Connect with us

Opinii

„Bomba ecologică cu ceas” de pe râul Nistru

Publicat

pe

Problemele de mediu nu constituie, cu unele excepții, subiecte de discuții majore în spațiul public al Republicii Moldova. De regulă, acestea devin subiecte de analiză în cazurile în care sunt conexe confruntărilor politice sau există probleme grave care afectează direct calitatea vieții cetățenilor. Drept urmare, suntem printre statele cu cel mai mic grad de împădurire din Europa, iar râurile mici sunt poluate și nu pot f folosite pentru irigare sau consumul de apă, scrie în Buletin informativ analistul politic IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca.

Situația se agravează în pofida acțiunilor organizațiilor neguvernamentale care trag alarma în privința situației catastrofale din domeniul mediului.

Unul din puținele subiecte de mediu care se află în atenția opiniei publice de mai mulți ani se referă la problema dezvoltării complexului hidroenergetic nistrean de către Ucraina.

Acest subiect este prezent în spațiul public în special după instalarea de către Ucraina a trei turbine imense în perioada 2009-2015 care a determinat scăderea debitului și a nivelului râului Nistru.

În 2015 și 2016 cota Nistrului a scăzut până la punctul în care a pus în pericol alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor municipiului Chișinău.

Riscul de agravare a situației este și mai mare din cauza intenției autorităților din Ucraina de a instala alte trei turbine la Centrala Hidroelectrică de acumulare prin pompare (CHEAP) din cadrul complexului hidroenergetic nistrean și de intenția de a construi alte șase hidrocentrale pe cursul superior al râului Nistru conform programului de dezvoltare a hidroenergeticii până în anul 2026 adoptat de executivul ucrainean în 2016.

Este firesc să ne întrebăm de ce s-a ajuns în acest punct în care circa două milioane de consumatori riscă să se confrunte cu grave probleme de alimentare cu apă potabilă. De ce autoritățile moldovenești au admis ca lucrurile să degenereze atât de mult încât Nistrul este amenințat să se transforme într-o mlaștină în mai multe secțiuni?

Cercetarea acestei probleme nu a oferit un răspuns concludent.

Unele persoane intervievate, care cunosc acest domeniu, ridică din umeri, dând de înțeles că ar f existat unele interese înguste și, drept urmare, nu au fost luate măsurile necesare pentru a solicita părții ucrainene să respecte interesele noastre.

În urma discuțiilor avute cu experți naționali, a fost exprimată și părerea că negociatorii noștri nu au fost consecvenți în procesul de negocieri, fiindcă nu au ținut cont de realizările echipelor precedente.

Cu alte cuvinte, de fiecare dată, când se schimba puterea politică, echipa nou creată nu cuprindea experți care au participat la negocieri, astfel încât memoria și experiența istorică nu era păstrată. Probabil, cel mai supărător motiv exprimat este că, uneori, echipa de negociatori nu ar fi fost suficient de bine pregătită la diferite întruniri organizate cu partea ucraineană.

Acest motiv contrastează foarte mult cu concluzia mereu invocată de experții naționali că reprezentanții de la Kiev sunt un partener dificil în procesul de negocieri. Prin asta, înțelegem că vecinii ucraineni au un scop bine definit, pe care îl urmează cu strictețe, folosindu-se de slăbiciunile autorităților moldovenești.

De exemplu, de ce demarcarea frontierei şi definirea raporturilor de proprietate în regiunea barajului de la Dnestrovsk nu a fost detaşată de problema demarcării frontierei în localitatea Giurgiuleşti? Reiese că negociem de două ori pe aceeaşi problemă.

Protocolul interguvernamental din 1998 abordează la pachet porţiunea de autostradă din regiunea localităţii Palanca şi a porţiunii de teren de la Giurgiuleşti. Republica Moldova a transmis în proprietate Ucrainei sectorul de autostradă Odessa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum şi sectorul de teren, prin care trece acesta, iar ultimul stâlp al frontierei de stat în preajma localităţii Giurgiulești la ieşirea liniei de stat moldo-ucrainene pe malul Dunării nu a fost instalat.

Instalarea acestuia este condiționat de partea ucraineană de demarcarea din regiunea barajului de la Dnestrovsk. De ce subiectul demarcării frontierei de stat este subiectul discuției Comisiei moldo-ucrainene pe probleme comercial-economice, unde problema demarcării este discutată la pachet cu proprietățile moldovenești din Ucraina?

Revenind la problemele legate de situația ecologică a râului Nistru, trebuie de utilizat toate instrumentele internaționale care există pentru a proteja interesele noastre în acest caz. Ambele state, Republica Moldova și Ucraina, au semnat Acordul de Asociere și Tratatul Comunității Energetice cu Uniunea Europeană și care conțin mai multe directive care se referă la protecția mediului sau au o legătură directă cu infrastructura hidroenergetică existentă și cea planificată de Ucraina în amonte pe Nistru.

Negociatorii noștri trebuie să folosească acest instrument pentru a determina autoritățile ucrainene să respecte angajamentele pe care le au față de politicile de mediu în conformitate cu Acordul de Asociere și Tratatul Comunității Energetice. Putem spune că, datorită rolului important al societății civile din Republica Moldova, autoritățile moldovenești au internaționalizat acest subiect.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Moldova a adresat Ambasadei Suediei o solicitare de finanțare a unui studiu privind impactul social și ecologic al Complexului Hidroenergetic asupra râului Nistru, precum și asupra construcției a șase centrale hidroelectrice.

Ambasada Suediei a acceptat cererea și a acordat finanțare studiului prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

A existat, de asemenea, o scrisoare comună a prim-miniștrilor Moldovei și Ucrainei către Comisia Europeană, care solicită sprijin pentru evaluarea stării ecologice actuale a râului Nistru. Răspunsul UE din mai 2018 a reiterat obligația de a transpune și de a pune în aplicare normele UE în acest domeniu.

Pe lângă aceste măsuri, autoritățile moldovenești trebuie să dea dovadă de maximă transparență în procesul de negocieri și să implice activ societatea civilă în discuțiile ce țin de funcționarea complexului hidroenergetic nistrean. O astfel de abordare ar consolida pozițiile de negociere ale autorităților moldovenești.

Există îngrijorarea că, fără un plan bine definit și acțiuni consecvente, aceste măsuri ar putea fi neglijate de partea ucraineană care vorbește deja de implicarea capitalului chinez în dezvoltarea infrastructurii hidroenergetice de pe Nistru.

„Din acest motiv, considerăm că una dintre prioritățile de baza al noului guvern, indiferent de culoarea lui politică, ar trebuie să fie problemele ecologice ale râului Nistru, conchide expertul Veaceslav Berbeca.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Opinii

Top 10 cele mai mari forțe militare din lume. Pe ce loc se află Republica Moldova?

Publicat

pe

De către

Armata este considerată o parte importantă a unei țări și a securității acesteia. În fiecare an, o reală avere este alocată din buget pentru a finanța forțele armate. Deși o comparație între armatele din lume se poate face doar ipotetic, clasamentul poate fi făcut în funcție de buget alocat, tehnologie implementată, arsenal disponibil, puterea și numărul aliaților, respectiv, numărul militarilor, scrie pe blogul său expertul IDIS Viitorul Rosian Vasiloi.

El a menționat că Republica Moldova se regăseşte în acest clasament pe poziția 103 (este pentru prima dată în istoria acestui clasament), cu un PIB pentru apărare sub 0,4% – un buget de 30 mln. dolari.

Are doar 5.100 de membri activi din prima linie și 60.000 de rezerviști*, alături de 3 aeronave (de transport), 0 tancuri (în regiunea separatista aflată sub ocupația Federației Ruse – 26), 341 blindate, 72 piese de artilerie de diferite modele, din care 11aruncător de proiectile reactive.

În comparație – regimul separatist de la Tiraspol dispune la moment de 110 piese de artilerie, din care 80 aruncătoare de proiectile reactive.

La rândul său, România ocupă locul 40 (fără schimbari în comparație cu anul 2018) într-un top al puterii armatei la nivel mondial, între 137 de ţări (în 2018 au fost 136 țări), conform unui index realizat de Global Fire Power.

Armata română are, conform publicației, 33 de avioane de vânătoare, 700 de tancuri, 1.400 de mașini blindate de luptă, 243 de lansatoare de rachete, 3 fregate și 4 corvete, la aproximativ 70.000 de militari activi. Avem punctaj zero la submarine, elicoptere de atac și artilerie autopropulsată.

Ucraina (Pwlrndx of 0.5082. În 2018 – 0.5383) ocupă locul 29 (fără schimbari în comparație cu anul 2018).

10. Germania

Cheltuiește puțin peste 49 mlrd. de dolari (în 2018 – 45,2 de miliarde de dolari) în fiecare an. În 2011, serviciul militar obligatoriu a fost eliminat. Are doar 178.641 de membri activi din prima linie și 30.00 de rezerviști, alături de 613 de aeronave în total, 900 tancuri, 81 nave (inlcusiv 6 submarine).

9. Turcia

Bugetul său de apărare este de 8,6 mlrd de dolari (în 2018 – 10,2 miliarde de dolari). Mărimea armatei, inclusiv trupele și rezervele regulate, este de peste 735.000 persoane. Forțele aeriene ale Turciei au 1067 de aeronave. Armata deține de asemenea 3200 tancuri, 194 nave.

8. Marea Britanie (în scădere dramatică cu 2 poziții)

Bugetul de apărare al Regatului Unit este în prezent de 47,5 mlrd de dolari (în 2018 -50 de miliarde de dolari). Are 233.230 militari (serviciul activ şi rezervă), împreună cu o flotă de 811 de aeronave și o flotă marină de 76 de nave. Cu toate acestea, armata britanică este încă una puternică, cu pregătire superioară, echipamentele și cele 160 de arme nucleare fiind principalele puncte forte. Royal Navy intenționează să pună în funcțiune HMS Queen Elizabeth, în 2020. Este un portavion, care poate să transporte 40 de avioane F-35B. Marea Britanie face parte din lista ţărilor cu Putere nucleară declarată cu 215 focoase nucleare.

7. Coreea de Sud.

Cheltuiește cu armata 38,3 de miliarde de dolari (40.0 în 2018). Menține o armată mare de peste 625.000 de angajați activi și 5.827.250 ca personal suplimentar în rezervă, alături de cea de-a 5-a cea mai mare flotă aeriană din lume cu 1.614 de aeronave, precum și o flotă de 166 de nave. Țara are 2654 de tancuri, 2870 blindate şi 6209 piese de artilerie de diferite modele.

6. Japonia (o creștere spectaculoasă cu 2 poziții)

Are cheltuieli militare de 47,0 miliarde de dolari (44.0 în 2018). Are peste 247.157 de persoane active și aproape 56.000 în rezervă. Cu 1.572 de aeronave, este a 6-a cea mai mare forță aeriană. Armata este dotată cu 1004 tancuri și cu 131 nave de război.

5. Franța (fără schimbări în clasament)

Bugetul său militar actual se ridică la 40,5 de miliarde de dolari pe an (40,0 în 2018). Peste 205.000 de forțe regulate, împreună cu rezerviștii formează o forță de aproximativ 388.635 militari. Are peste 1.248 de aeronave, împreună cu 406 tancuri şi 6300 blindate. Ca şi Marea Britanie face parte din lista ţărilor cu Putere nucleară declarată cu 300 focoase nucleare.

4. India (fără schimbări în clasament) s-a folosit de populația sa masivă și a construit o armată de 3.462.500 de militari, inclusiv 1.362.500 militari activi. Dimensiunea armatei indiene este unul dintre motivele pentru care a rămas întotdeauna printre țările cu cele mai puternice armate din lume. Forța umană a armatei este completată de aproape 2.815 blindate terestre, care includ 4.184 de tancuri, precum și 2082 de aeronave, alături de arme nucleare. Rachetele sale balistice pot afecta întregul Pakistan sau aproape tot teritoriul Chinei. Bugetul său actual de apărare se ridică la 55,2 de miliarde de dolari (47,0 în 2018). Este de asemenea una din cele mai mare importatoare de mărfuri militare din lume. Ca şi Franţa şi Marea Britanie face parte din lista ţărilor cu Putere nucleară declarată cu 120 focoase nucleare.

3. China (fără schimbări în clasament)

Bugetul de apărare al Chinei se ridică oficial la 224,0 mlrd. de dollari (în 2018 – 151 de miliarde de dolari. Are o dimensiune formidabilă a armatei, cu 2,183 milioane de persoane active în linia întâi și încă 510 mii de rezerviști, ceea ce o face ca cea mai mare forță terestră din lume, asta cu tot cu 3187 avioane, 13050 tancuri, 714 nave militare şi peste 12 mii piese de artilerie. Face parte din lista ţărilor cu Putere nucleară declarată cu 270 focoase nucleare.

2. Rusia (fără schimbări în clasament)

Bugetul de apărare al Rusiei este de 44,0 mlrd. de dolari (în 2018 – 76,6 miliarde de dolari). Armata rusă are 1.013.628 de militari activi și aproape 2.6 milioane de militari în rezervă. Forța umană este susținută de 21.932 de tancuri, ceea ce face ca Rusia să fie cea mai mare forță de tancuri, 4.078 avioane şi 352 nave. Rusia are 6600 de focoase nucleare active.

1. Statele Unite ale Americii (fără schimbări în clasament)

SUA alocă anual 716,0 mlrd. de dolari (în 2018 – 647 miliarde de dolari pentru armată), mai mult decât celelalte nouă țări, împreună. Menține o armată foarte mare, compusă din circa 1,3 milioane de soldați și alți 860.000 de rezerviști. Are o flotă aeriană compusă din 13.398 nave, 6.287 tancuri, plus flota maritimă de 415 nave din care 20 portavioane, în timp ce restul lumii mai deține încă 22. SUA are la dispoziție și 6450 focoase nucleare.

Citește mai departe

Alegeri

OPINIE / Fă ACUM, ori niciodată

Publicat

pe

De către

Alegerile de duminică au fost, într-un fel, destul de triste, cu o victorie a celor care și-au cumpărat voturile. Pe fundalul numeroaselor încălcări, rezultatul blocului ACUM poate fi considerat un succes modest. Însă principala forță de opoziție pare hotărâtă să rateze acest moment la fel cum a ratat și valul de indignare al chișinăuienilor după anularea alegerilor municipale astă-vară.

Ce vrea să facă ACUM?

La trei zile după alegeri, cei 26 de deputați ACUM par hotărâți să se limiteze la văicăreală în timp ce-și așteaptă legitimațiile de parlamentari. Maia Sandu și Andrei Năstase au ținut o conferință de presă, unde au spus că alegerile vor fi fraudate și că ei vor investiga asta. Și cam atât. Înainte de alegeri, Maia Sandu promitea proteste, însă, după scrutin, pare să fi prevalat logica imbatabilă a lui Andrei Năstase: „Considerând fraudarea masivă de ieri, pot să afirm că Blocul electoral ACUM a câștigat alegerile parlamentare”. Eh, dacă ai câștigat, de ce să protestezi?

Promisiunea cu investigația e mai goală decât David-ul lui Michelangelo. Am avut un caz asemănător în 2009. Atunci Filat, Ghimpu, Chirtoacă și Urechean făceau conferințe de presă cu teancuri de dosare cu dovezi și, spre deosebire de ACUM, ăia chiar aveau o majoritate parlamentară. Așa că scepticismul față de investigația promisă e dublu. În primul rând, dacă au capacitatea de a investiga și cerceta aceste fraude, de ce nu au făcut-o înainte de alegeri? Scuza că nu știau nu ține, că nu e prima dată când avem fraude electorale în Moldova, iar acuzații și avertismente au fost și de această dată. În al doilea rând, chiar dacă ar duce la bun sfârșit o astfel de investigație, care ar fi consecințele? Cum ar putea ei să tragă pe cineva la răspundere într-un stat unde toți judecătorii, polițiștii și procurorii, ca să nu mai vorbim de CEC, sunt controlate de Plahotniuc?

Opoziție activă timp de patru ani e o prostie. La cât a degradat situația în ultimii trei ani, ce va fi în următorii patru? Poate patru ani trec mai ușor și mai repede într-un fotoliu de deputat… Totuși, nu știu dacă alegătorii care i-au votat sunt la fel de răbdători.

Ce poate sau trebuie să facă ACUM?

În primul rând, proteste. Da, e greu. E iarnă, e frig, societatea e într-un fel de apatie sau depresie letargică. Însă nu poți lansa acuzații atât de grave precum faptul că alegerile au fost fraudate și nu le recunoști ca fiind corecte și libere fără a veni cu o reacție pe măsură. Votul a fost furat – din nou! ACUM trebuie să mobilizeze oamenii să iasă la proteste înainte ca moldovenii să se obișnuiască cu furtul votului așa cum s-au obișnuit cu sărăcia.

E drept că Maia Sandu și Andrei Năstase nu prea ar ști ce să facă cu o masă de protestatari chiar dacă aceștia ar ieși singuri de bunăvoie. Poate o plimbare de la Primărie până la cercul de la Ion Creagă-Calea Ieșilor și înapoi.

Mai practic ar fi scenariul lansat de Alexei Tulbure: să voteze împreună cu socialiștii demiterea unor demnitari și funcționari cheie controlați de democrați, printre care procurorul general și membrii CEC. O epurare măcar parțială a structurilor de stat care să permită alegeri noi mai corecte. După rezultatul alegerilor, acest scenariu pare cel mai roz dintre cele posibile.

Cînd l-am citit prima oară, obiecția mea viza mai degrabă socialiștii: ei s-au dovedit a fi de partea PDM de fiecare dată când a fost nevoie, începând cu sistemul mixt. În cel mai rău caz, refuzul PSRM ar fi confirmat că sunt și ei un partid la cheremul lui Vlad Plahotniuc și nicidecum de opoziție. Maia Sandu și Andrei Năstase ar fi putut monopoliza segmentul de opoziție.

Spre surprinderea mea, obstacolul vine din partea ACUM, care refuză măcar să încerce o astfel de manevră. Cel mai elocvent a descris alternativa preferată de ei Octavian Țâcu: „стоять и ждать и смотреть”. Timp de patru ani. Dacă tot se consideră un bloc atât de onest și transparent, de ce nu au mers cu acesta slogan în campanie, cu promisiunea că o să stea în Parlament și o să aștepte și o să se uite la cum guvernează Vlad Plahotniuc?

ACUM sau niciodată

Cei din blocul ACUM ar trebui să se gândească la numele blocului și la ce au promis în campanie. Chiar ar fi culmea ironiei ca planul de acțiuni al deputaților ACUM să fie statul în opoziție timp de patru ani. Mai bine s-ar fi numit blocul „Peste 4 ani”. Poate protestele și colaborarea cu socialiștii pentru a demite oamenii lui Vlad Plahotniuc nu sunt unicele soluții, poate mai e vreo alternativă creativă, însă ACUM nu dă semne că are vreun as în mânecă. Dimpotrivă, noii deputați au început să se scufunde în fotoliile moi de deputați înainte măcar de a se așeza în ele.

Citește mai departe

Economie

Câte salarii anuale sunt necesare pentru procurarea unui apartament mediu de 70 m2

Publicat

pe

De către

Analistul economic Veaceslav Ioniță constată că ipoteca și puterea de cumpărare a populației au tras în sus piața imobiliară. Într-o analiză de pe IDIS – Viitorul, el menționează că, în 2018, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat un număr record de tranzacții, iar circa 40% din totalul apartamentelor procurate sunt achiziționate în ipotecă.

De asemenea, Veaceslav Ioniță constată, în baza unui indicator nou pe piața de analiză din Moldova: salarii anuale necesare pentru procurarea unui apartament mediu de 70 m2, că în 2018 pentru prima dată acest indicator a scăzut sub 10 ani. Altfel spus, pentru procurarea unui apartament mediu de 70m2 o familie trebuie să plătească 9.4 salarii medii anuale cea ce este cu 19% mai puțin decât acum un an.

1.Volumul tranzacțiilor a atins maximul istoric de 20,4 mii apartamente vândute

În 2018, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat un număr record de tranzacții 20,4 mii, cu 10,8% sau cu 2 mii de apartamente mai mult față de anul precedent. În spatele acestor cifre stau câteva elemente importante.

În primul rând, piața imobiliară din ce în ce mai tare se concentrează într-o singură localitate – mun. Chișinău. Dacă acum 7-8 ani în Chișinău se tranzacționau puțin peste 60% din toate apartamentele, atunci în prezent în  capitală au loc aproape 75% din toate tranzacțiile cu apartamente, iar dacă luăm în calcul și valoarea tranzacțiilor atunci piața imobiliară este concentrată în Chișinău în proporție de peste 80%.

În al doilea, rând numărul de apartamente vândute crește, dar nu și valoarea lor vândută, deoarece scade suprafața medie a unui apartament vândut.

Astfel, pe piața primară acum 15 ani în urmă suprafața medie a unui apartament vândut depășea 120 m2, iar acum este sub 70 de m2. Lumea preferă apartamente cu suprafața redusă. În prezent, 78% din toate apartamentele noi vândute sunt cu 1 – 2 camere, față de doar 10% acum 15 ani în urmă.

2.Ipoteca devine un instrument esențial în achiziția de apartamente

Circa 40% din totalul apartamentelor procurate sunt achiziționate în ipotecă. După criza din 2015-2016, piața creditelor ipotecare și-a revenit, iar în 2018 a fost înregistrat un număr record de tranzacții ipotecare de 8,1 mii apartamente.

Acest lucru este determinat și de faptul că băncile și-au schimbat paradigma de finanțare a sectorului de construcții. Dacă acum 5-6 ani băncile finanțau aproximativ egal companiile de construcții și persoanele fizice sub formă de credite ipotecare, în prezent din cauza crizei în domeniul companiilor de construcții, volumului mare de credite neperformante în rândul companiilor de construcții. Băncile au redus creditele oferite companiilor de construcții cu 0,9 miliarde lei, de la 1,5 miliarde în 2012-1013, la 0,6 miliarde lei în 2017, în 2018 am avut o ușoară creștere de circa 100 milioane lei, însă nu se compară cu creșterea creditelor ipotecare pentru persoanele fizice, care în 2018 au înregistrat o creștere fără precedent de 1,5 ori sau cu 1,3 miliarde lei, de la 2,6 miliarde în 2017 la 3,9 miliarde în 2018.

Creșterea creditelor ipotecare oferite persoanelor fizice a dus la faptul că portofoliul total de credite oferit ramurii de construcții a atins volumul record de 4,7 miliarde lei, dintre care 83% revin persoanelor fizice și doar 17% companiilor de construcții.

Raportat la PIB, băncile aveau un portofoliu de credite pentru ramura construcțiilor echivalent cu 5,4% din PIB, iar în prezent acest indicator este de 2 ori mai mic și constituie doar 2,5% din PIB.

Dacă ținem cont de faptul că băncile au identificat persoanele fizice ca instrument perfect de investiții în ramura construcțiilor și că ele au un surplus de lichidități de 28 miliarde lei, putem presupune că ramura construcțiilor în următorii 3-5 ani va fi o ramură prioritară pentru bănci și portofoliul de credite va crește la 12-15 miliarde lei în perspectiva următorilor 3-4 ani. În 2018 băncile și-au îmbunătățit calitatea portofoliului de credite oferite companiilor de construcții și suntem siguri că portofoliul de credite va crește atât din contul persoanelor fizice, cât și a companiilor de construcții.

3.Puterea de cumpărare a populației s-a cu 19% în 2018

Pentru analiza puterii de cumpărare a cetățenilor a bunurilor imobiliare, în 2018 am lansat un indicator nou pe piața de analiză din Moldova: salarii anuale necesare pentru procurarea unui apartament mediu de 70 m2.

Astfel, în 2018 pentru prima dată acest indicator a scăzut sub 10 ani. Altfel spus pentru procurarea unui apartament mediu de 70m2 o familie din Moldova trebuie să plătească 9.4 salarii medii anuale cea ce este cu 19% mai puțin decât acum un an în urmă, când era necesar 11,2 salarii medii anuale. Iar față de maxima istorică din 2006 de 36,6 salarii medii anuale, efortul financiar al unei familii în 2018 a scăzut de aproape patru ori.

Acest fapt se datorează la 3 factori: prețurile stabile la apartamente, aprecierea valutei naționale față de Euro, moneda cu care se tranzacționează apartamentele și creșterea nominală a salariului.

Recalculat în Euro, salariul mediu lunar în Moldova în 2018 a atins nivelul de 325 Euro/Lună, cea ce este cu 18,6% sau 51 Euro/lună mai mult decât în anul precedent. În opinia noastră aprecierea valutei naționale în ultimii doi ani a contribuit esențial la reanimarea sectorului imobiliar, după criza din 2015-2016.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică32 de minute în urmă

Blocul electoral ACUM va înainta propriul candidat pentru funcția de președinte al Parlamentului

Blocul electoral ACUM va înainta propriul candidat pentru funcția de președinte al Parlamentului. O declarație în acest sens a fost...

Externe53 de minute în urmă

Serghei Gorbunov, condamnat în România pentru tâlhărie, a fost liberat condiţionat şi va fi expulzat în R. Moldova

Moldoveanul Serghei Gorbunov, condamnat, în anul 2010, la 16 ani de închisoare pentru tâlhărie în România, a fost liberat condiţionat...

CulturăO oră în urmă

Expoziție de sculptură la Parlament. Vor fi expuse zece lucrări ale maestrului Serghei Ganenco

Parlamentul va găzdui expoziția cunoscutului sculptor Serghei Ganenco, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova. Evenimentul este organizat de...

Externe2 ore în urmă

Președintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaiev și-a anunțat demisia

Președintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaiev a demisionat din funcția de șef al statului. El a anunțat acest lucru astăzi într-o adresare...

Politică3 ore în urmă

Prim-ministra României: „În România nu avem corupție. Șpaga e doar o metodă de a mulțumi”

Asta le-ar fi spus premiera Viorica Dăncilă colegilor europarlamentari din grupul socialist. Dezvăluirea a făcut-o un politician luxemburghez, membru al legislativului comunitar...

Politică4 ore în urmă

Partidul Socialiștilor anunță că a constituit fracțiunea parlamentară în Parlamentul nou-ales

Partidul Socialiștilor din RM a anunțat că a desfășurat astăzi prima ședință a fracțiunii parlamentare, condusă de către președintele PSRM,...

Externe4 ore în urmă

Un om al străzii a cerut bani, dar a primit cardul cu tot cu PIN. Ce a făcut cu acesta// VIDEO

Un client al unui restaurant din Newcastle upon Tyne, Marea Britanie, a fost abordat de un om al străzii care...

Advertisement

Electorala 2019

AlegeriO zi în urmă

Alegeri parlamentare 2019: 9 candidați care au luat mai puțin de 200 de voturi

Comisia Electorală Centrală a publicat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Moldova.org a cercetat rezultatele și vă...

Alegeri2 zile în urmă

PDM, gata să discute cu Comisia de la Veneția și să schimbe Constituția pentru retragerea mandatelor deputaților

Curtea Constituțională a confirmat pe 14 martie rezultatele referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019. La referendum au participat mai...

Alegeri3 zile în urmă

Valeriu Munteanu: „Truda” PL în campania electorală a turnat multă apă la moara PD”

Fostul ministru al Mediului, Valeriu Munteanu, fost membru al Partidului Liberal, a declarat în cadrului unui interviu pentru tribuna.md că „PL...

Alegeri3 zile în urmă

Alegeri parlamentare: top 5 deputați care au câștigat la limită

După afișarea rezultatelor finale de către Comisia Electorală Centrală, Moldova.org a cercetat rezultatele și vă propune topul celor 5 deputați...

AlegeriO săptămână în urmă

Ceasul buclucaș / Cadoul electoral de la Șor, scos la vânzare de un alegător

Pliantele electorale și-au găsit locul în stocul de făcut foc iarna, calendarele stau cuminți pe pereți, dar iată că unul...

AlegeriO săptămână în urmă

Alegătorii din circumscripția 48, învățați cum să voteze pentru un candidat din regiunea separatistă

Un utilizator Facebook a făcut publice niște imagini video în care se vede cum un bărbat îi învață pe ceilalți...

AlegeriO săptămână în urmă

Primara de Budești, Nina Costiuc, supărată foc pe alegătorii din circ. 32

Nina Costiuc, candidata pe circumscripția nr. 32 din partea Partidului Democrat, care a fost devansată de doi contracandidați ai săi,...

Advertisement

Opinii

martie 2019
L Ma Mi J V S D
« feb.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com