ministru al economiei și reformelor în Guvernul Sturza, a declarat după mai mulți ani că drept motiv pentru demiterea guvernului condus de Ion Sturza a fost acuzația că Executivul nu s-a pregătit bine pentru iarnă. În realitate, însă potrivit lui Muravschi  a doua zi după demiterea Guvernului, a fost sunat de președintele de atunci, Chiril Lucinschi şi asigurat că deşi Guvernul a fost demis, el  îşi va păstra funcţia. La întrebarea lui Murasvschi cum se poate întâmpla ca el, ca  persoană direct responsabilă de pregătirea pentru iarnă  să rămână în funcție, președintele ar fi răspuns: „Nu lua în serios aceste jocuri politice”.

După demiterea Guvernului Ion Sturza, a fost învestit Guvernul Braghiș, care a activat până la începutul anului 2001, când la puterea au venit comuniștii.

Guvernul Vlad Filat 2

Moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvern Filat 2 a fost înaintată în  februarie 2013 de Partidul Comuniștilor, în toiul unei crize politice generate de vânătoarea de la Pădurea Domnească și situația critică de la Banca de Economii. Moţiunea a fost semnată de 34 de deputaţi. Motivul de bază pe care l-a invocat PCRM a fost corupţia din cadrul Guvernului. Comuniștii au spus că guvernul Filat era asociat cu corupţia, care a substituit democraţia şi integrarea europeană și că mai mulţi membri ai Guvernului au fost implicaţi în scheme de corupţie. Este vorba despre administraţia fiscală, infrastructura drumurilor.

Guvernul condus de prim-ministrul Vlad Filat a primit vot de neîncredere din partea a 54 de parlamentari PD, PCRM și deputații neafiliați. Cei care nu au votat pentru moţiunea PCRM au fost liberal-democraţii şi liberalii.

Guvernul Vlad Filat 2 a fost urmat de Guvernul Leancă.

Guvernul Valeriu Streleț

Guvernul Streleţ a fost demis în octombrie 2015, la câteva zile după arestarea liderului liberal-democrat Vlad Filat. Moțiunea a fost susținută cu voturile a  65 de deputaţi. Partidul Democrat, membru al AIE-3, a acceptat atunci să voteze moţiunea de cenzură, alături de comuniști și socialiști.

Motivul care a stat la baza moțiunii de cenzură a fost„suspiciunea de corupție a premierului Valeriu Streleț. În moţiunea de cenzură depusă de parlamentarii socialişti şi comunişti, premierul era acuzat că se preocupa excesiv de apărarea fostului lider al PLDM, Vlad Filat, în detrimentul treburilor publice, şi că ar fi implicat în scheme de corupţie prin firma sa şi cea a şefului său de partid arestat pentru luare de mită şi abuz de putere.

Valeriu Streleţ a declarat că prin demisia guvernului se va pune capăt parcursului european al Republicii Moldova. El a sugerat că parlamentarii ar face jocul omului de afaceri Vlad Plahotniuc.

După demiterea Guvernului Streleț, peste aproape trei luni, în ianuarie 2016 a fost învestit Guvernul Pavel Filip, iar PDM a venit la guvernare.

Ce urmează?

Cel mai probabil marți, moțiunea urmează a fi dezbătută în ședința plenară a Legislativului.  Guvernul Maia Sandu va cădea dacă moțiunea va fi susținută de majoritatea simplă a deputaților. Moțiunea de cenzură înaintată de socialiști (36 de mandate) va fi votată cel mai probabil și de deputații PDM (30 de mandate). Deputatul democrat, fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, a declarat anterior că Partidul Democrat nu are cum să nu voteze demisia Guvernului condus de Maia Sandu, având în vedere situația actuală din țară, lipsa de rezultate și competențe ale actualului executiv.  Fracțiunea Partidului ȘOR a declarat că încă urmează să ia o decizie.

După prezentarea în Parlament a proiectului pentru modificarea Legii Procuraturii, dar și înaintarea moțiunii de cenzură de către PSRM, Maia Sandu a declarat că dacă cade Guvernul prin moțiune de cenzură, vor fi afectate mai multe proiecte cu privire la creșteri salariale și pensii. „ Acest Guvern este singurul Guvern credibil, care a putut să restabilească atât de repede finanțarea. Noi am adus miliarde de lei, în aceste câteva luni, din surse externe”, a declarat Maia Sandu.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra plată, angajații de la entităţile publice şi private vor putea dezvălui practicile ilegale, iar acestea vor fi înregistrate în Registrul dezvăluirilor practicilor ilegale şi al avertizărilor de integritate, potrivit unor hotărâri aprobate astăzi de Guvern.

Un alt subiect important pe agenda Executivului a fost proiectul de modificare a Constituției, potrivit căruia a fost exclus termenul de probă de cinci ani pentru judecătorii numiți în funcție, judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție vor fi numiți de președinte țării, iar membrii CSM să aibă un mandat unic de șase ani de zile

PE LUNG 

Salariile medicilor se majorează că 10%

Guvernul a aprobat astăzi majorarea cu 10% a salariilor de funcţie ale personalului medical cu studii superioare (medici), personalului medical mediu, personalului medical inferior, personalului administrativ – gospodăresc și personalului de conducere din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale Viorica Dumbrăveanu a declarat că de majorare vor beneficia 49900 de angajați din sistemul medical. Cheltuielile necesare pentru implementarea proiectului propus se estimează pentru anul 2020 la 299 milioane lei, resurse financiare planificate în cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.Hotărârea va intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Practicile ilegale vor putea fi examinate și raportate de orice angajat

Guvernul a aprobat Regulamentul privind procedurile de examinare şi raportare internă a dezvăluirilor practicilor ilegale. Documentul stabileşte procedura de raportare de către angajaţii entităţilor publice şi private, precum şi reglementează procedura de înregistrare şi examinare a dezvăluirilor. 

Astfel, dezvăluirile sunt înregistrate în Registrul dezvăluirilor practicilor ilegale şi al avertizărilor de integritate, ţinut de către angajator. Persoana care a făcut dezvăluirea internă, obține statutul de avertizor de integritate. Avertizorul de integritate care a comunicat o dezvăluire cu bunăcredință nu este pasibil de răspundere disciplinară. Conducătorii entităţilor publice sau private vor transmite Centrului Naţional Anticorupţie informaţia cuprinsă în avertizarea de integritate.

Proiect de lege privind avocatura a fost retras din Parlament

În 2016, Guvernului a aprobat şi prezentat Parlamentului spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la avocatură, care a fost aprobat în I lectură la 2 noiembrie 2017. 

Dat fiind faptul că a trecut o perioadă considerabilă de timp din momentul când proiectul a fost elaborat și până în prezent, în cuprinsul acestuia au fost identificate prevederi care nu mai sunt actuale și care necesită a fi revizuite, reieșind din realitățile existe şi ultimele modificări în legislație.

Totodată, ministrul Justiției Fadei Nagacevschi a declarat că varianta actuală a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la avocatură nu este susținută nici de Uniunea Avocaților, care a intervenit către Ministerul Justiției cu solicitarea de retragere a acestuia din Parlament. „Totodată, prin prezentul proiect se va asigura o oportunitate suplimentară de perfecționare a proiectului de lege retras, prin crearea unei posibilități de analiză şi eventuală includere a unor propuneri noi de modificare a Legii cu privire la avocatură”, se arată în proiectul decizie. 

Bibliotecile publice vor presta servicii contra plată

Guvernul a aprobat Regulamentul privind serviciile prestate de bibliotecile publice. Documentul  reglementează modul de prestare a serviciilor de bibliotecă, stabilește lista serviciilor de bibliotecă de bază dar și lista și condițiile generale de prestare a serviciilor de bibliotecă contra plată. Astfel, potrivit documentului, un împrumut la domiciliu al echipamentului (laptop, tabletă, e-reader, proiector etc.) de la biblioteca publică va costa 50 lei/zi, înregistrarea informațiilor pe suport de memorie externă, oferit de bibliotecă va costa 5 lei, filmarea în bibliotecă a evenimentelor private sau a altor situații de utilizare a spațiului de bibliotecă în calitate de platou de filmare va costa 100 lei/oră.

Ministrul Educației Corneliu Popovici a declarat că astfel se vor acumula anume surse pentru îmbunătățirea funcționării acestor instituții, dar că „aceste taxe nicidecum nu vor restricționa acele servicii care sunt prestat gratis”.

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Constituției 

Guvernul a aprobat un proiect de lege privind modificarea Constituţiei Republicii Moldova. Modificările țin de:

  • termenul inițial de numire a judecătorilor, 
  • selectarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, 
  • concretizarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procesul de autoadministrare a sistemului judecătoresc, componenței și competențelor acestuia.

Ministrul Justiției Fadei Nagacevschi a declarat că proiectul va fi transmis spre examinare și obținerea avizului Curții Constituționale. 

„Nu excludem posibilitatea ca o să-l transmitem la Comisia de la Veneția ca în luna martie să obținem un aviz asupra acestor modificări constituționale ca toată societatea să se asigure că noi suntem de bună credință și activăm doar în interesul societății și statului”, a menționat ministrul.  

O primă intervenţie propusă prin intermediul acestui proiect se referă la excluderea termenului iniţial de cinci ani de numire al judecătorilor, drept termen de probă. Actualmente, judecători sunt numiți inițial pentru o perioadă de cinci ani. Numai în cazul în care își desfășoară activitatea în mod corespunzător pe parcursul acestei perioade, judecătorii sunt numiți pînă la atingerea plafonului de vârsta de 65 de ani. 

„Această abordare a devenit necesară în lumina potențialului efect al acestui termen asupra independenței și imparțialității sistemului judecătoresc, remarcat de către organizațiile internaționale, precum și a promovării noului sistem de evaluare a judecătorilor”, se arată în nota explicativă a documentului. 

De asemenea, se exclude formula, potrivit căreia judecătorii din prima instanță și cei de la Curtea de Apel sunt numiți în funcție de președintele țării,  iar cei de la Curtea Supremă de Justiție – de către parlament. „Or, practica ne arată că Parlamentul deseori tergiversează numirea acestor judecători”, a menționat ministrul. Astfel, în urma acestor modificări judecătorii de la CSJ vor fi numiți de președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Dar aici președintele va avea dreptul să refuze candidaturile CSM-ului o singură dată.

Suplimentar, se precizează că criteriile de selectare a judecătorilor CSJ, inclusiv vechimea în muncă, urmează a fi detaliate în lege.

Astfel„ articolul 116: alineatul (2) din Constituție va avea următorul cuprins: „Judecătorii instanțelor judecătorești se numesc în funcție, în condițiile legii, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.”.

De asemenea, Guvernul propune completarea Constituției cu un articol nou care va reglementa expres faptul că Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței autorității judecătorești.

O altă intervenție se referă la componența CSM. Actualmente, CSM este alcătuit din judecători și profesori titulari, aleși pe o durată de 4 ani și 3 membri de drept. Proiectul prevede ca membrii CSM să aibă un mandat unic de șase ani de zile și care nu poate fi prelungit și propune reglementarea expresă a faptului că „cel puţin jumătate din membrii CSM trebuie să fie judecători”.

În plus, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie consultat obligatoriu în procesul elaborării, examinării, aprobării și modificării bugetului de stat în partea ce ține de alocarea mijloacelor financiare destinate instanțelor judecătorești și este în drept să prezinte amendamente la actele remise pentru consultare.

Proiectul  mai vine cu o completare la art. 116 din Constituţia Republicii Moldova şi anume, alineatul (51 ) care va reglementa imunitatea funcţională a judecătorilor.

Aceștia vor avea imunitate funcțională doar în condițiile legii. „Judecătorii pot să beneficieze doar de imunitate funcțională și anume, imunitate în caz de urmărirea penală numai pentru acțiunile sau inacțiunile efectuate în exercitarea funcțiilor lor. În această privință, se pare evident că coruperea pasivă, traficul de influență, luarea de mită, precum și infracțiunile similare nu pot fi considerate ca acte săvârșite în exercitarea legală a funcțiilor sale. Precizăm că o practică similară există și în alte state. Spre exemplu, în Norvegia, unde judecătorii, de asemenea, nu beneficiază de imunitate personală, ci doar de imunitate funcțională. Această normă nouă este în conformitate cu standardele internaționale”, se arată în nota explicativă a Guvernului. 

Citește mai departe

Politică

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații și au lansat inițiative.

Deputații Platformei DA au lansat o inițiativă privind aprobarea legii Magnitsky, iar cei de la PAS s-au arătat nemulțumiți de lipsa implicării actualei guvernări pe cazul Rjavitin, tânărul dispărut cu o lună în urmă, în regiunea transnistreană, satul Pervomaisc, și care nu este găsit. Astăzi, PSRM a anunțat că va depune o plângere penală în care va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii în 2016.

PE LUNG

PPDA: Legea Magnitsky – o prioritate de importanță strategică

Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr a lansat în Parlament inițiativa privind adoptarea legii Magnitsky. „Este extrem de important ca această lege să fie adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova. Este singurul vehicul legislativ care poate alinia țara noastră la standardele de integritate stabilite de Global Accountability Act”, a declarat marți la o conferință de presă deputatul PPDA, Igor Munteanu.

Potrivit lui, prin această lege, Republica Moldova poate impune sancțiuni personale celor care comit încălcări grave ale drepturilor omului, securizându-și spațiul economic și politic de influența unor persoane cu cazier criminal.

„Legea e un scut împotriva impunității și nicidecum nu vizează doar cetățenii ruși implicați în spălarea de bani, cunoscută sub numele de „landormatul rusesc”. Orice alte persoane care comit abuzuri grave și crime contra populației sau care săvârșesc infracțiuni contra ordinii constituționale din Republica Moldova pot fi incluse pe această listă, conform legii”, a spus Igor Munteanu.

Potrivit lui, Impactul acestei legi poate fi uriaș. Legea va permite blocarea accesului la sistemul financiar-bancar pentru persoanele implicate în mari fraude bancare, grave încălcări ale drepturilor omului şi alte infracțiuni severe, conducând la interzicerea aflării lor pe teritoriul Republicii Moldova, confiscarea proprietăților și a bunurilor provenite din bani fraudați. Acest fapt va constitui un pas esențial în vederea introducerii instrumentelor adecvate de sancţionare și lichidării amenințărilor în adresa securității naționale. Formațiunea a f[cut apel la toți parlamentarii să susțină inițiativa legislativă.

PAS, nemulțumiți de lipsa implicării actualei guvernări pe cazul Rjavitin

Alexandru Rjavitin – cetățeanul Republicii Moldova, dispărut cu o lună în urmă, în regiunea transnistreană, satul Pervomaisc, este de negăsit. Deputații PAS au făcut apel către reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană Thomas Mayr-Harting, dar și misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate la Chișinău să fie alături de Alexandru și să ofere tot ajutorul posibil pentru soluționarea acestui caz.

Declarații în acest sens au fost făcute de deputații PAS – Doina Gherman, Mihai Popșoi și Oazu Nantoi, în cadrul unei conferințe de presă.

„La 16 ianuarie am avut o întrevedere cu reprezentanții OSCE unde am discutat despre Alexandru și despre fenomenul înrolării forțate în regiunea transnistreană a tinerilor. Am fost uimită să aflu că Misiunea OSCE în Republica Moldova nu deține, la moment, informații despre locul aflării lui Alexandru și că nu îi putem asigura nici asistență juridică, și nici asistență medicală, deoarece este nevoie de acreditare specială pentru aceasta pe teritoriul transnistrean. Accesul presei de la Chișinău este, la fel, interzis”, a declarat deputata PAS, Doina Gherman.

Deputatul Oazu Nantoi a declarat că președintele Igor Dodon nu va întreprinde nimic pentru asigurarea respectării drepturilor omului în stânga Nistrului. Potrivit lui, Igor Dodon va bloca orice tentativă de revenire la normalitate în raport cu regimul din stânga Nistrului, în speranța că se va alege cu voturi cumpărate la viitorul scrutin prezidențial.

„Sunt nevoit să constat că cetățenii RM de pe ambele maluri ale Nistrului au devenit ostatici ai intereselor personale al acestui personaj odios, care n-a întreprins nimic pentru eliberarea din închisoarea de la Tiraspol nici măcar a aceluiași Oleg Horjan – cetățean al RM, care, la Congresul XIV extraordinar al PSRM, i-a jurat credință și s-a pupat cu Igor Dodon”, a spus el.

„Prin urmare, ne propunem să venim cu o inițiativă legislativă care să promoveze mecanisme viabile menite să prevină asemenea probleme și în scurt timp vom examina și consulta un proiect de politică publică în acest sens”, se arată în declarația PAS.

PSRM va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii

PSRM va depune o plângere penală în care va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii în 2016. Anunțul a fost făcut de secretarul executiv al Partidului Socialiștilor Vlad Batrîncea, la o conferință de presă.

„În anul 2016, așa cum o parte a presei a relatat detaliat, fosta guvernare oligarhică a dat ordin Procuraturii Generale să pornească un dosar împotriva PSRM, pe niște fapte inventate, ca mai apoi să fie folosit, acest dosar, împotriva președintelui Igor Dodon și a colegilor noștri din PSRM. De cîte ori lui Plahotniuc nu-i plăcea o acțiune a președintelui sau a fracțiunii PSRM, scotea aceste dosare abuzive din sertar”, a menționat el.

Potrivit lui, socialiștii cer instituțiilor de drept să facă toate verificările „pe care le consideră necesare pentru a clarifica acest subiect”, dar în același timp să facă demersurile legale pentru pedepsirea celor care stau în spatele acestor „dosare ilegale și abuzive”. „Avem toate motivele să credem că redeschiderea lui este doar o continuare a șantajului la adresa PSRM și cerem ca cei care s-au folosit, sau se folosesc de astfel de mijloace ilegale să fie aduși în fața justiției și să răspundă pentru ce au făcut”, a adăugat Bătrîncea.

Citește mai departe

Politică

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar dacă ar fi organizate alegeri prezidențiale niciunul dintre candidați nu ar acumula destule sufragii și ar ar fi necesar turului II, unde s-ar confrunta Igor Dodon și Maia Sandu, arată un sondaj prezentat astăzi de Asociația Sociologilor și Demografilor.

Potrivit aceleiași cercetări, mai mult de jumătate din cetățeni spun că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar lucrurile care îi îngrijorează cel mai mult pe moldoveni sunt sărăcia și șomajul. Greu de crezut, dar studiul mai arată că dacă ar fi fost organizat un referendum și cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE și Uniunea Euroasiatică, cei mai mulți ar opta pentru cea din urmă.

De notat că, Asociația Sociologilor și Demografilor a publicat rezultatele altui sondaj înainte de alegerile din februarie 2019, unde diferența față de scorul obținut de PSRM era de  +17.2%. Situația a fost comentată de Doru Petruți.

PE LUNG

Alegeri parlamentare anticipate

Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, În forul legislativ ar accede PSRM, PAS și PDM, care au acumulat potrivit sondajului 32,1%, 15,6% și respectiv 7,3 %. Același sondaj mai arată totuși că dacă se iau în considerație votul decișilor, atunci în Parlament ar mai accede și Platforma DA. Rezultatele în baza voturilor celor deciși arată în felul următor- PSRM-44%, PAS 21,4, PDM-10 și Platforma DA 6,3 la sută.

Întrebați dacă vor merge la scrutin, 59,5% din respondenți au declarat că sigur că vor merge, iar 21,6- probabil că da.  

Totodată, sondajul mai arată că cetățenii nu vor alegeri parlamentare anticipate. 69,5% au declarat că apreciază negativ declanșarea unui scrutin parlamentar anticipat, în timp ce 17,3% au apreciat pozitiv, 7,8 s-au declarat indiferenți. 

De notat că cercetarea a arătat că 47 la sută din cetățeni nu și-au schimbat în ultimii cinci ani formațiunea politică preferată, în timp ce circa o treime – 33,8% au declarat că și-au schimbat partidul politic favorit. 58,4% au apreciat situația social-politică din țară drept una calmă și bună. 

Alegeri prezidențiale și cum trebuie ales șeful statului?

Potrivit sondajului, 71,7% din respondenți au declarat că președintele trebuie ales direct de popor, în timp ce 20,6% au spus că de Parlament. Aproape 70 la sută au spus că vor merge la scrutinul pentru alegerea șefului statului, iar 14,1 – probabil că da.

Totodată, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, atunci actualul președinte Igor Dodon și președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, s-ar confrunta în turul doi. Pentru Igor Dodon și-au exprimat intenția de vot aproape 34,8 dintre participanții la sondaj, iar pentru Maia Sandu – 20,2 %. Cei doi sunt urmați de liderul PDM Pavel Filip cu 7,5% și de PPDA, Andrei Năstase cu 6,1%. Votul decișilor a arătat în felul următor: Igor Dodon 43,9%, Maia Sandu – 25,5%, Pavel Filip – 9,5% și Andrei Năstase – 7,7%. 

În ce direcție merge Republica Moldova și cum va fi viața peste un an?

67,2 din cetățenii noștri consideră că lucrurile din Republica Moldova merg într-o direcție greșită, 21,5% au spus că în direcția cea bună. Totodată, mai mult de jumătate din respondenți s-au declarat nemulțumiți de situația economică – 32,6% au spus că nu prea sunt mulțumiți, iar 28,3%- deloc mulțumiți. Cele mai mari îngrijorări ale moldovenilor sunt sărăcia (25,8%), șomajul(23,1%), migrația (21,3%) și corupția (19,2).

Totodată 45,1% dintre respondenți au spus că viața din localitățile lora rămas la fel ca și acum cinci ani, iar 20,5 că a devenit mai proastă, iar 17,1% a spus că a devenit ceva mai proastă.  

În plus, aproape 40 la sută din cei chestionați au spus că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar, iar 24,3 au spus că acestea nu le ajung nici pentru strictul necesar. 

Interesant este de notat că 41,4 la sută din cetățeni declară că reformele derulate în țară nu prea au fost eficiente, iar 8,6% -deloc eficiente. Pe de altă parte 39,5% au spus că oarecum au fost eficiente.

În pofida acestor rezultate, potrivit sondajului, moldovenii rămân optimiști. Întrebați cum cred că vor trăi peste un an, respondenții 31,9 au au răspuns că probabil mai bine, 24,5% că aproximativ la fel, iar 19,4 % că ceva mai prost. 

Uniunea Europeană sau cea Economică Euroasiatică?

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum, la care cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE sau UEE, atunci cei mai mulți ar vota pentru UEE 40,1%, iar pentru UE -38,7%.7,8% nu ar vota pentru niciuna, iar 13 la sută au spus că nu ar participa sau nu au vrut să răspundă. 

Cercetarea sociologică a fost realizată în perioada 2-13 ianuarie pe un eșantion de 1189 de respondenți și are o marja de eroare de 3%.

De notat că, în vara anului 2019, după prezentarea unui sondaj al Asociației Sociologilor și Demografilor, sociologul Doru Petruți a reacționat într-o postare pe Facebook că „măcar mass media independentă ar fi bine să spună și că aceiași realizatori au publicat un sondaj înainte de alegerile din Februarie 2019 care a fost la +17.2% diferență față de scorul obținut de PSRM”. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social20 de ore în urmă

Moldova.org recomandă: TakieDela, Formula-as, Recorder

PE SCURT În fiecare weekend, echipa Moldova.org recomandă spre lectură articole publicate de instituții de jurnaliști pe care le urmărim...

Divertisment21 de ore în urmă

Oamenii de succes care au eșuat înainte să se ridice

PE SCURT De câte ori te-ai ciocnit de obstacole care te făceau să crezi că nu vei mai reuși niciodată?...

Divertisment23 de ore în urmă

Rețeta săptămânii: Cremă cu șuncă și ciuperci

PE SCURT Îți place Jamie Oliver, bucătarul englez care a devenit faimos după ce a demonstrat întregii lumi cât de...

Cultură24 de ore în urmă

Cine face film în Moldova

PE SCURT La 20 ianuarie, în cadrul „Galei Cineaștilor 2020”, au fost premiate cele mai bune filme, dar și cei...

Social2 zile în urmă

Poți să-ți faci operație plastică și să rămâi feministă?

PE SCURT Fac modificările cosmetice parte dintr-o nouă eră a „iubirii de sine”? Sau ideologia feministă este interpretată greșit?, se...

Social2 zile în urmă

Cecenii „tratează” homosexualitatea cu Coranul și alte știri agasante

PE SCURT Președintele Dodon greșește de trei ori denumirea statului în care pleacă într-o vizită, trei familii din Chișinău sunt...

Economie2 zile în urmă

Cât costă să-ți securizezi casa

PE SCURT Aproape fiecare a doua infracțiune săvârșită în Republica Moldova, potrivit datelor BNS pentru anul 2018, este contra patrimoniului...

Advertisement

Politică

Justiție3 zile în urmă

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

PE SCURT Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a...

Politică4 zile în urmă

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

PE SCURT Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra...

Politică4 zile în urmă

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

PE SCURT Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații...

Politică5 zile în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

PoliticăO săptămână în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

PoliticăO săptămână în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

ExterneO săptămână în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031