Connect with us
"
"

Social

Ce este Convenția de la Istanbul și de ce întârzie să fie ratificată

Publicat

pe

PE SCURT

Mai multe organizații și reprezentanți ai societății civile solicită ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) până la finele anului 2019. Un apel în acest sens a fost adresat președintei Parlamentului Zinaida Greceanîi și premierului Ion Chicu.

În Republica Moldova, violența împotriva femeilor și violența în familie reprezintă în continuare o gravă încălcare a drepturilor omului și cea mai gravă formă de discriminare față de femei. Potrivit unui studiu recent aproximativ 41% dintre bărbați și 19% de femei consideră că sunt momente când o femeie merită să fie bătută, iar 40% dintre bărbați consideră că femeia este responsabilă dacă a fost violată.

PE LUNG

Ce este Convenția de la Istanbul 

Convenția de la Istanbul reprezintă la moment cel mai eficient instrument internațional pentru a asigura prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie și se bazează pe convingerea că violența împotriva femeilor încalcă grav drepturile fundamentale la viață, securitate, libertate, demnitate, integritate fizică și emoțională și că acest fenomen nu poate fi ignorat de către state. Mai mult, Convenția de la Istanbul recunoaște că violența nu afectează doar femeile, ci societatea în ansamblu, fiind necesare măsuri urgente întru combaterea acestui fenomen.

Astfel, documentul cere statelor părţi să implementeze într-o manieră cuprinzătoare şi coordonată politici îndreptate împotriva acestui tip de violenţă. Drepturile victimelor trebuie să se regăsească în centrul acestor politici. Eforturile societăţii civile trebuie încurajate şi susţinute.

Fiecare a 4-a femeie din mediul urban și fiecare a 3-a din mediul rural a trecut printr-o formă de violență

Datele organizațiilor neguvernamentale care acordă suport la peste 3000 de femei și copii, victime ale violenței anual, precum și datele Biroului Național de Statistică și Studiului OSCE „Securitatea și bunăstarea femeilor”, denotă că fiecare a 4-a femeie din mediul urban și fiecare a 3-a din mediul rural, a trecut printr-o formă de violență pe parcursul vieții.

Semnatarii apelului mai arată că, în anul 2018 – opt femei, iar în primele opt luni ale anului 2019, cinci femei au fost omorâte de un membru al familiei, iar alte cincisprezece și, respectiv, șapte femei și-au pierdut viața ca urmare a vătămărilor corporale care le-au fost cauzate de partenerii lor de viață.

De cele mai multe ori, femeile nu raportează cazurile de violență pentru că le este frică de agresor, sunt blamate că au „scos gunoiul din casă”, nu au încredere în autorități și sistemul de justiție, nu au suficiente resurse financiare și oportunități de angajare, mai ales dacă au și copii, iar serviciile de suport sunt insuficiente sau chiar lipsesc.

Convenția de la Istanbul a fost semnată la 6 februarie 2017, dar până în prezent nu a fost ratificată

În acest sens, Convenția conține un șir de prevederi importante care prevăd adoptarea şi implementarea unor politici eficace, cuprinzătoare şi coordonate, susținerea organizațiilor non-guvernamentale prestatoare de servicii, asigurarea colectării de date relevante și dezagregate, promovarea schimbărilor în modelele sociale şi culturale în vederea eradicării prejudecăţilor, obiceiurilor, tradiţiilor şi a altor practici, care sunt bazate pe ideea inferiorităţii femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei şi bărbaţi.

De asemenea, documentul prevede dezvoltarea și susținerea serviciilor de sprijin pentru femeile victime și copiii acestora, creșterea gradului de conștientizare și educație și formarea profesioniștilor, participarea sectorului privat și mass-media în prevenirea și combaterea violenței, ș.a.

Convenția de la Istanbul a fost semnată la 6 februarie 2017 dar până în prezent ratificarea acesteia este tergiversată, chiar dacă reprezentanții Guvernului și Parlamentului și-au asumat de nenumărate ori un angajament public în acest sens.

Semnatarii apelului precizează că agenda de asociere din Planul de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE prevede expres ratificarea Convenției de la Istanbul, acest obiectiv fiind inclus și în mai multe documente de politici naționale, Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului 2018–2022, Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pe anii 2018–2023 și Planul de acțiuni 2018.

În acest sens, organizațiile neguvernamentale și autoritățile responsabile au elaborat proiecte de legi care vizează ajustarea legislației naționale la prevederile Convenției pentru a asigura conformitatea acesteia cu cele mai bune practici și standarde interanționale în domeniu.

Semnatarii apelului: Centrul de Drept al Femeilor, Centrul Internaționla „La Strada”, Centrul pentru Reabilitarea Victimelor Torturii „Memoria”, Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor, Asociația Obștească „Stimul”, Asociația Obștească Promo – LEX, Asociația Împotriva Violenței în Familie „Casa Mărioarei”, Asociația Obștească Centrul pentru Tineri „Dacia”, Instituţia Publică Centrul Maternal „Pro Familia”, Asociația Obștească „Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane”, Centrul maternal „Ariadna”, Centrul Maternal „Pro-Femina”, Asociația Obștească „Interaction”, „Femeia Modernă” (Orhei), „Mildava” (Nisporeni), Vocea Femeilor Rome „ROMANO ALAV”, Forul Organizațiilor de Femei din Republica Moldova”, „Gender-Centru”, Institutul de Rezolvare a Conflictelor, Femeia pentru Viitor (Ungheni), Onoare și Drepturile Femeii Contemporane (Bălți), Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova-AFAM, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, Clubul Politic al Femeilor 50/50, Fundația Est-Europeană, Femeia pentru Societate Contemporană, ș.a.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Social

Ce poate face solidaritatea între femei. 3 istorii care inspiră

Publicat

pe

PE SCURT

Ce poate face solidaritatea între femei? Scurtmetrajul „Liberté, Égalité, Sororité” vă prezintă trei femei care vorbesc despre solidaritate, despre drepturi egale între femei și bărbați și despre faptul că la cârma unui sat poate fi o femeie.

PE LUNG

Scurtmetrajul „Liberté, Égalité, Sororité”

Oare cunoaștem suficiet de mult despre femeile din Moldova care mișcă comunități, ajută alte femei la rândul lor și sunt un motor adevărat de inspirație? Păi bine, vrem să împărtășim cu voi un proiect de suflet, un scurtmetraj documentar care onorează 3 femei de la noi 😍, peliculă făcută în cadrul proiectului „Rights Reframed” implementat de o gașcă magnifică de la New Media Advocacy Project și International Partnership for Human Rights (IPHR). 🎬 Scurtmetrajul „Liberté, Égalité, Sororité”, realizat de tînăra debutantă în regie Natalia Rezneac, relatează povestea a 3 femei din Moldova care cred în solidaritatrea între femei, promovează această atitudine în comunitatea lor, sunt active și direct sau indirect susțin alte femei. Patriarhatul nu mai este actual în multe regiuni din Moldova, în schimb feminismul ia amploare și crește fie în satul Zubrești, comuna Manta sau orașul Chișinău. (Re)descoperiți solidaritatea între femei prin personajele narative Maria Manoli, Hincu Violeta și @Diana Guja, așa cum este ea în formă pură și sinceră. Vizionare plăcută! 🤗 Like & Distribuție mai departe, dragilor!Filmul integral și aici: https://bit.ly/33e0MyL

Geplaatst door Coaliția Națională ”Viața fără Violență în Familie” op Zondag 3 november 2019

Maria Manole este primară în satul Zubrești, r. Strășeni. După alegerile generale locale din 20 octombrie, Maria Manole a câștigat din primul tur. În mandatul precedent, a luptat contra unei femei, însă atacurile la adresa celor două candidate la funcția de primar al satului Zubrești se bazau pe faptul că sunt femei.

Violeta Hîncu este și ea deja la al doilea mandat de primară. La fel ca Maria Manole, a câștigat primăria satului Manta, Cahul, din primul tur. Bărbații consideră că locul femeilor este la cotlon și nu în fruntea primăriei. Speranța mea este că femeiele trebuie să scape de stereotipuri, să se iubească pe însele, să aibă curaj să demonstreze puterea și influența pe care o au. În așa mod, succesul va veni într-un mod firesc”.

Noi avem aceleași drepturi ca și bărbații noștri. Vrem, la fel cum noi îi respectăm pe ei, ei să ne respecte pe noi”, a menționat primara satului Manta.

Diana Guja este comunicatoare și scrie pe blogul ei despre parenting, despre problemele femilor și despre feminism. „Felul în care eu trăiesc acum este un manifest feminist. Eu fac ceea ce vreau și pe mine nu mă interesează cine și ce crede despre unde este locul meu și ce ar trebui eu să fac și cum ar trebui să mă port și cum să-mi trăiesc viața. NU. Absolut!”

Scurtmetreajul este realizat de tânăra debutantă în regie Natalia Rezneac. Ea relatează povestea a 3 femei din Moldova care cred în solidaritatrea între femei, promovează această atitudine în comunitatea lor, sunt active și susțin alte femei din satul Zubrești, comuna Manta sau orașul Chișinău.

Citește mai departe

Copilul meu singur acasa

Ce face copilul tău pe Internet? Statistici despre exploatarea sexuală online și ce vârstă au victimele

Publicat

pe

PE SCURT

Tu știi ce face copilul tău online? Îl supraveghezi?

„Exploatarea sexuală online a copiilor este o formă de abuz. Chiar dacă nu lasă urme pe corp, sechelele pe care le provoacă în sufletul unui copil sunt mai adânci decât ne putem imagina. Perioada de recuperare după un astfel de abuz este mult mai îndelungată. Iar ecourile traumei revin repetat de-a lungul vieții”. Este declarația făcută de Elena Botezatu, directoarea Programului Copii al CI „La Strada Moldova” în cadrul unei conferințe de presă.

PE LUNG

Aproape 60% dintre victimele beneficiare ale „La Strada Moldova” au între 13 și 15 ani, iar fiecare al 10 copil are sub 10 ani. 

Forme noi și periculoase de exploatare sexuală a copiilor în spațiul virtual:

sextortion – hărțuirea sexuală online

sexting – producerea și transmiterea online a conținuturilor cu caracter intim

Specialiștii menționează că formele de abuz menționate mai sus sunt periculoase pentru că, la primele etape, sunt voalate în conversații despre prietenie și iubire, simulate de abuzator în comunicarea cu copilul sau adolescentul. Copilul este manipulat și convins să producă imagini și video drept dovadă a unei relații speciale. La scurt timp, încep hărțuirea, șantajul, exploatarea online, care pot continua luni în şir. Copilul trăiește frica 24 din 24 de ore, din motiv că telefonul mobil este întotdeauna în preajmă și agresorul poate da oricând de el.

Cine sunt abuzatorii?

20-25 ani – 41%

40-45 ani – 35%

18-20 ani – 18%

50-55 ani – 5%

Pericolul vine și din faptul că fenomenul nu este înțeles sau recunoscut nici de specialiști, care invocă lipsa probelor în investigarea unor astfel de infracțiuni. Or, fiecare material cu caracter intim, în care apare un minor, trebuie perceput a priori drept probă principală a săvârșirii unui abuz sexual online asupra unui copil. Totuși, din lipsă de informații despre specificul exploatării sexuale a copiilor în spațiul virtual, profesioniștii din domeniu, direct sau indirect, descurajează raportările acestor infracțiuni.

4 din 5 copii au fost blamați de părinți

Pe de altă parte, sunt stereotipurile sociale legate de victimele unui abuz sexual, care favorizează răspândirea fenomenului. Copiii ezită să le vorbească părinților despre ce li s-a întâmplat, pentru că știu că nu vor fi crezuți, for fi învinuiți sau chiar pedepsiți pentru că au produs și au transmis fotografiile sau înregistrările video „indecente”. „Niciun copil însă nu alege să fie abuzat sexual online. În 8 din 10 cazuri abuzatorul a construit online o relație apropiată cu copilul, bazată pe încredere sau chiar iubire. Abuzatorul manipulează foarte abil victima, exploatând specificul vârstei, particularitățile psihologice, statutul social și nevoile primare ale copilului”, a mai spus Elena Botezatu.

Măsurile întreprinse de către legiuitori sunt cu mult în urma dezvoltării tehnologiilor informaționale – de circa 4,5 ori.

Specialiștii au declarat că există și se mențin lacunele din cadrul legal. Lacune care permit răspunderea penală ineficientă pentru un abuz sexual sau exploatare sexuală a minorului.

Potrivit adjunctului procurorului-șef PCCOCS, Sergiu Russu măsurile întreprinse de către legiuitori, în scopul protejării copiilor împotriva exploatării sexuale prin intermediul internetului, sunt cu mult în urma dezvoltării tehnologiilor informaționale – de circa 4,5 ori. Prin urmare, adaugă specialistul, racordarea legislativă la nivelul actual de dezvoltare și folosire a mediului online de către exploatatori și de către copii ar avea un rol determinant în prevenirea și investigarea reușită a unor astfel de crime.

Enlarge

foto_2
Elena Botezatu de la CI „La Strada Moldova” și Sergiu Russu, adjunctul procurorului-șef PCCOCS

Cum au făcut cunoștință?

ok.ru – 48%

facebook.com – 26%

instagram – 14%

youtube.com – 7%

Doar în ultimii 2 ani, Echipa de Asistență a Copilului din cadrul CI „La Strada Moldova” a gestionat aproape 50 de dosare ce reprezintă abuzuri sau exploatare sexuală online a copiilor. În prima jumătate a anului 2019, avocatul și psihologii EAC au preluat 43 de cazuri noi de abuz sexual asupra copiilor. Conform prevederilor Codului Penal, acestea au fost clasificate drept cazuri de trafic (16), pornografie (16), hărțuire sexuală (1), ademenire (1), acțiuni perverse (1), violuri (7) și acțiuni violente cu caracter sexual (1).

Citește mai departe

Social

Au pretins că sunt polițiști și au obținut prin șantaj 40 000 lei. Patru indivizi, puși sub arest // VIDEO

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat astăzi că a obținut în instanța de judecată arestarea unui grup de indivizi, care au pretins că sunt polițiști și au pătruns în apartamentului unui locuitor din Chișinău, de la care au primit prin șantaj 40 000 lei.

PE LUNG

Pretinșii polițiști sunt patru indivizi cu vârste cuprinse între 25 și 34 ani. Aceștia s-au prezentat la ușa victimei ca angajați ai poliției și au declarat că vor percheziționa domiciliul acesteia, pe motiv că ar poseda droguri.

Ulterior, aceștia au aplicat violență fizică asupra victimei și au pretins suma de 40 mii lei, după care în prezența acesteia i-au sustras bunuri materiale. Mai mult, indivizii au urcat-o pe victimă cu forța în automobil și au transportat-o într-o fâșie forestieră, unde au continuat maltratarea ei, de asemenea pentru scopul obținerii mijloacelor financiare.

Pretinșii polițiști riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 7 ani
Însă, toate acestea au fost filmate de către suspecți înșiși, iar ofițerii de poliție au intrat în posesia înregistrărilor.

În urma măsurilor efectuate, aceștia au fost reținuți, iar PCCOCS a obținut în instanța de judecată aplicarea arestului în privința acestora. Dacă vinovăția bănuiților va fi demonstrată, aceștia riscă o pedeapsă cu închisoarea pe un termen de la 5 la 7 ani.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social7 ore în urmă

În închisoare, ca acasă. Cum funcționează un penitenciar cu securitate redusă din Norvegia

PE SCURT Rata de recidivă în Republica Moldova este peste 50%, ceea ce înseamnă că fiecare al doilea fost deținut...

Ecologie11 ore în urmă

Plasticul de unică folosință va fi interzis definitiv în UE. Ce urmează

PE SCURT Uniunea Europeană încearcă să lupte cu plasticul care sufocă planeta, în special oceanele. În acest sens, eurodeputații au...

Economie12 ore în urmă

Cum să calculezi ce impozite ți se rețin lunar? Explicăm

PE SCURT Sondajul S&P Global FinLit Survey arată că Republica Moldova ocupă locul 117 din 143 de statele lumii la...

SocialO zi în urmă

Moldova.org recomandă: DoR, BBC, Meduza, Dela0.ro

PE SCURT În fiecare weekend, echipa Moldova.org recomandă spre lectură articole publicate de instituții de jurnaliști pe care le urmărim...

DivertismentO zi în urmă

Rețeta săptămânii: Plăcinte la tigaie cu cartofi cruzi

PE SCURT Când nu dispui de timp ca să faci plăcintele la cuptor, nu ai prea multe ingrediente și vrei...

CulturăO zi în urmă

10 cele mai bune filme din 2019

PE SCURT Decembrie este o lună în care se întocmesc bilanțuri și topuri pentru anul ce se termină, reflectând asupra...

Externe2 zile în urmă

Despre baza secretă din Alpi, legile controversate din Rusia și „Orașul perfect”. Cele mai interesante știri externe pe scurt

PE SCURT SUA vor să folosească tehnologiile de recunoaştere facială pentru a identifica toate persoanele care intră şi ies din...

Advertisement

Politică

Justiție5 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică6 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031