Acest sfânt locaș e o continuitate a ceea ce a fost în apropiere de Bogdănești, județul Suceava, acum mai bine de șase secole. Mănăstirea de astăzi amintește de ctitoria de odinioară a domnitorul Bogdan Vodă, întemeietorul Țării Moldovei. Cu șase secole jumătate în urmă în arealul spiritual apare schitul Bogdănești sau Bogoslovul, care era folosit drept biserică domnească.

Biserica de lemn de la Putna este una din cele mai vechi din lume. Chilia lui Daniil Sihastrul a devenit o destinaţie căutată, deşi e una foarte modestă.

Poarta ei e mereu deschisă, lumina credinţei e mereu ţinută aprinsă, istoria e păstrată mereu cu pioşenie. Mii de oameni, fără a exagera, vin zilnic aici. Toţi doresc să vadă mănăstirea dragă a unui Mare şi Sfânt Domnitor. E Mănăstirea Putna, care cheamă şi adună lumea la rugăciune, o rugăciune în care se împletesc cuvinte sfinte cu pagini de aur din istoria neamului. Pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului (stil nou), când Mănăstirea lui Ştefan îşi sărbătoreşte hramul, vă îndemn să ajungeţi la această ctitorie de seamă

Călătoria spirituală prin mereu fascinanta Bucovină continuă. De data aceasta popasul e în inima Sucevei, pe strada Ioan Vodă cel Cumplit, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”. Acest sfânt locaș are o istorie de aproape cinci secole și impresionează prin măreția arhitecturală, pictura interioară și fresca exterioară. Totodată, dacă nu chiar în primul rând, Mănăstirea atrage prin faptul că aici se află moaștele Sfântului Ioan cel Nou.

Mănăstirea despre care vă voi relata acum a stat secole la rând într-un con de umbră. A suferit cel mai mult pe timpul năvălirilor barbare. Din toate câte le-am citit, apoi văzând acest sfânt locaș, mi-am spus că este minunea uitată a Bucovinei. E vorba de Mănăstirea Râșca (județul Suceava), ctitorită de domnitorul Petru Rareș.

Măreaţă şi frumoasă, veche şi plină de istorie, se înalţă între ziduri de cetate o altă încântătoare lavră bucovineană. În zi de sâmbătă continuăm călătoria spirituală prin Ţara Fagilor şi facem popas la Mănăstirea Dragomirna. Dacă cele patru mănăstiri despre care v-am vorbit anterior (Suceviţa, Voroniţa, Humor şi Moldoviţa) impresionează prin frescele exterioare, atunci Mănăstirea Dragomirna uluieşti prin proporţiile sale neobişnuite.

Călătoria spirituală în Țara Fagilor. De data aceasta veți afla despre Mănăstirea Moldovița. Mănăstirea Moldovița, inclusă alături de alte sfinte locașuri din Bucovina în Patrimoniul Mondial UNESCO pentru pictura interioară, dar și cea exterioară, a mai obținut acum aproape trei decenii premiul „Mărul de Aur” (1975), acordat de Federația Internațională a Ziariștilor. Culoarea predominantă a frescei exterioare este galbenul.

Continuăm călătoria spirituală prin Țara Fagilor. De data aceasta drumul duce spre Mănăstirea Humor. La fel ca celelalte surate bucovinene, cu fresce exterioare (Sucevița, Voroneț, Arbore și Moldovița), și Mănăstirea Humor este căutată pentru frumusețea fără egal, pentru faptul că ține mereu aprinsă candela credinței, pentru că face parte din Patrimoniul UNESCO. Această perlă bucovineană se află într-ul sat cu un toponim sugestiv – Mănăstirea Humor, iar strada pe care e situată are numele ctitorului – Toader Bubuiog.

V-am promis o călătorie spirituală prin Bucovină, astăzi vă spun despre Mănăstirea Voroneţ (de maici). Sfântul locaş se află la peste 300 de km de Chişinău, la circa 445 de km de capitala României şi la 40 de centrul judeţean Suceava. Deşi nu este una impunătoare, aceasta e căutată de o mulţime de pelerini. Şi asta pentru că e renumită prin încântătorul albastru de Voroneţ, dar şi pentru că e supranumită „Capela Sixtină a Orientului”.