Connect with us

Opinii

„Bomba ecologică cu ceas” de pe râul Nistru

Publicat

pe

Problemele de mediu nu constituie, cu unele excepții, subiecte de discuții majore în spațiul public al Republicii Moldova. De regulă, acestea devin subiecte de analiză în cazurile în care sunt conexe confruntărilor politice sau există probleme grave care afectează direct calitatea vieții cetățenilor. Drept urmare, suntem printre statele cu cel mai mic grad de împădurire din Europa, iar râurile mici sunt poluate și nu pot f folosite pentru irigare sau consumul de apă, scrie în Buletin informativ analistul politic IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca.

Situația se agravează în pofida acțiunilor organizațiilor neguvernamentale care trag alarma în privința situației catastrofale din domeniul mediului.

Unul din puținele subiecte de mediu care se află în atenția opiniei publice de mai mulți ani se referă la problema dezvoltării complexului hidroenergetic nistrean de către Ucraina.

Acest subiect este prezent în spațiul public în special după instalarea de către Ucraina a trei turbine imense în perioada 2009-2015 care a determinat scăderea debitului și a nivelului râului Nistru.

În 2015 și 2016 cota Nistrului a scăzut până la punctul în care a pus în pericol alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor municipiului Chișinău.

Riscul de agravare a situației este și mai mare din cauza intenției autorităților din Ucraina de a instala alte trei turbine la Centrala Hidroelectrică de acumulare prin pompare (CHEAP) din cadrul complexului hidroenergetic nistrean și de intenția de a construi alte șase hidrocentrale pe cursul superior al râului Nistru conform programului de dezvoltare a hidroenergeticii până în anul 2026 adoptat de executivul ucrainean în 2016.

Este firesc să ne întrebăm de ce s-a ajuns în acest punct în care circa două milioane de consumatori riscă să se confrunte cu grave probleme de alimentare cu apă potabilă. De ce autoritățile moldovenești au admis ca lucrurile să degenereze atât de mult încât Nistrul este amenințat să se transforme într-o mlaștină în mai multe secțiuni?

Cercetarea acestei probleme nu a oferit un răspuns concludent.

Unele persoane intervievate, care cunosc acest domeniu, ridică din umeri, dând de înțeles că ar f existat unele interese înguste și, drept urmare, nu au fost luate măsurile necesare pentru a solicita părții ucrainene să respecte interesele noastre.

În urma discuțiilor avute cu experți naționali, a fost exprimată și părerea că negociatorii noștri nu au fost consecvenți în procesul de negocieri, fiindcă nu au ținut cont de realizările echipelor precedente.

Cu alte cuvinte, de fiecare dată, când se schimba puterea politică, echipa nou creată nu cuprindea experți care au participat la negocieri, astfel încât memoria și experiența istorică nu era păstrată. Probabil, cel mai supărător motiv exprimat este că, uneori, echipa de negociatori nu ar fi fost suficient de bine pregătită la diferite întruniri organizate cu partea ucraineană.

Acest motiv contrastează foarte mult cu concluzia mereu invocată de experții naționali că reprezentanții de la Kiev sunt un partener dificil în procesul de negocieri. Prin asta, înțelegem că vecinii ucraineni au un scop bine definit, pe care îl urmează cu strictețe, folosindu-se de slăbiciunile autorităților moldovenești.

De exemplu, de ce demarcarea frontierei şi definirea raporturilor de proprietate în regiunea barajului de la Dnestrovsk nu a fost detaşată de problema demarcării frontierei în localitatea Giurgiuleşti? Reiese că negociem de două ori pe aceeaşi problemă.

Protocolul interguvernamental din 1998 abordează la pachet porţiunea de autostradă din regiunea localităţii Palanca şi a porţiunii de teren de la Giurgiuleşti. Republica Moldova a transmis în proprietate Ucrainei sectorul de autostradă Odessa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum şi sectorul de teren, prin care trece acesta, iar ultimul stâlp al frontierei de stat în preajma localităţii Giurgiulești la ieşirea liniei de stat moldo-ucrainene pe malul Dunării nu a fost instalat.

Instalarea acestuia este condiționat de partea ucraineană de demarcarea din regiunea barajului de la Dnestrovsk. De ce subiectul demarcării frontierei de stat este subiectul discuției Comisiei moldo-ucrainene pe probleme comercial-economice, unde problema demarcării este discutată la pachet cu proprietățile moldovenești din Ucraina?

Revenind la problemele legate de situația ecologică a râului Nistru, trebuie de utilizat toate instrumentele internaționale care există pentru a proteja interesele noastre în acest caz. Ambele state, Republica Moldova și Ucraina, au semnat Acordul de Asociere și Tratatul Comunității Energetice cu Uniunea Europeană și care conțin mai multe directive care se referă la protecția mediului sau au o legătură directă cu infrastructura hidroenergetică existentă și cea planificată de Ucraina în amonte pe Nistru.

Negociatorii noștri trebuie să folosească acest instrument pentru a determina autoritățile ucrainene să respecte angajamentele pe care le au față de politicile de mediu în conformitate cu Acordul de Asociere și Tratatul Comunității Energetice. Putem spune că, datorită rolului important al societății civile din Republica Moldova, autoritățile moldovenești au internaționalizat acest subiect.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Moldova a adresat Ambasadei Suediei o solicitare de finanțare a unui studiu privind impactul social și ecologic al Complexului Hidroenergetic asupra râului Nistru, precum și asupra construcției a șase centrale hidroelectrice.

Ambasada Suediei a acceptat cererea și a acordat finanțare studiului prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

A existat, de asemenea, o scrisoare comună a prim-miniștrilor Moldovei și Ucrainei către Comisia Europeană, care solicită sprijin pentru evaluarea stării ecologice actuale a râului Nistru. Răspunsul UE din mai 2018 a reiterat obligația de a transpune și de a pune în aplicare normele UE în acest domeniu.

Pe lângă aceste măsuri, autoritățile moldovenești trebuie să dea dovadă de maximă transparență în procesul de negocieri și să implice activ societatea civilă în discuțiile ce țin de funcționarea complexului hidroenergetic nistrean. O astfel de abordare ar consolida pozițiile de negociere ale autorităților moldovenești.

Există îngrijorarea că, fără un plan bine definit și acțiuni consecvente, aceste măsuri ar putea fi neglijate de partea ucraineană care vorbește deja de implicarea capitalului chinez în dezvoltarea infrastructurii hidroenergetice de pe Nistru.

„Din acest motiv, considerăm că una dintre prioritățile de baza al noului guvern, indiferent de culoarea lui politică, ar trebuie să fie problemele ecologice ale râului Nistru, conchide expertul Veaceslav Berbeca.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Justiție

Platzforma: Ce s-a întâmplat după o lună de la greva cusătoreselor de la Maxmanserv?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

După ce au primit încă o dată fișele cu normele din nou ridicate, pe 4 aprilie 2019, muncitoarele de la fabrica Maxmanserv din Bălți au ieșit la grevă.

De atunci a trecut o lună, timp în care brandul Tvoe a trimis două comisii din Rusia pentru a verifica dacă normele sunt prea ridicate și eventual să efectueze schimbări în modul de calcul al acestora. Acestea au fost urmate de promisiunea unei „schimbări”. Acestea însă nu au avut loc, scrie Lilia Nenescu pentru Platzforma.

PE LUNG

„- Am auzit că o fost grevă la fabrică. Cusătoresele sunt nemulțumite. Salariu e mic, norma e prea mare.
– Așa e. Înainte era rasțenca de 1.2 minute, acum e 0.6 sau 0.7.
– De atâta că e forță de muncă ieftină. Pe mine tot mă doare sufletul. Fiul meu tot lucrează aici.”

(fragment de discuție dintre o muncitoare de la Maxmanserv și o femeie care trecea prin fața fabricii, 19 aprilie 2019, Bălți)

„În ultimul an la fabrică normele erau ridicate constant iar muncitoarele nu reușeau să le îndeplinească. Erau mult prea mari. În dimineața zilei de 4 aprilie 2019, muncitoarele de la fabrica Maxmanserv au primit încă o dată fișele cu normele din nou ridicate. Reacția muncitoarelor a fost imediată și spontană. Nu mai puteau răbda. În acea dimineață au ieșit la grevă: ”A ajuns cuțitul la os”, ne zice una din croitoresele care a participat la grevă.

Fișa care definea normele înainte de 4 aprilie o vedeți mai jos. Această fișă reglementa normele pentru fiecare operațiune de producere a unei perechi de șorți pentru brandul Tvoe (Federația Rusă), pentru care lucrează la moment în exclusivitate Maxmanserv (fosta fabrică Rada). Fișa pe care au primit-o muncitoarele pe 4 aprilie conținea normele mult mai mari. Spre exemplu, operațiunea 0506 a fost mărită de la 5333 unități la 6000 unități, și în același mod și restul operațiunilor.”

Citiți continuarea pe Platzforma

Citește mai departe

Opinii

Năstase vs İmamoğlu: ce putem învăța de la turci?

Publicat

pe

De către

Politicienii nu trebuie să fie mereu administratori ori specialiști buni. Prinde bine, depinde și de funcție, dar nu e o condiție esențială. Politicienii trebuie însă neapărat să inspire oamenii, să mobilizeze masele, să cîștige dragostea și nu doar voturile poporului. Ei trebuie să fie populiști, altfel nu au ce căuta în politica electorală. Să se facă birocrați, tehnocrați ori, dacă-i duce capu, eminențe cenușii.

Politicienii nu trebuie să administreze tehnic țara sau orașul, ei trebuie să cîrmuiască, să dea direcție, nu doar subordonaților, ci imaginației, dorințelor și eforturilor poporului. Dacă se lasă ei cîrmuiți de dorințele poporului, sunt niște impostori care devin apoi ostateci ai propriei popularități. Un politician fără viziune e un trișor al cărui misiune e să nu fie prins.

Turcii au politicieni care au captat imaginația poporului, au strîns-o în pumn, au îndreptat-o încotro cred ei de cuviință și și-au impus viziunea. Noi nu avem și nu știu dacă am avut astfel de oameni. Nici măcar nu e vorba de corupție. Erdoğan și clica lui ar putea să le dea lecții lui Șor și Plahotniuc. Dar chiar și sultanul are o viziune, e mînat de și împinge o ideologie, cu care poți să fii de acord sau nu, dar ea este. Două treimi din cei care îl votează îl și iubesc. Ei cred în el, sunt gată să facă ce zice.

După ceva ani, sultanul are în sfîrșit un rival pe măsură. Cîștigătorul din opoziție al alegerilor în Istanbul e la fel de populist. Merge și se roagă în moschee însoțit de camere și susținători, s-a jurat în fața mulțimii că alegerile au fost curate ca laptele lui maică-sa. Le-a reproșat celor din CEC-ul turcesc, care i-au anulat victoria, că „vai, ce nedreptate haină chiar la începutul lunii sfinte a Ramazanului”.

Însă acest İmamoğlu nu doar bifează cutiuțe pentru popularitate. El inspiră oamenii cu o viziune nouă, opusă polarizării AKP-iste. Politic și economic, o descriere leneșă ar fi că-i un fel de social democrat. Mai important însă, omul le promite respect și demnitate femeilor, kurzilor, creștinilor (ba chiar i-a menționat direct pe armeni), credincioșilor și nereligioșilor deopotrivă. Mai promite transparență: bugetul municipal nu va mai fi risipit pe fundații dubioase, ci va fi pus în slujba tuturor istanbuliților și totul va fi public. Pentru prima dată, ședințele municipale au fost transmise în direct, asta înainte să i se retragă mandatul.

Mulți au dormit pentru el noaptea peste sacii cu buletinele de vot ca să nu fie furate. Cînd rezultatul alegerilor a fost anulat și turcii mai să-și piardă și ultima fărîmă de încredere în firava lor democrație, politicianul a ieșit în fața mulțimii și a ținut un discurs care o să ajungă în cărți. İmamoğlu a transformat deznădejdea, frustrarea și ura mulțimii în speranță, elan și determinare, din sete de răzbunare a făcut entuziasm pentru o nouă victorie. Cînd lumea a început să huiduie AKP, partidul de guvernămînt, İmamoğlu le-a zis „fără huiduieli!” și le-a promis că vor cîștiga cu dragoste și respect pentru toți.

Fraza sa care a devenit cel mai popular hăștăg pe Twitteru turcesc e „Her șey güzel olacak” – totul va fi bine. Nu „vot furat”, nu „jos cutare”, nu altă palavră posomorîtă cum avem pe la noi. Acum, susținătorii săi abia așteaptă alegerile repetate, iar figuri sus-puse din AKP se tînguie că „of, l-am făcut și mai popular”.

Ah, și el nici nu-i președintele partidului din care face parte. Președintele partidului are alte funcții.

Toată lumea a tras paralele între anularea rezultatului alegerilor din Chișinău și din Istanbul. Nimeni nu l-a comparat însă pe Năstase cu İmamoğlu. E clar că din Nătase, al cărui discurs e bazat pe văicăreli și acuzații, n-ai de unde scoate un İmamoğlu. Dar e un prilej bun să ne gîndim ce ne lipsește cu adevărat în politica moldovenească. Iar uitîndu-mă la turci, răspunsul îmi pare clar: politicieni.

Citește mai departe

Economie

Expert: Investitorii se refugiază în Zonele Economice Libere din cauza instabilității și lipsa previzibilității

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În ultima perioadă asistăm la o extindere a Zonelor Economice Libere (ZEL) sub aspect calitativ. Deși ca număr ZEL-urile au rămas aceleași, locațiile s-au extins. Doar anul trecut numărul sub zonelor a crescut cu 15 la 34. Extinderea ZEL-urilor este argumentată de o serie de indicatori.

Principalele argumente pentru care investitorii aleg ZEL sunt stabilitatea și previzibilitatea pe termen mediu, a explicat în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Ion Tornea.

PE LUNG

Potrivit lui, unul din indicatori care plasează ZEL în frunte sunt investițiile. De la începutul activității valoarea totală a investițiilor a depășit 402 milioane USD. Ritmul de creștere este cu mult mai mare față de cel atestat în economie.

În anul 2018 investițiile în ZEL au crescut cu 15% în timp ce în economia națională cu 12%. Ca rezultat ponderea investițiilor ZEL în cadrul investițiilor totale pe economie a atins cota de 20%. O cifră impunătoare în comparație cu suprafața totală a zonelor și cu pondera altor indicatori.

Referindu-se la indicatorul producției industriale, Ion Tornea a spus că în 2018 valoarea totală a vânzărilor a depășit 11,5 miliarde lei dintre care peste 10 miliarde de lei a fost producție industrială. Față de anul 2017 creșterea a fost de 54%. Totodată, ritmul de creștere a producției industriale a fost cu mult mai mare față de industria din afara ZEL, care a înregistrat o creștere de doar 3,7%.

Pe lângă producția industrială, menirea ZEL este de a stimula exporturile. De exemplu, în 2018 exporturile au constituit 9,3 miliarde de lei cu 53% mai mult față de anul 2017. Iar ponderea în totalul exporturilor țării a ajuns la 21%. ZEL au importanță mare din punct de vedere economic și social pentru că angajează din ce în ce mai mulți oameni.

Astfel, contribuie la crearea locurilor de muncă și plata impozitelor. Anul trecut numărul angajaților a crescut până la 16 mii, net superior față de creșterea per total economie. Din punct de vedere al salariului cifrele sunt și ele în favoarea ZEL. Remunerarea medie este cu 11% mai mare față de media sectorului real din economie.

Un argument contra extinderii ZEL este că rezidenții care aleg aceste locații încearcă să se eschiveze de la plata taxelor și impozitelor, dar cifrele arată contrariul. Doar anul trecut rezidenții au virat în bugetul de stat taxe și impozite de peste un miliard de lei.

În concluzie, economistul, Ion Tornea a menționat că cifrele și ritmurile de creștere ale ZEL sunt net superioare față de cele din economia națională.

Însă trebuie să conștientizăm că acest fenomen nu poate dura la nesfârșit și nu puteam transforma întreaga țară într-o asemenea platformă. Este important să fie create condiții similare de activitate pe întreg teritoriul țării.

Investitorii aleg ZEL-urile ca urmare a stabilității și previziunii pe termen lung și a infrastructurii dezvoltate. Plasatorii de capital când vin în țară vor să fie siguri că regulile de joc nu se vor schimba or, ZEL-urile oferă acest lucru. În prezent Republica Moldova nu se regăsește printre statele care oferă reguli de joc stabile pe termen mediu.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică8 minute în urmă

PSRM despre invitația Blocului ACUM: „Nefondată și care nu merită să fie luată în considerare”

PE SCURT Partidul Socialiștilor califică propunerea de astăzi a blocului ACUM de a organiza ședința specială a Parlamentului RM drept...

Externe27 de minute în urmă

Apartamente în Kiev, vilă în Italia și camere de hotel în Georgia. Vladimir Zelenski a publicat declarația de avere

PE SCURT Imediat după ceremonia de învestire în funcția de președinte al Ucrainei, Vladimir Zelenski a făcut publică declarația de...

PoliticăO oră în urmă

Blocul ACUM a invitat PSRM la „sesiunea specială” a Parlamentului

PE SCURT Blocul ACUM a invitat fracțiunea PSRM la „sesiunea specială” a Parlamentului R. Moldova, astăzi, la ora 14:00. Aceasta...

Justiție2 ore în urmă

Doi bărbați din raionul Ungheni, condamnați. Au vânat un cerb în rezervația „Plaiul Fagului”

PE SCURT Doi locuitori ai raionului Ungheni au fost condamnați pentru vânatul ilegal al unui cerb nobil din rezervația naturală...

Social4 ore în urmă

Doi cetățeni străini s-au ascuns sub un autocar din R.Moldova și au încercat să treacă frontiera. Ce a declarat șoferul

PE SCURT Polițiștii de frontieră de la Oancea, judeţul Galaţi, au depistat doi bărbați din Algeria şi Libia care s-au...

Sănătate17 ore în urmă

De ce albim? Ce ne spune părul alb despre sănătatea noastră

PE SCURT Părul albește odată cu înaintarea în vârstă, e inevitabil. Se întâmplă în general pe la 40-50 de ani....

Externe17 ore în urmă

Ucraina: Premierul Vladimir Groisman a anunțat că demisionează

PE SCURT Premierul Ucrainei Vladimir Groisman a anunțat astăzi că va demisiona imediat după ședința Guvernului din 22 mai. Anunțul...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri3 zile în urmă

Bulversați și obosiți. Cum privesc oamenii negocierile dintre deputați

Au trecut două luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar Moldova încă nu are un Parlament funcțional. Cele...

Alegeri2 săptămâni în urmă

Irina Vlah, înregistrată în calitate de candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei

PE SCURT Irina Vlah a fost înregistrată în calitate de candidat independent la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei....

Alegeri2 săptămâni în urmă

Candidații la funcția de bașcan vor susține testul la limba găgăuză. Prima își va testa cunoștințele Irina Vlah

PE SCURT Pentru a fi înscriși în cursa pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, candidații vor trebui să susțină testul...

Alegeri3 săptămâni în urmă

În Găgăuzia a început campania electorală pentru alegerea başcanului

PE SCURT În Găgăuzia a început astăzi campania electorală pentru alegerile bașcanului autonomiei care vor avea loc pe 30 iunie,...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Unde pot vota cetățenii români din R. Moldova la europarlamentare / Lista secțiilor de votare

PE SCURT Pentru cetățenii români din R. Moldova vor fi deschide 36 de secții de votare a membrilor Parlamentului European....

Alegeri3 săptămâni în urmă

Ce efecte ar putea avea alegerile anticipate

PE SCURT Diminuarea caracterului geopolitic în recentele alegeri parlamentare, tergiversarea procesului de operaționalizare a structurilor instituționale ale noului parlament ales,...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Cine sunt magistrații care au decis că nu renunțăm la sistemul electoral mixt

PE SCURT Cei șase magistrați ai Curții Constituționale au decis, la sfârșitul acestei săptămâni, că în cazul alegerilor parlamentare anticipate vom...

Advertisement

Opinii

mai 2019
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com