Connect with us

Opinii

„Bomba ecologică cu ceas” de pe râul Nistru

Publicat

pe

Problemele de mediu nu constituie, cu unele excepții, subiecte de discuții majore în spațiul public al Republicii Moldova. De regulă, acestea devin subiecte de analiză în cazurile în care sunt conexe confruntărilor politice sau există probleme grave care afectează direct calitatea vieții cetățenilor. Drept urmare, suntem printre statele cu cel mai mic grad de împădurire din Europa, iar râurile mici sunt poluate și nu pot f folosite pentru irigare sau consumul de apă, scrie în Buletin informativ analistul politic IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca.

Situația se agravează în pofida acțiunilor organizațiilor neguvernamentale care trag alarma în privința situației catastrofale din domeniul mediului.

Unul din puținele subiecte de mediu care se află în atenția opiniei publice de mai mulți ani se referă la problema dezvoltării complexului hidroenergetic nistrean de către Ucraina.

Acest subiect este prezent în spațiul public în special după instalarea de către Ucraina a trei turbine imense în perioada 2009-2015 care a determinat scăderea debitului și a nivelului râului Nistru.

În 2015 și 2016 cota Nistrului a scăzut până la punctul în care a pus în pericol alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor municipiului Chișinău.

Riscul de agravare a situației este și mai mare din cauza intenției autorităților din Ucraina de a instala alte trei turbine la Centrala Hidroelectrică de acumulare prin pompare (CHEAP) din cadrul complexului hidroenergetic nistrean și de intenția de a construi alte șase hidrocentrale pe cursul superior al râului Nistru conform programului de dezvoltare a hidroenergeticii până în anul 2026 adoptat de executivul ucrainean în 2016.

Este firesc să ne întrebăm de ce s-a ajuns în acest punct în care circa două milioane de consumatori riscă să se confrunte cu grave probleme de alimentare cu apă potabilă. De ce autoritățile moldovenești au admis ca lucrurile să degenereze atât de mult încât Nistrul este amenințat să se transforme într-o mlaștină în mai multe secțiuni?

Cercetarea acestei probleme nu a oferit un răspuns concludent.

Unele persoane intervievate, care cunosc acest domeniu, ridică din umeri, dând de înțeles că ar f existat unele interese înguste și, drept urmare, nu au fost luate măsurile necesare pentru a solicita părții ucrainene să respecte interesele noastre.

În urma discuțiilor avute cu experți naționali, a fost exprimată și părerea că negociatorii noștri nu au fost consecvenți în procesul de negocieri, fiindcă nu au ținut cont de realizările echipelor precedente.

Cu alte cuvinte, de fiecare dată, când se schimba puterea politică, echipa nou creată nu cuprindea experți care au participat la negocieri, astfel încât memoria și experiența istorică nu era păstrată. Probabil, cel mai supărător motiv exprimat este că, uneori, echipa de negociatori nu ar fi fost suficient de bine pregătită la diferite întruniri organizate cu partea ucraineană.

Acest motiv contrastează foarte mult cu concluzia mereu invocată de experții naționali că reprezentanții de la Kiev sunt un partener dificil în procesul de negocieri. Prin asta, înțelegem că vecinii ucraineni au un scop bine definit, pe care îl urmează cu strictețe, folosindu-se de slăbiciunile autorităților moldovenești.

De exemplu, de ce demarcarea frontierei şi definirea raporturilor de proprietate în regiunea barajului de la Dnestrovsk nu a fost detaşată de problema demarcării frontierei în localitatea Giurgiuleşti? Reiese că negociem de două ori pe aceeaşi problemă.

Protocolul interguvernamental din 1998 abordează la pachet porţiunea de autostradă din regiunea localităţii Palanca şi a porţiunii de teren de la Giurgiuleşti. Republica Moldova a transmis în proprietate Ucrainei sectorul de autostradă Odessa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum şi sectorul de teren, prin care trece acesta, iar ultimul stâlp al frontierei de stat în preajma localităţii Giurgiulești la ieşirea liniei de stat moldo-ucrainene pe malul Dunării nu a fost instalat.

Instalarea acestuia este condiționat de partea ucraineană de demarcarea din regiunea barajului de la Dnestrovsk. De ce subiectul demarcării frontierei de stat este subiectul discuției Comisiei moldo-ucrainene pe probleme comercial-economice, unde problema demarcării este discutată la pachet cu proprietățile moldovenești din Ucraina?

Revenind la problemele legate de situația ecologică a râului Nistru, trebuie de utilizat toate instrumentele internaționale care există pentru a proteja interesele noastre în acest caz. Ambele state, Republica Moldova și Ucraina, au semnat Acordul de Asociere și Tratatul Comunității Energetice cu Uniunea Europeană și care conțin mai multe directive care se referă la protecția mediului sau au o legătură directă cu infrastructura hidroenergetică existentă și cea planificată de Ucraina în amonte pe Nistru.

Negociatorii noștri trebuie să folosească acest instrument pentru a determina autoritățile ucrainene să respecte angajamentele pe care le au față de politicile de mediu în conformitate cu Acordul de Asociere și Tratatul Comunității Energetice. Putem spune că, datorită rolului important al societății civile din Republica Moldova, autoritățile moldovenești au internaționalizat acest subiect.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Moldova a adresat Ambasadei Suediei o solicitare de finanțare a unui studiu privind impactul social și ecologic al Complexului Hidroenergetic asupra râului Nistru, precum și asupra construcției a șase centrale hidroelectrice.

Ambasada Suediei a acceptat cererea și a acordat finanțare studiului prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

A existat, de asemenea, o scrisoare comună a prim-miniștrilor Moldovei și Ucrainei către Comisia Europeană, care solicită sprijin pentru evaluarea stării ecologice actuale a râului Nistru. Răspunsul UE din mai 2018 a reiterat obligația de a transpune și de a pune în aplicare normele UE în acest domeniu.

Pe lângă aceste măsuri, autoritățile moldovenești trebuie să dea dovadă de maximă transparență în procesul de negocieri și să implice activ societatea civilă în discuțiile ce țin de funcționarea complexului hidroenergetic nistrean. O astfel de abordare ar consolida pozițiile de negociere ale autorităților moldovenești.

Există îngrijorarea că, fără un plan bine definit și acțiuni consecvente, aceste măsuri ar putea fi neglijate de partea ucraineană care vorbește deja de implicarea capitalului chinez în dezvoltarea infrastructurii hidroenergetice de pe Nistru.

„Din acest motiv, considerăm că una dintre prioritățile de baza al noului guvern, indiferent de culoarea lui politică, ar trebuie să fie problemele ecologice ale râului Nistru, conchide expertul Veaceslav Berbeca.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Expertul Veaceslav Ioniță: Povara facilităților fiscale pusă în cârca contribuabililor – 145 miliarde de lei

Publicat

pe

De către

PE SCURT

De la obținerea independenței Republica Moldova a acordat un șir de facilități fiscale. Acestea sunt de fapt niște cheltuieli fiscale pe care statul le acordă unor oameni, companii sau entități economice. Dacă în anul 2011 acestea constituiau jumătate din veniturile bugetului de stat, în prezent ponderea acestora este 60%, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

PE LUNG

Nu a fost făcut niciun studiu cu excepția anului 2016, când Curtea de Conturi a dorit să afle care sunt acele facilități fiscale și cine la primește. În prezent sunt peste 105. Ele sunt niște cheltuieli fiscale pe care statul le oferă anumitor oameni.

De exemplu, cei care-și construiesc casă la țară achită TVA de 20% prin achiziția materialelor de construcție, cei de la oraș care își cumpără apartament nu o fac. Nimeni dintre cei care au cumpărat un apartament de 40 mii euro nu știu că statul le-a oferit o facilitate fiscală de 8000 de euro. A doua facilitate – 8% la zahăr.

Este acesta un produs de primă necesitate, din contra medicii spun că avem o problemă – consumăm de două ori mai mult zahăr față de normă. Pentru facilitatea respectivă statul cheltuie 100-120 mil. de lei/anual. În anul 2011 facilitățile fiscale constituiau aproximativ jumătate din veniturile bugetului de stat. În 2015 – 62% din buget. În zece ani cât statul a oferit facilități fiscale pierderile au însumat 145 miliarde de lei.

„Nu cerem anularea facilităților fiscale. Cerem ca la votarea bugetului să existe o anexă în care să fie arătată lista. În anul 2019 acestea vor constitui 23 miliarde de lei cu o pondere de 60% din veniturile bugetului de stat. În zece ani veniturile la Bugetul Public Național au fost de 275 miliarde de lei, iar cheltuie – 296 miliarde. Apare o gaură de 21 miliarde de lei care a fost acoperită din granturi, vinderea proprietăților de stat, iar facilitățile fiscale au fost de șapte ori mai mari față de banii necesari pentru acoperirea deficitului bugetar”, constată Ioniță.

Potrivit economistului, facilitățile fiscale sunt egale cu suma bugetului asigurărilor sociale. Republica Moldova trebuie asumat să vină să voteze bugetul.

Anul viitor va fi votat un buget de stat 50 miliarde de lei și Ministerul Finanțelor trebuie să vină să spună că cheltuielile sunt de 75 miliarde de lei dintre care 50 miliarde sunt la vedere, iar 25 de miliarde de lei nu se știe cine le primește.

„Când va fi cunoscută lista integrală a facilităților fiscale se va trece la al doilea pas, de exemplu nu vor fi date reduceri de TVA, dar se vor fi oferite subvenții agricultorilor. În fiecare an autoritățile trebuie să decidă avem sau nu nevoie de cele peste 100 de facilități. Al doilea element, obligațiunile guvernamentale trebuie să fie incluse în lege într-un un articol unde este descris fiecare obligațiune a guvernului, care în orice moment poate deveni obligațiune financiară. De exemplu, care sunt riscurile Programului Prima Casă ca în viitor se poate transforma în datorie de stat. În același timp, Guvernul poate suporta și anumite consecințe juridice. Anularea unei legi poate duce la un litigiu pe viitor și poate avea anumite consecințe financiare. Atunci când deputații votează o lege care poate avea consecințe juridice, deputatul se va gândi deoarece va trebui să vină cu amendamente în care va spune că o dată cu votarea legii vom pierde 20-30 milioane de lei”, a concluzionat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Citește mai departe

Economie

Economist: Importurile în ascensiune și remiterile vor deprecia leul moldovenesc

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Până la sfârșitul anului, cel mai probabil, piața valutară va fi marcată în continuare de scăderea transferurilor de valută de la persoanele fizice de peste hotare, dar și de creșterea într-un ritm mai accelerat al importurilor, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb al leului față de principalele valute străine, cu o ușoară tendință de depreciere. Această cădere nu va fi însă una abruptă, ci treptată, așa cum la moment nu există cauze obiective pentru o depreciere bruscă a leului – până la nivelul de cca. 18,5-18,7 lei/1 USD și 20,8-21 lei/1 EUR, susține în cadrul emisiunii „15 minute e realism economic”, economistul Ion Tornea.

PE LUNG

Potrivit lui, leul moldovenesc a cunoscut o evoluție contradictorie de la începutul anului curent – de la depreciere relativ abruptă până la aprecieri aproape tot atât de semnificative. În prima jumătate a anului 2019 leul moldovenesc s-a depreciat atât față de dolarul SUA, cât și față de moneda unică europeană cu aproape 6%.

După ritmul de scădere, este una dintre cele mai semnificative deprecieri ale monedei naționale, după deprecierile similare din anii 2014-2015, determinate de frauda bancară, dar și după cea din anul 2009, determinată de criza economică-financiară regională. În lipsa unor fenomene de acest gen în prezent, este interesant care ar fi cauzele unor asemenea evoluții? Este evident că cauzele deprecierii sunt de natură internă, așa cum în aceiași perioadă (01 ianuarie-30 iunie 2019), evoluția raportului dolar SUA/Euro pe piețele internaționale a fost relativ stabilă (mai exact, dolarul s-a depreciat doar cu 0,1% față de EUR). Iar deja de la începutul lunii iulie asistăm la o tendință de apreciere a leului (cu mai mult de 2% față de EUR și 1% față de USD).

Potrivit economistului, cauzele principale ale deprecierii monedei naționale față de USD și EUR au o natură fundamentală și țin de evoluțiile cererii și ofertei interne de valută, amplificate și de criza politică de după alegerile parlamentare.

Din punct de vedere istoric, instabilitatea politică luată separat nu a provocat fluctuații majore și de durată ale cursului de schimb, așa cum ponderea operațiunilor cu caracter speculativ pe piața valutară este destul de mică. Însă aceasta a creat anumite nervozități și așteptări negative în rândul vânzătorilor și cumpărătorilor de valută, care s-a reflectat în evoluțiile cursului de schimb. Pe partea de ofertă, principalele elemente care influențează cursul sunt intrările de valută din exporturi și din transferurile de bani de peste hotare de la lucrătorii migranți. Exporturile moldovenești au crescut în primele 4 luni ale anului curent cu cca. 8%, în timp ce importurile – aproape dublu (16%).

În același timp, ritmul lunar de creștere al exporturilor a variat în jurul cifrei de 8%, în timp ce ritmul de creștere al importurilor s-a majorat considerabil către luna aprilie. Astfel, deficitul balanței comerciale a țării a crescut de la cca. 138 mil. USD în luna ianuarie, până la aproape 300 de mil. USD în luna aprilie.

Al doilea element major al ofertei de valută – transferurile de bani de peste hotare prin intermediul băncilor s-au redus cu aproape 7% în primele 5 luni ale anului curent, sau cu peste 34 milioane USD. Ca și în cazul balanței comerciale, cea mai mare involuție s-a produs către sfârșitul perioadei analizate, mai exact în luna mai, când transferurile s-au redus cu peste 14%. În aceste condiții, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut în luna mai doar cu 3,3 milioane USD (+1,6%), în timp ce cererea netă de valută din partea agenților economici – cu aproape 83 milioane USD (peste 49%).

În aceiași lună mai a anului curent, gradul de acoperire a cererii de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit mai puțin de 85%, comparativ cu peste 124% în luna aprilie 2019. La fel și în lunile ianuarie și februarie 2019, oferta de valută din partea persoanelor fizic a fost mai mică decât cererea din partea agenților economici, gradul de acoperire variind în jurul valorilor de 50-55%.

În concluzie, Ion Tornea susține că aprecierea ușoară a leului de la începutul lunii curente se datorează, în principal, scăderii cererii de valută, precum și factorului psihologic determinat de încheierea crizei politice. Totuși, aprecierea curentă ține preponderent de factorii sezonieri. În același timp, evoluția de durată a cursului va depinde de factorii fundamentali.

Citește mai departe

Opinii

Opinie / Doriți să creșteți rata natalității? Încercați egalitatea de gen

Publicat

pe

De către

Multe țări din Europa de Est se confruntă cu ceea ce deseori este perceput ca o criză a populației. Persoanele de vârstă reproductivă, cu un nivel înalt de calificare, își părăsesc țara pentru a căuta oportunități mai bune în altă parte. Printre cei care rămân, ratele natalității se situează sub doi copii per femeie, iar în unele țări ajung chiar aproape de 1.

Aceste tendințe au tras alarma în rândul politicienilor și a publicului larg. Există teama că emigrația și ratele scăzute ale natalității vor cauza reducerea numărului populației, care va fi mai bătrână și mai epuizată.

Sunt aceste frici justificate? Într-o anumită măsură, da. Declinul rapid și îmbătrânirea populației pot determina provocări serioase, mai ales dacă țările, din motive economice sau ideologice, nu pot atrage imigranți pentru a compensa pierderile demografice. În astfel de cazuri, numărul mai mic al populației poate într-adevăr să exercite o presiune asupra economiilor, sistemelor sociale și infrastructurii din zonele slab populate.

Cu toate acestea, rădăcinile multor preocupări aferente acestor schimbări demografice provin din noțiunile perimate de națiune și putere. Cu ocazia Zilei Mondiale a Populației, este important să subliniem faptul că nu dimensiunea populației contează în societățile contemporane. Contează doar capitalul uman al populației, adică nivelul de studii și sănătatea, productivitatea și potențialul său de inovare. Decenii la rând, țări precum Germania sau Japonia au avut rate foarte scăzute ale natalității. În pofida acestui fapt, ele au continuat să prospere. Țări mici, precum Elveția sau Norvegia, mereu s-au descurcat mai bine decât alții s-ar fi așteptat.

Prin urmare, concentrarea asupra cifrelor – fenomen pe care îl vedem uneori în regiune, dar mai ales asupra ratei natalității, nu este productivă. Majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că nu există o rată optimă a fertilității, și că, în orice caz, creșterea ratei natalității nu este o soluție ușoară.

Studiile arată că programele tradiționale, prin care părinților li se oferă anumite stimulente financiare ca să aibă mai mulți copii, au în general un efect temporar. Oamenii ar putea alege să aibă un copil mai devreme decât au planificat, doar ca să beneficieze de aceste stimulente care, inițial, sporesc numărul de nașteri. În general, însă, ei nu vor avea o familie mai mare, motiv pentru care ratele natalității pe termen lung rămân, în mare parte, neschimbate. Nu este deloc surprinzător: chiar și cele mai generoase stimulente financiare vor acoperi doar o mică parte din costurile totale pentru creșterea unui copil.

Mai mult decât atât, dacă nu vom schimba situația în general, orice câștiguri potențiale nu vor însemna altceva decât un număr și mai mare de tineri care nu-și pot găsi un loc de muncă decent sau care nu pot vedea un viitor pe termen lung în țara lor și care se mută în altă parte, luând cu ei investițiile publice făcute pentru studiile lor.

O perspectivă mai promițătoare pentru țările Europei de Est este concentrarea asupra unui fapt adesea ignorat: majoritatea oamenilor din regiune vor de fapt doi sau mai mulți copii. Motivele imposibilității lor de a-și realiza intențiile reproductive sunt elementul fundamental pentru găsirea unor soluții la criza populației din regiune.

Când tinerii nu sunt siguri de viitorul țării lor și de perspectivele lor profesionale, conceperea unor copii este riscantă din punct de vedere financiar, mai ales având în vedere sistemele slabe de protecție socială din regiune. Rata înaltă a șomajului în rândul tinerilor, salariile mici – în special pentru femei – și tendința spre acorduri de muncă mai instabile nu ajută.

Un alt factor major este lipsa de sprijin pentru femeile care lucrează, de la care încă se mai așteaptă să aibă grijă de copii și de gospodărie. Serviciile publice de îngrijire a copiilor mai mici de 3 ani sunt extrem de inadecvate în Europa de Est, iar aranjamentele de muncă sunt dure, forțând multe femei să aleagă între copii și carieră.

Aceasta înseamnă că toate statele, dacă vor să reușească să crească rata natalității aproape de nivelul de fertilitate dorit de oameni și dacă vor să ofere alternative la emigrație, trebuie să creeze un mediu în care tinerii sunt încrezători să-și planifice viitorul și să-și întemeieze o familie.

Pentru aceasta este nevoie de progrese în domeniul bunei guvernări, de creșterea competitivității economice și de corelarea competențelor individuale cu cerințele de pe piața forței de muncă. Mai este nevoie și de un set de politici specifice care să răspundă necesităților familiilor, femeilor, bărbaților și copiilor.

Enlarge

66395508_471861180296697_8221122533361975296_n
UNFPA Moldova. Dan Guțu (2019)

Există un consens larg referitor la elementele pe care ar trebui să le includă un asemenea pachet de politici: Servicii de îngrijire a copiilor de la o vârstă fragedă, care să fie de calitate și accesibile financiar. Concediu de îngrijire a copilului flexibil și bine plătit pentru ambii părinți (cu stimulente care le-ar permite bărbaților să beneficieze de serviciile la care au dreptul). Aranjamente flexibile de muncă și asigurarea egalității de remunerare pentru femei. Programe care să încurajeze bărbații și femeile să divizeze în mod egal activitățile de îngrijire și treburile casnice. Și locuințe la un preț accesibil, precum și asistență financiară pentru familiile cu venituri mici.

În țări precum Suedia, datele arată că variațiile acestei combinații de politici pot contribui la menținerea unor rate ale fertilității mai înalte. Estonia a mers mai departe, schimbând radical politicile privind îngrijirea copilului, și extinzând semnificativ acoperirea cu servicii de educație timpurie. Câteva țări din Europa de Est, la fel, s-au aventurat în această călătorie, beneficiind de sprijin din partea UNFPA, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, și a partenerilor săi.

Nu va fi ușor. Probabilitatea că ne vom confrunta cu rezistență la realocarea resurselor limitate spre politicile familiale, precum și la transformarea normelor sociale tradiționale și a stereotipurilor privind rolul bărbaților și femeilor în societate – transformare de care avem nevoie urgent – este foarte mare.

Pentru depășirea acestor obstacole va fi nevoie de un angajament politic ferm și de o pregătire pentru schimbare. Potențialele beneficii, însă, sunt enorme și nu se rezumă doar la creșterea ratelor fertilității. Pentru că, de regulă, atunci când tinerii au încredere în viitorul lor, iar femeile pot să participe pe deplin în toate sferele vieții sociale, fără să renunțe la nașterea copiilor, începe să crească nu doar populația țărilor, ci și oportunitățile, stabilitatea și prosperitatea pentru generațiile viitoare.

Alanna Armitage este Directoarea Biroului regional al Fondului Națiunilor Unite pentru Populație pentru Europa de Est și Asia Centrală. Tomas Sobotka conduce grupul de cercetare privind fertilitatea și familia din cadrul Institutului Demografic din Viena, Academia de Științe din Austria.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social4 ore în urmă

Doi cetățeni turci, opriți pe Aeroportul Chișinău. Ce au depistat polițiștii de frontieră în actele acestora

PE SCURT Doi cetățeni de origine kurdă, locuitori din sud-estul Turciei, au fost opriți pe Aeroportul Internațional Chișinău, după ce...

Politică5 ore în urmă

Igor Dodon: Rusia propune să inițieze procesul de utilizare a munițiilor stocate la depozitul de la Colbasna

PE SCURT Rusia propune să inițieze procesul de utilizare a munițiilor stocate lângă satul Colbasna în regiunea transnistreană a Republicii...

Social5 ore în urmă

O fetiță de doi ani din Telenești, care a ieșit din ogradă și a dispărut, găsită dormind în apropiere de o livadă

PE SCURT O fetiță de doi ani și jumătate din satul Chiștelnița, raionul Teleneșești, a fost dată dispărută ieri seara,...

Economie6 ore în urmă

Ce salariu ridică ministrul Economiei și Infrastructurii

PE SCURT Ministrul Economiei și Infrastructurii Vadim Brînzan primește un salariu de circa 18 mii lei., care, potrivit lui, este...

Politică6 ore în urmă

„Nu pentru a discuta subiecte oficiale”. Ce va face ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu în R.Moldova

PE SCURT Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, efectuează o vizită astăzi în Republica Moldova. Președintele Igor Dodon, care l-a...

Politică7 ore în urmă

Le-au promis 800 euro pe lună. Cinci moldoveni, obligați să muncească la un abator din Polonia, fără să-și ridice salariu promis

PE SCURT Cinci moldoveni, cu vârste cuprinse între 25 și 40 de ani, cărora li s-au promis un loc de...

Social7 ore în urmă

Atenție! Va fi sistată circulația traficului rutier pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt

PE SCURT În perioada 25 august, ora 23:00, până pe 28 august, ora 05:00, va fi sistată circulația traficului rutier...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri2 luni în urmă

Victorie categorică. Irina Vlah a fost realeasă în funcția de bașcan al Găgăuziei cu peste 90% din voturile alegătorilor

PE SCURT Irina Vlah a fost realeasă în funcția de başcan al Găgăuziei. Potrivit datelor preliminare, anunţate de Biroul electoral...

Alegeri2 luni în urmă

Un candidat din Găgăuzia a fost scos din cursa electorală a doua oară

PE SCURT Vasilii Aladov, candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei, a fost eliminat pentru a doua oară din...

Alegeri3 luni în urmă

Graba strică treaba? Filip anunță alegeri anticipate într-o zi de vineri

PE SCURT Astăzi, dis-de-dimineață, Pavel Filip a declarat că Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte,...

Alegeri3 luni în urmă

Dodon nu dizolvă parlamentul, PDM îi cere demisia, alegeri parlamentare anticipate și prezidențiale la toamnă

PE SCURT Președintele Igor Dodon a declarat astăzi într-o conferință de presă că nu va dizolva parlamentul și va convoca...

Alegeri3 luni în urmă

Activi, dar puțini. Ce spune un expert despre activismul tinerilor din Moldova

PE SCURT Tinerii sunt criticați, blamați, judecați și adesea, catalogați drept niște leneși care nu vor să participe la scrutinele...

Alegeri3 luni în urmă

Pentru prima dată în istoria Parlamentului European: o studentă de 21 de ani a devenit deputată

PE SCURT 21 de ani, 3 luni și 3 zile – anume atâta avea studenta Kira Marie Peter-Hansen, când a...

Alegeri3 luni în urmă

Bulversați și obosiți. Cum privesc oamenii negocierile dintre deputați

Au trecut două luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar Moldova încă nu are un Parlament funcțional. Cele...

Advertisement

Opinii

august 2019
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com