„Ce alegem – omul sau economia?” Lecții din trecut, discutate la Europa Liberă

Nostalgia pentru trecut ne face uneori să nu acordăm atenție prezentului. De aceea, de multe ori ne lăsăm atrași în plasele propagandei și ale intereselor unor politicieni. „Nostalgia este reală și acest fenomen este printre noi și cred că această nostalgie este folosită, de fapt, ca o formă de terapie împotriva eșecurilor economice”, opinează Marius Stan, istoric și politolog român.

Dar ce ar fi să nu mai fim așa și să privim istoria ca pe o lecție care ne poate oferi răspunsuri cu privire la ce trebuie să facem ca să nu greșim acum? 

Ce alegem – omul sau economia?

Jurnaliștii de la Europa Liberă au organizat ieri, 14 mai, a treia dezbatere online în cadrul proiectului multimedia „AntiNostalgia – privind spre viitor”, care face legătura dintre trecutul nu foarte îndepărtat și prezentul pe care îl trăim fiecare chiar în aceste zile. „Omul-piuliță în statul-fortăreață” a fost subiectul pus în discuție. Invitații dezbaterii au comparat evenimentele care s-au petrecut cu zeci de ani în urmă și cele pe care le trăim în prezent. „În jurul nostru se produc tot felul de nenorociri. Cea cu numele de coronavirus a pus o lume întreagă în fața unei dileme: ce alegem – omul sau economia? Sănătatea individului sau bunăstarea comună? Ceea ce se întâmplă acum ne-a amintit de trecutul comunist, când totul se făcea din contul bunăstării omului de rând”, susține jurnalista Liliana Barbăroșie. 

În cadrul dezbaterii s-a vorbit și despre tragedia de la Cernobâl, când oamenii au fost jertfiți pentru că liderii de atunci nu puteau să recunoască că au greșit. Și moldovenii au fost trimiși acolo pentru lichidarea consecințelor, de unde au revenit acasă cu o doză mare de radiație în corp care le-a devorat încet întregul organism. Alt scenariu, alte circumstanțe, alte timpuri, dar vedem că oamenii continuă să fie jerfiți, iar adevărul se ascunde. Dovadă este că din cele peste 5500 de persoane infectate înregistrate în Republica Moldova, 1272 sunt angajați ai sistemului medical. Astfel, multe spitale au devenit adevărate focare de infectare. Cu toate acestea, autoritățile declară că de vină nu este echipamentul rău de protecție sau chiar lipsa lui, ci medicii care nu au fost suficient de atenți și s-ar fi infectat în afara locului de muncă. 

„Trebuie să ne informăm mereu din istorie, pentru că ea are răspunsuri la ceea ce s-a întâmplat, dar și la ceea cu ce ne confruntăm astăzi”, este de părere istoricul și politologul Marius Stan. Potrivit lui, mereu am trăit în propagandă, care ne face și ne-a făcut să nu acordăm atenție faptului că suntem umiliți, exploatați și mințiți. „Care este prețul minciunii? La asta cu toții am căutat răspuns la Cernobâl, dar și acum. Există legături ce ne oferă istoria și ceea ce se întâmplă astăzi în special în țările care nu reușesc să treacă peste moștenirea comunistă, când omul nu valora nimic”, opinează expertul.

Valoarea omului

Situația și rolul omului în societate și într-un stat s-a schimbat, este de părere istoricul Virgiliu Pâslariuc, care susține că în prezent, oamenii nu mai acceptă să fie priviți ca o cifră. „Țările au reacționat diferit la COVID-19, dar a crescut prețul vieții umane, care are o valoare ce nu se mai discută. Nimeni nu mai acceptă că din cauza dezvoltării economiei merită să fie riscate viețile oamenilor. Oamenii nu acceptă așa ceva și guvernele nu pot ignora acest lucru. Nu mai e valabilă politica lui Stalin, care spunea că moartea unui om este o tragedie, iar moartea multor oameni este o statistică. Valoarea vieții umane este o cerere a societății”, subliniază istoricul.

Cu toate acestea, trăim în era fake news-urilor, când nu știm ce este adevărat și ce nu. „Suntem năvăliți de o avalanșă de știri false, care a devenit sursa principală de panică, care ne determină în mare parte comportamentul”, opinează istoricul Pâslariuc. El susține că marea problemă a acestei perioade nesigure este că regimurile politice sau elitele ar putea să se folosească de pandemie și să impună o serie de restricții care încalcă drepturile oamenilor, ca să domine societatea și să-și facă interesele, în timp ce ne spun că astfel încearcă să nu permită răspândirea virusului. 

„În perioada COVID-19, ca și în perioada URSS se promovau statele totalitare. Și acum vedem cum China răspândește propagandă și menționează că statele totalitare au reușit să nimicească acest virus, în timp ce statele democratice eșuează. Dar trebuie să fim atenți, critici și să nu ne lăsăm atrași în plasa minciunilor nici măcar în timpul crizei”, remarcă Marius Stan.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.