Dacă toate chemările la răfuială ale lui Voronin şi ale adepţilor săi trec pe lângă urechile procurorilor, eu aş putea să mă trezesc cu ani grei de puşcărie pentru un simplu material de opinie. Aceasta se poate întâmpla, dacă Academia de Ştiinţe va susţine procurorii şi va conchide că subsemnatul a chemat lumea la violenţă şi la răsturnarea orânduirii constituţionale a RM prin articolul „Mâine va fi prea târziu…”, publicat la 7 aprilie şi folosit pentru a discredita Opoziţia în filmul „Atac asupra Moldovei”.

Deoarece lucrurile merg bine, alegerile se desfăşoară corect şi democratic, statalitatea sporeşte şi poliţia ne ocroteşte, astăzi voi vorbi despre lucruri mai simple, mai telurice, cum zic babele, mai umane, dacă doriţi. Aşadar, să vorbim la început despre limba noastră strămoşească cea slavonă, care mai-mai era să devină o limbă moartă, dar care, graţie falnicilor noştri statalişti, e pe cale de miraculoasă reînviere.

„Culmea nesimţirii e să scrii pe colivă La mulţi ani”, spune o vorbă de duh românească. În R. Moldova, culmea nesimţirii politice (în stil pepecedist, de altfel) e să vii cu „dreptul la replică” la un ziar în care ai lovit fără încetare ani de zile, în toate mass-media ce ţi-au stat la îndemână ori pe care ţi le-ai înregimentat ilegal, sfidând orice norme de bună-creştere, deontologie profesională şi corectitudine umană.

Alianţa „Moldova Noastră” şi-a exprimat indignarea faţă de modul în care au fost organizate examenele de bacalaureat în anul curent. Liderul partidului, Serafim Urecheanu, a declarat că părinţii din majoritatea localităţilor se plâng pe proasta desfăşurare a examenelor, pe comportamentul autorităţilor şi, în general, pe atitudinea guvernării comuniste faţă de copii, faţă de profesori şi faţă de sistemul de învăţământ.