Connect with us
"
"

Opinii

„Bomba ecologică cu ceas” de pe râul Nistru

Publicat

pe

Problemele de mediu nu constituie, cu unele excepții, subiecte de discuții majore în spațiul public al Republicii Moldova. De regulă, acestea devin subiecte de analiză în cazurile în care sunt conexe confruntărilor politice sau există probleme grave care afectează direct calitatea vieții cetățenilor. Drept urmare, suntem printre statele cu cel mai mic grad de împădurire din Europa, iar râurile mici sunt poluate și nu pot f folosite pentru irigare sau consumul de apă, scrie în Buletin informativ analistul politic IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca.

Situația se agravează în pofida acțiunilor organizațiilor neguvernamentale care trag alarma în privința situației catastrofale din domeniul mediului.

Unul din puținele subiecte de mediu care se află în atenția opiniei publice de mai mulți ani se referă la problema dezvoltării complexului hidroenergetic nistrean de către Ucraina.

Acest subiect este prezent în spațiul public în special după instalarea de către Ucraina a trei turbine imense în perioada 2009-2015 care a determinat scăderea debitului și a nivelului râului Nistru.

În 2015 și 2016 cota Nistrului a scăzut până la punctul în care a pus în pericol alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor municipiului Chișinău.

Riscul de agravare a situației este și mai mare din cauza intenției autorităților din Ucraina de a instala alte trei turbine la Centrala Hidroelectrică de acumulare prin pompare (CHEAP) din cadrul complexului hidroenergetic nistrean și de intenția de a construi alte șase hidrocentrale pe cursul superior al râului Nistru conform programului de dezvoltare a hidroenergeticii până în anul 2026 adoptat de executivul ucrainean în 2016.

Este firesc să ne întrebăm de ce s-a ajuns în acest punct în care circa două milioane de consumatori riscă să se confrunte cu grave probleme de alimentare cu apă potabilă. De ce autoritățile moldovenești au admis ca lucrurile să degenereze atât de mult încât Nistrul este amenințat să se transforme într-o mlaștină în mai multe secțiuni?

Cercetarea acestei probleme nu a oferit un răspuns concludent.

Unele persoane intervievate, care cunosc acest domeniu, ridică din umeri, dând de înțeles că ar f existat unele interese înguste și, drept urmare, nu au fost luate măsurile necesare pentru a solicita părții ucrainene să respecte interesele noastre.

În urma discuțiilor avute cu experți naționali, a fost exprimată și părerea că negociatorii noștri nu au fost consecvenți în procesul de negocieri, fiindcă nu au ținut cont de realizările echipelor precedente.

Cu alte cuvinte, de fiecare dată, când se schimba puterea politică, echipa nou creată nu cuprindea experți care au participat la negocieri, astfel încât memoria și experiența istorică nu era păstrată. Probabil, cel mai supărător motiv exprimat este că, uneori, echipa de negociatori nu ar fi fost suficient de bine pregătită la diferite întruniri organizate cu partea ucraineană.

Acest motiv contrastează foarte mult cu concluzia mereu invocată de experții naționali că reprezentanții de la Kiev sunt un partener dificil în procesul de negocieri. Prin asta, înțelegem că vecinii ucraineni au un scop bine definit, pe care îl urmează cu strictețe, folosindu-se de slăbiciunile autorităților moldovenești.

De exemplu, de ce demarcarea frontierei şi definirea raporturilor de proprietate în regiunea barajului de la Dnestrovsk nu a fost detaşată de problema demarcării frontierei în localitatea Giurgiuleşti? Reiese că negociem de două ori pe aceeaşi problemă.

Protocolul interguvernamental din 1998 abordează la pachet porţiunea de autostradă din regiunea localităţii Palanca şi a porţiunii de teren de la Giurgiuleşti. Republica Moldova a transmis în proprietate Ucrainei sectorul de autostradă Odessa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum şi sectorul de teren, prin care trece acesta, iar ultimul stâlp al frontierei de stat în preajma localităţii Giurgiulești la ieşirea liniei de stat moldo-ucrainene pe malul Dunării nu a fost instalat.

Instalarea acestuia este condiționat de partea ucraineană de demarcarea din regiunea barajului de la Dnestrovsk. De ce subiectul demarcării frontierei de stat este subiectul discuției Comisiei moldo-ucrainene pe probleme comercial-economice, unde problema demarcării este discutată la pachet cu proprietățile moldovenești din Ucraina?

Revenind la problemele legate de situația ecologică a râului Nistru, trebuie de utilizat toate instrumentele internaționale care există pentru a proteja interesele noastre în acest caz. Ambele state, Republica Moldova și Ucraina, au semnat Acordul de Asociere și Tratatul Comunității Energetice cu Uniunea Europeană și care conțin mai multe directive care se referă la protecția mediului sau au o legătură directă cu infrastructura hidroenergetică existentă și cea planificată de Ucraina în amonte pe Nistru.

Negociatorii noștri trebuie să folosească acest instrument pentru a determina autoritățile ucrainene să respecte angajamentele pe care le au față de politicile de mediu în conformitate cu Acordul de Asociere și Tratatul Comunității Energetice. Putem spune că, datorită rolului important al societății civile din Republica Moldova, autoritățile moldovenești au internaționalizat acest subiect.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Moldova a adresat Ambasadei Suediei o solicitare de finanțare a unui studiu privind impactul social și ecologic al Complexului Hidroenergetic asupra râului Nistru, precum și asupra construcției a șase centrale hidroelectrice.

Ambasada Suediei a acceptat cererea și a acordat finanțare studiului prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

A existat, de asemenea, o scrisoare comună a prim-miniștrilor Moldovei și Ucrainei către Comisia Europeană, care solicită sprijin pentru evaluarea stării ecologice actuale a râului Nistru. Răspunsul UE din mai 2018 a reiterat obligația de a transpune și de a pune în aplicare normele UE în acest domeniu.

Pe lângă aceste măsuri, autoritățile moldovenești trebuie să dea dovadă de maximă transparență în procesul de negocieri și să implice activ societatea civilă în discuțiile ce țin de funcționarea complexului hidroenergetic nistrean. O astfel de abordare ar consolida pozițiile de negociere ale autorităților moldovenești.

Există îngrijorarea că, fără un plan bine definit și acțiuni consecvente, aceste măsuri ar putea fi neglijate de partea ucraineană care vorbește deja de implicarea capitalului chinez în dezvoltarea infrastructurii hidroenergetice de pe Nistru.

„Din acest motiv, considerăm că una dintre prioritățile de baza al noului guvern, indiferent de culoarea lui politică, ar trebuie să fie problemele ecologice ale râului Nistru, conchide expertul Veaceslav Berbeca.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Economie

OPINIE// Centralizarea financiară sufocă independența autorităților publice locale

Publicat

pe

De către

În anul 2017, unui locuitor din Republica Moldova i-a revenit în medie 3 791 lei din veniturile bugetelor locale. Cele mai mari venituri pe cap de locuitor le-a avut în acest orașul Briceni (2,8 mii lei), comuna Sipoteni din raionul Călărași (2,7 mii lei) și municipiul Ungheni (2,4 mii lei).

Cu toate acestea, bugetele locale din țara noastră rămân a fi critic insuficiente pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităților locale. Acestea sunt câteva din constatările raportului de evaluare a calității finanțelor publice locale.

Analiza, semnată de Angela Secrieru, expertă în finanțe publice la IDIS „Viitorul”, evaluează capacitățile administrațiilor publice locale în domeniul finanțelor publice locale în 50 cele mai mari localităţile din Republica Moldova.

„Centralizarea financiară cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate și alarmante. Această tendință afectează, printre altele, independența autorităților publice locale în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale”, consideră Angela Secrieru.

Potrivit raportului de evaluare a finanțelor locale, mărimea veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale a fost de 13 462 mln. lei, reprezentând 7,6% din PIB în anul 2017, iar cheltuielile totale ale bugetelor locale au constituit anul trecut 13 274 mln lei.

Respectiv, localitățile (cu excepția mun. Chișinău și Bălți) cu cele mai mari venituri au fost municipiul Cahul (81 mln lei), municipiul Ungheni (77 mln lei) și Orhei (59 mln lei). Aceleași orașe au înregistrat și cele mai mari încasări din taxele locale în anul 2017. Impozitul pe bunurile imobile reprezintă însă sursa cu cel mai pronunțat potențial financiar care alimentează bugetete locale.

Această sursă a generat cele mai mari venituri în cazul bugetelui municipiului Cahul (4,7 mln. lei) și a orășelului Codru (3,9 mln. lei).

Totuși, în 2016-2017, impozitele și taxele locale au înregistrat valori neimportante (cca. 6%), cauzate în special de pasivitatea autorităților locale, mediul politic și economic nefavorabil. Deși veniturile proprii se asociază cu descentralizarea financiară și independența autorităților publice locale, cea mai mare parte din totalul veniturilor bugetelor locale revine transferurilor de la bugetul de stat.

În ce privește cheltuielile efectuate în 2017, cei mai mulți bani au fost cheltuiți pentru personal, bunuri și servicii.

Experta a menționat că ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului locale nu doar că este insuficientă, dar este în continuă scădere.

Consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul autorităților publice locale, transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, creşterea randamentului fiscal al impozitelor şi taxelor locale, reconsiderarea sistemului de facilităţi fiscale, precum și acordarea autorităților publice locale a libertăţii de a introduce taxe şi impozite locale noi sunt câteva dintre soluțiile recomandate în raport pentru asigurarea unei sănătăți financiare și a unei creșteri economice durabile la nivel local.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social2 ore în urmă

Pandemia în Italia: „Cu toții a trebuit să învățăm o lecție”

Acuzată că a reacționat prea târziu, că a permis răspândirea virusului COVID-19 prin întreaga Europă, după cinci luni de luptă...

Divertisment3 ore în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Social7 ore în urmă

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EducațieO zi în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

SocialO zi în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

SocialO zi în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 92 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031