Connect with us
"
"

Economie

Cât costă incinerarea unei persoane decedate

Publicat

pe

PE SCURT

Deși majoritatea populației Republicii Moldova s-a declarat ortodoxă la recensământul populației și locuințelor din 2010, iar proiectul de lege care prevede construcția unui crematoriu nu a ajuns să fie votat în Parlament, aproape 50 de persoane anual apelează la serviciile de incinerare.

Cel mai apropiat crematoriu de Chișinău se află la o distanță de 186 km, la Odessa, Ucraina.

PE LUNG

Ratele de cremație variază foarte mult în întreaga lume. De exemplu, în Nepal, rata de incinerare este de peste 95%. În India, rata este de aproximativ 75%.  În Japonia, rata de incinerare era de 99,97%  în 2014.

În Uniunea Europeană, cele mai mari rate sunt în țările nordice Danemarca cca 76%, Suedia ccc 70%

96,8% din populația RM sunt ortodocși

Ceea ce-i oprește pe oameni să incinereze persoanele apropiate decedate este cultura și religia. Biserica creștină condamnă incinerarea, pentru că în așa mod are loc o dezonorare a celor morți”.

Cine decide unde ajunge persoana decedată?

Deși există opțiunea de a scrie în testament cine să fie responsabil de îngrijirea corpului persoanei decedate, cel mai frecvent în Republica Moldova, potrivit directoarei ÎM „Combinatul Servicii Funerare”, Ludmila Boțan, bătrânii transmit doleanțele lor copiilor. „Dacă persoana reușește să-și anunțe rudele, mă rog, moștenitorii, atunci ei o să-i îndeplinească dorința. Și invers, dacă nu reușește, atunci moștenitorii iau decizia ce urmează să facă: să fie incinerat sau înmormântat în pământ sau cavou.”

Crematoriul din Chișinău

În anul 2017, Consiliul Municipal al Chișinăului a alocat Întreprinderii Municipale „Combinatul Servicii Funerare” 8 hectare pentru construirea unui crematoriu lângă Cimitirul Sfântul Lazăr. 

Totuși, în cadrul dezbaterilor proiectului în comisiile parlamentare asupra proiectului Legii cu privire la cimitire și serviciile funerare, înregistrat în Parlament la începutul lunii iunie 2018, s-a renunțat la crematoriu.

De la crematoriile din Ucraina sau România sunt aduse cca 50 de urne în RM

Directoarea ÎM „Combinatul Servicii Funerare”, Ludmila Boțan, presupune că proiectul de lege urmează să fie supus votului anul acesta încă o dată în Parlament. „Noi nu avem crematoriu, dar solicitări sunt multe. Dar nu oricine își permite să plece, fie la Odessa sau la București, ca să incinereze cadavrul. Și atunci, rămân să fie înhumați, fie în pământ, fie în cavou”, a menționat funcționara.

Cât costă incinerarea

Cel mai apropiat crematoriu este în Odessa. Dacă decizi să duci persoana decedată în camioneta ta, în funcție de câtă benzină consumă ea, drumul dus-întors va costa cel puțin 600 de lei. Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto externă în Ucraina, pentru 15 zile costă în jur de 150 de lei. Un sicriu metalic costă cel puțin trei mii de lei. Incinerarea propriu-zisă costă 1050 grivne (740 de lei). Un vas pe care poți să-l cumperi direct din incinerator, în care poți pune cenușa, costă cel puțin 450 grivne (320 de lei).

Totuși, este important să menționăm sicriele de metal sunt folosite doar la transportare.

Totuși, ca să poți trece frontiera cu persoana decedată este nevoie de permisul mortuar pe care-l vei obține adresându-te la Ministerul Sănătății sau la Centrul de Medicină Legală. În cazul introducerii în Republica Moldova a sicrielor cu corpurile sau osemintele persoanelor decedate, este necesar de prezentat organului vamal permisul mortuar sau certificatul care confirmă decesul și lipsa în sicrie (urne) a altor obiecte.

Potrivit Regulamentului privind vămuirea ​bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice și a unor formulare tipizate, corpurile persoanelor decedate trebuie să se afle în sicrie metalice ermetic închise, împachetate în cutii de lemn. Sicriele cu corpurile sau osemintele persoanelor decedate, a urnelor cu cenușa persoanelor decedate trebuie să fie sigilate de instituțiile emitente ale actelor corespunzătoare.

Totuși, procesul este complicat și birocratic. Dacă dorești să simplifici munca, poți apela la o agenție funerară care poate avea grijă de asta. Serviciile lor costă între 400-500 euro și include: pregătirea documentelor pentru trecerea frontierei, sicriu pentru transportarea decedatului, incinerarea, urna pentru cenușă și transportarea urnei până la Chișinău.

Economie

Cât costă să treci la transport ecologic

Publicat

pe

De către

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a trece la transportul ecologic. Circulația transportului pe arterele orașelor nu mai este atât de intensă ca înaintea pandemiei, așa că poți să ajungi rapid și mai în siguranță cu bicicleta sau trotineta electrică la locul destinației. Astfel, nu cheltui bani pe combustibil și mentenanța mașinii, protejezi mediul și te menții în formă. Dacă încă nu ai o bicicletă sau o trotinetă electrică, dar te gândești să o cumperi, îți propunem să vezi cât te-ar costa să treci la transportul ecologic. 

Investiția inițială include aproape toate cheltuielile pe care le vei avea ca biciclist. Desigur, echipamentul și întreținerea vehiculului pe două roți vor necesita costuri suplimentare, însă acestea nu sunt atât de mari, încât să-ți împovăreze bugetul.

Magazinele specializate propun o gamă variată de biciclete – sute de modele, de la cele mai simple biciclete de oraș, cu frâna la pedale și șase viteze, până la biciclete de curse sau de  munte cu 27 de viteze, cu frâne super-sofisticate, care îți vor permite să călătorești pe distanțe lungi într-un timp scurt și îți vor asigura suficiente senzații tari pentru o zi întreagă. La fel de diverse sunt și prețurile – de 1700 de lei pentru o bicicletă simplă de oraș până la 14 mii de lei pentru una de munte. Pentru mersul la serviciu sau călătoriile prin localitate, bicicliștii experimentați ne-au recomandat să optăm pentru bicicleta de oraș (city bike), de circa 3000 de lei. 

Acestea sunt indicate pentru distanțe nu prea lungi și pe un teren nu prea accidentat. Dacă nu vin incorporate în bicicletă, ar trebui să mai cumperi două felinare – unul în spate și unul din față. 

Pentru asta va trebui să scoți din buzunar 120 lei și, respectiv, 150 de lei. Ar fi bine să cumperi și un lacăt antifurt, prețul acestora pornind de la 100 de lei. Denis Romanescu, copreședintele platformei Ciclismul Urban Chișinău, ne-a recomandat să cumpărărm și camere de rezerva, pentru care va trebui să scoți câte 35-50 de lei, o pompă pentru umflarea roților – circa 150 de lei, dar și un set de chei necesar pentru diferite situații imprevizibile – 350 de lei.

Totodată, un biciclist ar trebuie să-și procure în mod obligatoriu o cască, ca o măsură de protecție. Costă circa 400 de lei. De asemenea, o pereche de ochelari care te vor proteja de musculițe, ploaie sau praf, va costa în jur 200 lei. Și desigur, o pereche de mănuși pentru cicliști, al cărui preț pornește de la 150 de lei. 

Bicicleta – 3000 lei

Două felinare – 270 de lei

Lacăt – 100 lei

Pompă – 150 lei

Set de chei – 350 lei

Cască de protecție – 400 lei

Mănuși pentru cicliști – 150 lei

Ochelari – 200 lei 

Cost total – 4620 lei

O altă alternativă, deși mai puțin eco, este trotineta electrică. Gama propusă de magazine nu este atât de variată ca în cazul bicicletelor. Reprezentanții acestor magazine ne-au informat că o trotinetă pentru deplasările la serviciu, dar și plimbările prin oraș poate fi cumpărată cu circa 9 mii de lei. Cu o baterie încărcată, cu acestea poți parcurge până la 20 de kilometri. Încărcătorul este asemănător cu cel al unui laptop obișnuit. După descărcarea bateriei îl pui în priză și ai nevoie de 3-4 ore pentru a-l încărca complet. 

Trotinetele electrice sunt indicate în special persoanelor care au probleme cu spatele sau nu pot depune eforturi fizice necesare la mersul cu bicicleta. Ca și în cazul bicicletelor, la procurarea unei trotinete electrice, ar trebuie să mai cumperi o cască – 400 de lei. La fel ar fi indicate mănușile pentru cicliști – 150 de lei și ochelari – 200 de lei. Pentru că trotineta electrică conține componente pe care nu le poți cumpăra de la magazine specializate, întreținerea tehnică a acestora se face la centrele specializate, deschise de obicei, pe lângă, magazine. Prețul remedierii metenanțelor variază în funcție de problemele apărute la vehicul. 

În același timp, trebuie să iei în calcul și energia electrică pe care o vei plăti pentru încărcarea trotinetei. Dacă ai un traseu de 10 km dus-întors de luni până vineri, parcurgi 50 km pe săptămână. Asta înseamnă că vei încărca bateria de 2,5 ori pe săptămână aproximativ. În timpul încărcării bateria consumă aproximativ 0,3 kw/h și are nevoie de 5 ore de încărcare. Asta înseamnă 1,5 kw per încărcare. Iar la 2,5 încărcări pe săptămână și 1,5 kw per încărcare, rezultă 3,75 kw per săptămână. La 1,9 lei per kw în Moldova, rezultă suma de aproximativ 7 lei pe săptămână pentru încărcarea trotinetei electrice. 

Trotineta electrică – 9000 lei

Cască – 400 lei

Mănuși – 150 de lei.

Cost total – 9550 lei

Citește mai departe

Social

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 cazuri

 332 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 7 în Transnistria. Acestea au fost confimate în urma procesării a 1 982 de teste. Cinci cazuri sunt de import (Federația Rusă), restul – cu transmitere locală, informează Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Dintre cazurile înregistrate astăzi 12 sunt în rândul lucrătorilor medicali. Astfel, bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 20 040 de cazuri.

În total, până astăzi, s-au vindecat 13 298 de persoane.

Primăria Leova, în carantină

Primăria şi Consiliul raional Leova au intrat e astăzi în carantină. Aceasta după ce un angajat a fost confirmat cu COVID-19, iar alți colegi au semnalat simptome caracteristice virusului. „În urma stabilirii statutului de contacţi a mai multor angajaţi a Primăriei Leova cu persoane la care a fost depistată infecţia COVID-19, precum şi în urma confirmării unui caz de infectare a unui angajat a instituţiei şi semnalarea simptomelor caracteristice virusului la alţi câţiva colegi, începând cu data de 15 iulie, Primăria Leova, conducerea raionului Leova şi Aparatul preşedintelui raionului intră în carantină, pe o perioadă nedeterminată”, se spune într-un mesaj postat pe Facebook. Totodată, se vor suspenda toate serviciile oferite populației de către Aparatul Primăriei, inclusiv cele care vizează eliberarea certificatelor și adeverințelor. Instituțiile și întreprinderile subordonate Primăriei Leova își vor continua activitatea în regim normal.

346 de pacienți sunt în stare gravă. 27 sunt conectați la respirație asistată

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat că 346 de pacienți sunt în stare gravă, dintre 27 care  pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată, 998 sunt stare de gravitate medie. În ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 au fost internate 78 persoane cu suspecție la COVID-19.

Alte 265 persoane au fost tratate şi externate. În total, 13 298  persoane au fost tratate de COVID-19

Totodată, ministerul a informat despre înregistrarea altor trei decese provocate de COVID-19. Numărul victimelor răpuse de noul Coronavirus a ajuns la 658.

Studentă antrenată în lupta cu COVID-19: Cu toţii aşteptam ca numărul de pacienţi să scadă, dar el creşte

„Să fiu sinceră, e îngrozitor. Cu toţii aşteptam ca numărul de pacienţi să scadă, dar el creşte în continuare şi avem din ce în ce mai multe internări”, a povestit pentru IPN Mariana Covali, studentă, care activează ca asistentă medicală în cadrul Institutului de Medicină Urgentă din capitală.  Tânăra crede că și echipamentele impuse de situație creează o barieră psihologică între pacient şi lucrătorul medical. „Pacienţii sunt la fel de înfricoşaţi, cum de fapt suntem şi noi”. Cele mai dificile au fost primele ture, își amintește Mariana. „Pentru că nu ştiam ce ne aşteaptă şi asta ne crea un sentiment de spaimă”. Circa 400 de studenţi din totalul de 3460 de studenţi naţionali sunt antrenaţi ca asistenţi medicali în cadrul instituțiilor medicale din capitală.

Profesorii și elevii vor avea acces gratuit la instrumentele Google pentru Educație

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și gigantul american Google vor iniția un parteneriat care va asigura accesul gratuit pentru profesorii și elevii din Republica Moldova la tehnologiile și instrumentele Google pentru Educație, din pachetul G Suite, care facilitează predarea, învățarea, evaluarea și interacțiunea participanților la procesul de studiu, inclusiv la distanță, oferind o platformă securizată și eficientă pentru sistemul educațional din Moldova. Printre tehnologiile Google de care vor beneficia profesorii și elevii din Moldova figurează Google Classroom – interacțiunea între profesori și elevi, Google Meet – organizarea lecțiilor video online, Google Drive – stocarea materialelor pe Cloud și colaborare, Google Sites – organizarea și prezentarea temelor, precum și alte aplicații utile procesului de studiu. Reamintim că ministrul Igor Șarov a prezentat șapte modele pentru începutul anului de studii 2020-2021, patru dintre care presupune lecții online.

Citește mai departe

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie7 ore în urmă

Cât costă să treci la transport ecologic

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a...

Social12 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EcologieO zi în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

SocialO zi în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social2 zile în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031