Connect with us
"
"

Economie

Ce este inflația și de ce trebuie s-o înțelegem?

Publicat

pe

PE SCURT

„Inflația este la fel de violentă precum un tâlhar, la fel de înspăimântătoare precum un hoț armat și la fel de letală precum un asasin plătit”, declara în 1978 președinte american Ronald Reagan.

Dar ce este inflația și cum afectează ea cetățenii de rând? De ce Banca Națională și Biroul Național de Statistică prezintă periodic informații privind rata de inflație?

Pentru început, așa o situație. Te-ai întrebat de ce acum o lună cu 20 de lei puteai să-ți cumperi o pâine și 10 ouă, iar în luna următoare să constați că, pentru aceleași produse, vei fi nevoit, de exemplu, să plătești cu 20 de bani mai mult? 

PE LUNG

Inflația este reprezentată de creșterea generală a prețurilor, indiferent dacă discutăm de bunuri de larg consum, de combustibili, ori de servicii. 

Rata inflației reprezintă procentul cu care prețurile au crescut sau scăzut într-un interval anume de timp. 

De obicei, acest indice este calculat de la o lună la alta sau de la un an la altul și îți spune cât de repede și de mult au crescut prețurile în perioada respectivă de timp.

Iată un exemplu: dacă indicele de inflație pentru un litru de benzină este de 2% pe an, asta înseamnă că prețul benzinei va fi cu 2 % mai mare de la un an la altul.

Fiecare gospodărie are propriile obiceiuri de consum: unele dețin un autoturism și consumă carne, altele preferă exclusiv utilizarea mijloacelor de transport în comun sau alimentația vegetariană. Media obiceiurilor de consum ale gospodăriilor populației, luate în ansamblu, determină ponderea pe care diferite produse și servicii o au în măsurarea inflației.

La calcularea inflației, sunt luate în considerare toate bunurile și serviciile care intră în consumul gospodăriilor populației, inclusiv:

  • articole zilnice (cum ar fi alimentele, benzina);
  • bunuri de folosință îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale și mașinile de spălat);
  • serviciile (cum ar fi coaforul, asigurările și închirierea de locuințe).

Determină singur valoarea inflației

Se poate să fi auzit în trecut că inflația în Moldova fost de „X” sau că în 2018 am avut o inflație egală cu „Y”, dar credeai că aceste cifre nu te influențează în niciun fel.

Noi îți propunem să faci următorul exercițiu, prin intermediul căruia vei putea determina indicele prețurilor de consum (sau IPC, cum mai este el cunoscut). 

IPC este un indicator economic, ce măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate de către populaţie într-o anumită perioadă (denumită perioada curentă) faţă de perioada anterioară (denumită perioada de bază sau de referinţă).

Alcătuiește o listă a produselor din coșul tău și a cantităților de servicii și produse pe care le-ai consumat într-un an dat (acesta va fi „anul de bază” ). Calculează cheltuielile totale pentru fiecare dintre aceste produse, înmulțind cantitățile cumpărate cu prețul respectiv. Adună rezultatele totale pentru toate produsele pentru a obține costul total de consum.Repetă pașii 2 și 3 pentru fiecare dintre anii următori. Împarte costul total al coșului pentru fiecare dintre anii următori la costul coșului din anul de bază, apoi înmulțește rezultatul cu 100. 

Urmând pașii din tabel, poți determina singur inflația și poți observa cum această valoare te influențează pe tine:

Astfel, am determinat inflația anului x față de anul etalon, împărțim  valoarea totală din anul x la valoarea etalon și am înmulțit cu 100. Astfel: 3930 : 3690 x 100 = 106.5. Rezultă o rată a inflație de 6,5 %.

Anul y față de etalon are o inflație de 13.2 (4189 : 3690 x 100 = 113.2).

În felul acesta poți determina de unul singur care este inflația resimțită de tine și cum te afectează aceasta, personal.

De ce e important să știm despre inflație?

Economistul american Milton Friedman spunea că inflația este o formă de impozitare ascunsă și este adevărat pentru că fiecare din noi când își calculează veniturile reale, trebuie să țină cont de inflație. Cunoașterea mărimii inflației,dar mai ales capacitatea de a anticipa evoluția ei poate fi de ajutor la luarea deciziilor de a alege cel mai bun moment de a investi, economisi sau cheltui.

Totodată, sunt frecvente cazurile când statul deși nu are pe deplin posibilități reale, efectuează majorări de salarii, pensii sau indemnizații, iar ulterior aceste majorări sunt „mâncate” de inflație. Cetățenii trebuie să conștientizeze aceste lucruri, inclusiv pentru a aprecia mai bine și calitatea guvernărilor.

Sursa: Articol preluat și adaptat de pe Financer.com

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Economie

Coronavirusul seacă industria vinului

Publicat

pe

PE SCURT

Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova a exportat 15,67 milioane decalitri de vin, iar valoarea totală a exportului a depășit trei miliarde de lei. Cel mai mult vin moldovenesc a ajuns în China, România și Federația Rusă. 

În țara în care viticultura reprezintă 7% din totalul de exporturi și 3% din PIB-ul țării, pandemia de coronavirus a lovit dur în micii producători, dând peste cap și planurile marilor jucători din industrie.

Dar cum se descurcă alte țări la capitolul vin în pandemie? Ca să înțelegem asta, am tras cu ochiul la sectorul vitivinicol din Ungaria. La ei, chiar dacă sectorul HoReCa e în blocaj, vinăriile mici stau mai bine la vânzări decât vinificatorii noștri.

PE LUNG

Aproape cinci întreprinderi vinicole au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, întrucât angajații au fost infectați în număr mare cu COVID-19. 

Pe 25 aprilie, satele Etulia și Cișmichioi din raionul Vulcănești au fost plasate în carantină, după ce patru locuitori, angajați la Vinăria Etulia, parte a grupului de vinării Bostavan, au fost depistați pozitiv la COVID-19. După asta, s-a decis testarea tuturor angajaților și rudelor angajaților la COVID-19 – 174 de persoane, dintre care 77 erau infectate.

Enlarge

IMG_6349
Foto: Wine of Moldova

„Produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate

83% din vinul produs anul trecut în Republica Moldova a fost exportat. Datele pentru luna martie arată că exporturile au scăzut cu 9% după volum și cu 11% în ce privește valoarea, față de aceeași perioadă a anului 2019. 

Potrivit estimărilor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) în acest an exportul produselor vitivinicole poate scădea cu 30% sau chiar 50% comparativ cu 2019. 

Șefa Serviciului politici și reglementări în domeniul produselor sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, Liliana Dascaliuc, spune că în primele trei luni ale anului 2020 exportul s-a redus cu 20%, însă datele sunt preliminare. Viticultura va fi afectată așa cum o să fie afectată toată agricultura. Și nu doar agricultura, dar toată industria. Vinul, produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate”, comentează specialista.

Zero venituri

Vlada Vutcarău este co-fondatoare a vinăriei urbane ATU, o afacere de familie, care produce până la 40 de mii de sticle pe an. Pandemia de coronavirus și starea de urgență a redus vânzările în proporție de 90%, iar turismul înregistrează zero venituri. Vorbim de foarte mari pierderi. Noi continuăm să producem, dar încasările vin din vânzări și nu din producere”, explică Vlada.

Enlarge

foto-ATU-winery-facebook
Foto: Facebook/ ATU Winery

Totuși, un aspect pozitiv pe care-l vede tânăra este că business-ul s-a mutat online și „că ne-am întors cu fața spre producătorul local. Cumpărând de pe piața locală, investim în oamenii noștri și banii rămân aici pe loc, în țară”.  

88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un studiu al Camerei de Comerț Americane.  

Așa că, autoritățile au creat niște măsuri de susținere a agenților economici, inclusiv a vinăriilor. Printre acestea se numără reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HoReCa. 

Co-fondatoarea vinăriei ATU, Vlada Vutcarău, spune că măsurile statului de a-i susține, nu-i prea ajută pe ei.

„Noi nu primim vizitatori, respectiv nu generăm TVA. Scutirea asta, acum, nu ne dă nimic, pentru că noi oricum încasări nu avem, nu avem din ce economisi acele 5% ca să le distribuim la salarii.”

Ea mai crede că măsurile anunțate de autorități „sunt jocuri politice și statul se eschivează să-și asume o răspundere. Poate nu își permite financiar”.

O problemă nu vine niciodată de una singură, crede co-fondatoarea vinăriei. Seceta din anul acesta o îngrijorează la fel de mult. „Vom vedea la toamnă ce o să culegem, pentru că acolo va fi criza și mai mare.”

Enlarge

vinurile-ATU-foto-facebook-ATU-winery
Foto: Facebook/ ATU Winery

Porumb în loc de struguri

Pe 10 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a emis Dispoziția Nr. 16. Unul dintre puncte reglementează mecanismul de subvenție a agenților economici. Întreprinderile care şi-au sistat total sau parţial activitatea vor ar urma o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit dar și alte contribuții sociale.

Directorul Combinatului de vinuri „Mileștii Mici”, Viorel Garaz, se întreabă dacă statul va avea resurse financiare ca să subvenționeze întreprinzătorii. „Atât timp cât agenții economici nu funcționează sau funcționează într-o măsură foarte redusă, contribuțiile lor la buget vor fi foarte mici. Dacă subvențiile nu vor fi achitate imediat, ulterior companiile se vor închide și nu vor mai avea nevoie de ele”, explică specialistul. 

Combinatul de vinuri „Mileștii Mici” a produs în 2019 aproape 1,2 milioane de sticle de vin, dintre care aproape 60% au fost exportate. În urma loviturii date de pandemie, compania a înregistrat o scădere de 60% din vânzări pe piața locală. Exporturile au scăzut cu 40%, iar de pe 8 martie, vinăria nu a fost vizitată de niciun turist.

„Planurile noastre pentru următorul an sau pentru următorii doi ani au fost date peste cap: de a extinde restaurantul, de a procura transport electric, de a sădi viță de vie, de a deschide o rețea de magazine. Banii au mers la achitări de chirie, salarii, dar și alte plăți.”

Și pentru că COVID-ul ne-a mâncat bugetul pentru vița-de-vie, semănăm 36 ha de porumb în loc de Fetească

Geplaatst door „Mileștii Mici” op Maandag 11 mei 2020

De asemenea, vinăria a fost nevoită să întrerupă contractele cu mai mulți angajați pensionari, numărul lucrătorilor s-a redus de la 206 la 142. „Nu avem posibilitatea să achităm pensionarilor șomajul tehnic, ei măcar au pensie, dar tinerii care nu au pensie și stau acasă cu copiii… Am decis să le achităm lor măcar ceva”, explică Viorel Garaz.

Galeriile subterane „Mileștii Mici” sunt situate la o adâncime de 85 m și au o lungime totală de 200 km. Ele adăpostesc aproape 2 milioane de sticle, motiv pentru care a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness, drept cea mai mare colecție de vinuri din lume după numărul de sticle

Provocări de-a lungul timpului

Dar starea de urgență din Republica Moldova nu e prima lovitură asupra vinificatorilor. În 2006, Rusia a interzis importul de vinuri, întrucât nu ar fi făcut față normelor sanitare. Pe atunci, aproape 80% din totalul producției de vin era exportat în Rusia. Estimările au arătat că pierderile în urma embargoului au depășit 100 de milioane de dolari.

Apoi, în 2013, cu trei luni înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a instituit embargo asupra vinurilor moldovenești.

Criza lovește în toți, inclusiv în producătorii de vinuri. Un sector cu 150 mii de locuri de muncă, cu exporturi de 3…

Geplaatst door Andrei Cibotaru op Zondag 5 april 2020

Este o criză care ne afectează pe toți și trebuie să ne punem umărul, să consumăm un pic mai mult vin local. În spatele unei sticle de vin stă o industrie întreagă: stau viticultorii care au crescut strugurii, stau oamenii care lucrează la producție, vinificatorii, oamenii din laborator, stă o industrie a sticlei, industria ambalajului de carton, stau oameni care se ocupă de designul etichetelor și așa mai departe. Cumpărând o sticlă de vin, de fapt, se susține acest lanț pentru mai multe subsectoare”, a comentat autorul blogului finewine.md și expert în vinuri, Andrei Cibotaru.

Cum se descurcă Ungaria?

În timp ce consumul de alcool pe cap de locuitor a crescut în Ungaria în timpul pandemiei coronavirusului, măsurile restrictive care afectează sectorul ospitalității au pus vinăriile maghiare într-o situație financiară dificilă. Cu toate acestea, vinăriile mici, de familie, care de obicei își vând produsele direct clienților din beciurile lor, au reușit să-și crească veniturile.

Guvernul maghiar a anunțat stare de urgență la jumătatea lunii martie și la scurt timp au fost impuse restricții la programul de lucru al magazinelor mici și al unităților de catering. Cu toate acestea, mulți proprietari au ales să își suspende complet activitatea, ceea ce a afectat indirect mulți furnizori, cum ar fi comercianții de alimente și băuturi. Acest lucru a avut un impact și asupra vinăriilor, care joacă, adesea, un dublu rol, deoarece operează săli de degustare, pe lângă vânzarea produselor pe piață. Astfel, acestea au fost lovite de criză de două ori.

Organizația profesională care-i reprezintă pe vinificatori și pe viticultori, Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT), a reacționat rapid la situație: într-o săptămână, a inițiat o campanie online și un serviciu numit „Palackposta2020”, care în traducere înseamnă „sticlă prin poștă”. Consiliul a încurajat vinăriile să se înregistreze în mod voluntar pe această platformă care permitea cumpărăturile online și livrarea la domiciliu. Pentru vinificatori, a fost cumva dificil să utilizeze platforma și chiar din primele momente părerile au fost împărțite. Mulți au considerat această mișcare un spectacol, în timp ce alții au considerat că este o lovitură pentru comercianți. Alții cred că nu există o publicitate mai proastă pentru vinul maghiar în această situație de criză.

Compania Pannon Borbolt și-a început activitatea cu comercializarea de vin online, dar în ultimii ani, aproape 80% din veniturile sale provin din intermedierea relațiilor dintre unitățile de catering și vinării. Odată cu sistarea temporară a serviciului de catering, restul de 20 la sută din activități se pare că au reușit să salveze compania, care a început să se concentreze din nou pe vânzarea de vinuri online.

„Vindem pachete, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege între ofertele mai multor crame. În plus, infrastructura noastră logistică a fost deja dezvoltată, astfel încât prețurile noastre sunt mult mai prietenoase”, a declarat Dusán Filákovity, administratorul companiei. Nu consideră că inițiativa PalackPosta este o concurentă, a adăugat el.

Criza nu afectează în mod egal fiecare vinificator, afirmă József Schunk, viticultor și președintele Regiunii viticole Pécs și membru al Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT). Vinăriile mici care și-au vândut produsele direct au reușit să-și crească vânzările. Totuși, veniturile din industria ospitalității (hoteluri, restaurante și cafenele) au ajuns practic la un blocaj, ceea ce afectează în mod natural vinăriile mai mari. O altă dificultate este că festivalurile și evenimentele mari, care au devenit surse de venit foarte importante și pentru vinăriile mai mici, au fost anulate. Pierderile de venituri și dezvoltarea stocurilor vor trebui remediate în acest sector, iar Consiliul le monitorizează pe ambele, a spus el. Promovarea vinului poate ajuta pe ambele fronturi.

Zoltán Győrffy, redactorul-șef al revistei de gastronomie și vin Pécsi Borozó, a trebuit să ia o decizie dificilă la jumătatea lunii martie. Revista este publicată în fiecare trimestru în ultimii zece ani, însă din cauza pandemiei, ediția de vară nu va fi tipărită. Agenții de publicitate și-au scos reclamele, iar piața de vinuri, de care depinde editorul, s-a oprit.

„Anul acesta, care promitea că să fie cu multe evenimente, s-a schimbat într-o clipă”, a spus jurnalistul. El și echipa sa au mutat degustările de vin online. Acum, au degustări tematice pe Zoom în fiecare săptămână, iar prezența online a revistei a crescut. Deși, evident, aceste soluții nu sunt perfecte, este încă prea devreme pentru a spune cum pandemia va schimba piața de vinuri și modul în care funcționa aceasta până acum.


Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.
Citește mai departe

Economie

„Digital Impact”- soluții pentru digitalizarea sectoarelor economiei naționale

Publicat

pe

De către

Soluțiile digitale ar putea pune pe roate sectoarele economiei naționale, aflate în impas din cauza epidemiei de Covid-19. În acest sens, a fost lansat Programul Startup Moldova „Digital Impact” – o platformă care vine să încurajeze colaborarea sectorială dintre reprezentanții industriilor tradiționale și cei din IT. Programul prevede cercetarea și identificarea problemelor din sectoarelor strategice ale economiei naționale, și își propune să ofere soluții IT reale pentru dezvoltarea sectorului în general, care ulterior   ar putea avea un impact major asupra businessurilor independente. Vorbim despre soluțiile de automatizare a proceselor, îmbunătățire a instrumentelor de desfășurare a afacerilor, facilitarea utilizării comerțului electronic și a instrumentelor de vânzare etc.

Ce prevede Programul „Digital impact”?

Inovațiile digitale au convins de fiecare dată că dețin capacitatea de a genera instrumente de business noi și soluții de transformare pentru industriile tradiționale. Iată de ce, Programul „Digital Impact” vine să sprijine gândirea inovatoare, crearea serviciilor și produselor digitale utile mai multor industrii.

Ana Chirița, directoarea Proiectului TEKWILL: „Noua realitate a arătat că o societate poate supraviețui datorită digitalizării, așa că inovațiile IT au devenit o necesitate absolută pentru depășirea provocărilor actuale. Ne-am propus ca la prima etapă, să colectăm cât mai multe date despre dificultățile industriilor și despre potențialele soluții IT existente pe piață. Analiza lor ne va permite să organizăm mai multe dialoguri tematice și sesiuni virtuale, la care antreprenorii vor fi ajutați să se concentreze pe noi oportunități ale sectorului și noi modele de afaceri și oportunități ale sectorului. Astfel, ne propunem ca tehnologiile informaționale să devină un element important în procesul restabilirii post-pandemie, iar soluțiile inovatoare propuse să răspundă necesităților de dezvoltare ale sectoarelor economiei naționale.”

În cadrul grupurilor comune de lucru, compuse din reprezentanți ai sectoarelor tradiționale, experți în domeniu, dar și experți IT vor fi analizate, generate și, eventual, finanțate soluțiile, serviciile și produsele necesare sectoarelor. În parteneriat strâns cu cei mai importanți reprezentanți ai sectorului, vor fi create și oferite programe specifice de educație antreprenorială combinate cu elemente ale tehnologiilor informaționale.

Parteneriate pentru digitalizarea sectoarelor economiei

„Digital impact” face parte din Programul național „Startup Moldova”, și este dezvoltat în cadrul proiectului TEKWILL, cu susținerea partenerilor de dezvoltare USAID și Suedia, împreună cu Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, Moldova IT Park, PNUD și ODIMM.

Dumitru Vasilescu, Specialist politici, PNUD Moldova: „ „Noua” normalitate este chiar în fața noastră. În epoca post-Covid-19, mediul de afaceri se schimbă rapid, iar companiile din sectorul privat sunt nevoite să se adapteze în viteză la realitățile dure, combinând din nou competențele, ideile și resursele lor de bază, dar și construind noi capacități. PNUD este dispus să sprijine, împreună cu partenerii, comunitatea de afaceri din Moldova pentru a identifica și a folosi oportunitățile emergente în faza de recuperare. Ne interesează în mod deosebit oportunitățile care transcend din sectoarele economiei locale și vom sprijini companiile TIC să evolueze în bine”.

Natalia Donțu, administratoarea Moldova IT Park: „Industria IT este unul dintre segmentele economiei cu cel mai mare viitor, care se dezvoltă într-un ritm alert, iar companiile din Republica Moldova reușesc să ofere servicii de calitate potrivite vremurilor. Țara noastră dispune de o infrastructură modernă și forță de muncă calificată, care propulsează domeniul IT pe o treaptă superioară. Programul Startup Moldova este o platformă pentru generarea, pilotarea și implementarea ideilor noi atât pentru piața locală, cât și pentru cea globală și reprezintă un pas esențial pentru ca Republica Moldova să fie percepută drept o destinație favorabilă investițiilor din domeniu.” 

Propune-ne soluția ta!

Ești reprezentant al unei companii IT și ai elaborat un produs digital util sectoarelor tradiționale ale economiei? Implică-te!  Aplică la  Startup Moldova – Programul „Digital Impact”, iar ideea ta poate schimba în bine dezvoltarea de mai departe a economiei Moldovei. Aplică aici

Ne poți ajuta să digitalizăm sectoarele non-IT și cu resurse umane, cu condiția  ca să nu fie angajate în proiecte. Recomandă un specialist aici.

Startup Moldova – creștem idei care schimbă lumea!

Programul Startup Moldova a fost creat pentru a sprijini gândirea inovatoare, crearea serviciilor și produselor digitale, dar și colaborarea intersectorială. În acest fel, tehnologiile informaționale vor deveni un catalizator important al stabilizării pe durata crizei provocate de Covid-19 și post-pandemie, întrucât soluțiile noi vor răspunde necesităților de dezvoltare ale sectoarelor economiei naționale. Mai multe detalii pe Startup Moldova. 

Citește mai departe

Economie

Am putea preveni seceta în Moldova? Soluții pe termen scurt și mediu

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Seceta lovește țara noastră aproximativ o dată la 2-4 ani și a devenit deja un fenomen obișnuit pentru Moldova. Totuși, oamenii de știință spun că situația din anul curent este una fără precedent. Potrivit informațiilor preliminare, seceta se atestă pe întreg teritoriul țării, iar agricultorii declară că vor suferi pierderi serioase și cer susținerea statului. În același timp, Executivul abia evaluează situația, după care își propune să vină cu soluții care să remedieze efectele sectei. 

Cercetătorii avertizează că țara noastră va fi și în anii viitori lovită de secetă din cauza schimbărilor climatice și spun că autoritățile trebuie să vină cu un set de măsuri pe termen mediu și îndelungat pentru a preveni efectele dezastruoase ale acestui fenomen. 

PE LUNG

Singuri în fața secetei

Sergiu Ciobanu, șeful gospodăriei țărănești „Sfântul Gheorghe” din Ștefan Vodă, spune că  seceta a afectat culturile de toamnă.

„Nu are sens să așteptăm recolte bogate. Pe terenurile mele, circa 60 la sută din suprafața semănată cu grâu se mai menține. Dar aceasta pentru că grâul a fost semănat după mazăre, care este un premergător bun”, a spus el.

O parte din lanurile compromise cu grâu au fost „întoarse”, adică arate și însămânțate cu porumb și floarea soarelui. Potrivit fermierului, seceta a fost provocată de schimbările climatice, dar cel mai mult a contribuit dispariția pădurilor. 

Vasile Niculița, fermier de la Drăgușeni, r. Hâncești, confirmă că situația e foarte gravă din cauza secetei. Mulți agricultori au „întors” grânele pentru că nu mai are rost să aștepte.

„La noi, totuși, au mai fost câteva ploi și grânele mai au speranță. Dar dacă va continua așa, fără precipitații, chiar va fi o catastrofă”, spune el.

Agricultorii remarcă schimbări climatice evidente. Dacă mai înainte iarna, în localitate, era zăpadă de până la jumătate de metru, atunci anul acesta agricultorii n-au văzut nici zare de fulg.

„Mie mi-a mers că eu mă ocup cu legumăritul. Am teren lângă râul Cogâlnic și am sistem de irigare. Dar am porumb pe deal și am livadă de nuci. Pentru a uda copacii, trebuie să merg cu cisterna, în caz contrar se usucă”, a povestit Vasile.

Vasile Mârzenco, președintele Federației Naționale a Fermierilor, spune că fermierii sunt aproape de disperare.

„Și cum să nu plângă, dacă grâul și orzul sunt uscate pe deal? Nouă ni se zice că țara nu are bani. Dacă nu are bani, atunci degrabă nu o să aibă nici agricultori”, a menționat Vasile Mârzenco. La rândul lor, autoritățile centrale îi îndeamnă pe fermieri să apeleze la companiile de asigurări și să-și asigure roada. „S-a încercat de mai multe ori. Au fost ședințe comune cu asiguratorii și fermierii. Dar cum agricultorii să încheie aceste contracte, când toamna sau primăvara nu le ajung bani să semene terenurile? Și apoi chiar dacă te asiguri, atunci îți găsesc o mie de clenciuri așa ca să nu îți plătească asigurarea, dacă se întâmplă ceva?”, spune Vasile Mârzenco. 

Seceta din acest an, ieșită din comun 

Boris Boincean, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” spune că seceta din acest an este ieșită din comun, iar lipsa ploilor și temperatura înaltă au compromis semănăturile grânelor de toamnă. Totodată, potrivit lui, situația diferă „de la câmp la câmp”.

„E greu de spus ce pierderi vor fi înregistrate. Până acum putem spune că cel mai mult a fost afectat grâul și orzul în partea de Sud și Centru, în partea de Nord, cred că aceste culturi ar mai putea rezista puțin, deși și acolo pe alocuri au fost afectate. Dacă vor fi ploi, cred că atunci semănăturile existente vor fi suficiente pentru asigurarea securității alimentare”, a explicat Boincean.

Asta pentru că în ultimele șase luni cantitatea totală de precipitații atmosferice  a fost cu 127,5 mm mai mică decât media anuală, temperatura medie a aerului a fost cu 3,7 °C mai mare decât media anuală, iar din această cauză, în prezent, rezerva de apă accesibilă în sol este de trei ori mai mică decât media multianuală.

Ce zic ecologiștii

Iuliana Cantaragiu, șefa Centrului Național de Mediu, spune că seceta din anul curent este o consecință a schimbărilor climatice.

„Pe noi, ca ecologiști, ne alarmează  acest fenomen. A fost o iarnă lipsită de precipitații și foarte caldă. De fapt, această situație alarmantă a fost înregistrată în mai multe țări europene. În luna ianuarie am fost în Finlanda și acolo, experții erau șocați că în sudul țării nu era zăpadă”, a relatat ea. 

Ce a declarat Guvernul

Recent Guvernul de la Chișinău a convocat o ședință pentru a discuta despre efectele secetei prin care trece Republica Moldova în prezent, dar procesul se află abia la etapa de evaluare. „Ministerul Agriculturii a inițiat un proces de evaluare a stării reale a terenurilor în fiecare raion și în măsura posibilităților a fiecărei gospodării. După finalizarea evaluării inițiate de Ministerul Agriculturii, Guvernul va veni cu soluții pentru depășirea efectelor secetei hidrologice și susținerea gospodăriilor agricole”, au declarat autoritățile.

Soluții pe termen scurt

Președintele Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mârzenco, spune că una dintre soluțiile rapide ar fi adoptarea unei legi care să compenseze pierderile agricultorilor în urma calamităților naturale. De asemenea, fermierii ar avea nevoiesă folosească apa pentru irigare în mod gratuit și să aibă înlesniri substanțiale pentru construcția fântânilor arteziene și a lacurilor de acumulare.

Cercetătorul Boris Boincean spune că o soluție imediată ar fi înlocuirea culturilor afectate cu unele mai rezistente, cum ar fi floarea-soarelui, porumbul sau soia. Totodată, cercetătorul recomandă agricultorilor să facă acest schimb cu mare atenție. „Trebuie să ne gândim că după ce recoltăm floarea soarelui vom vrea să semănăm din nou grâul, iar pentru aceasta sunt necesari premergători mai  timpurii, cum ar fi hrișcă, mei și chiar in”.

Centru Național de Mediu a venit cu un set de recomandări pe termen scurt pentru toți cetățenii. Acestea se referă în special la reducerea și utilizarea echilibrată a apelor în gospodării: 

  • folosim rațional apa: închidem robinetul în pauzele când ne spălăm pe dinți, pe mâini sau când spălăm vasele;
  • în măsura posibilităților, optăm mai mult pentru dușuri scurte; 
  • eliminăm pierderile existente de apă, cum ar fi robinete, toalete și țevi defecte.

Soluții pe termen mediu și lung

Fermierul Sergiu Ciobanu spune că statul ar trebui să vină cu un program de reabilitare a ecosistemului, invocând în acest sens exemplul României și campania „O pădure cât o țară”, prin care societatea civilă și autoritățile își propun să lanseze politici și măsuri care să descurajeze și oprească furturile din păduri, dar și să planteze zeci de milioane de noi puieți. 

Cercetătorul Boris Boincean spune că trebuie să reevaluam „din rădăcină” strategia de dezvoltare a agriculturii. „Modul de a face agricultură de până acum nu mai merge. Agricultura noastră nu este adaptată la aceste schimbări. Și aici este necesar de schimbat sistemul de agricultură, care include asolamentul, sistemul conservativ de prelucrare a solului, fertilizarea solului. Noi în agricultură am devenit mineri, pentru că extragem și nu punem nimic în loc”. 

„În al doilea rând avem nevoie de un program național de asigurare alimentară a populației. 

Trei, avem nevoie de selecția soiurilor adaptate la condiții de secetă. Patru, avem nevoie de un fond semincer de rezervă. Dacă vor fi compromise culturile de toamnă, nu vom avea semințe și vom mătura depozitele din Europa”, adaugă directorul Institutului „Selecția”.

Potrivit Iulianei Cantaragiu, de la Centrul Național de Mediu, pădurile vor rezolva problema. „Asta nu înseamnă că dacă astăzi plantăm, mâine o să plouă. Trebuie să ne gândim la generațiile viitoare. Noi avem doar 11,2 % suprafețe împădurite, dar ar trebui să avem 25-30 % de astfel de terenuri. Vrem să echilibrăm clima și să avem precipitații? Trebuie de plantat păduri. Pădurile mențin balanța climaterică. Aceasta e rolul lor. Procentul de împădurire rămâne practic neschimbat, la nivelul de 11 la sută. De ce? Pentru că tăierile de păduri echivalează cu ceea ce se plantează. Plantări la noi se fac, dar se fac și tăieri”, a adăugat iuliana Cantaragiu.

Iuliana Cantaragiu mai spune că avem nevoie de politici care să încurajeze întreprinderile private să planteze păduri pe terenurile lor. În prezent oamenii nu fac acest lucru din cauza dificultății de obținere a autorizației de tăiere a pădurilor. „Putem avea păduri cu statut de protecție, cu scop de conservare, dar să avem și păduri cu scop economic, care pot fi crescute pentru a putea fi utilizate ulterior la încălzire. Acestea vor crește, de exemplu, timp de 20 de ani, dar până atunci își vor îndeplini rolul de componentă a biodiversității.”

Iuliana Cantaragiu mai spune că un alt impediment este cantitatea mare de terenuri agricole. „În Republica Moldova 70% sunt terenuri agricole. Respectiv, agricultorii ar trebui să renunțe la o parte din ele.”

Foto: Facebook/ Centrul Național de Mediu

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie7 ore în urmă

Cât costă să treci la transport ecologic

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a...

Social12 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EcologieO zi în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

SocialO zi în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social2 zile în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031