PE SCURT

Banca Națională a Moldovei (BNM) solicită băncilor licențiate să verifice și să testeze serviciile de păstrare a bunurilor deponenților, cu scopul de a preveni eventualele riscuri.

Verificările urmează să se încheie pe 22 octombrie, după care, în cel mult 30 de zile lucrătoare, băncile vor trebui să prezinte BNM rezultatele, dar și un plan de măsuri pentru înlăturarea deficiențelor depistate.

PE LUNG

În același timp, BNM a solicitat băncilor licențiate să asigure, în cadrul prestării serviciilor, informarea clienților despre riscurile aferente.

Potrivit legislației în vigoare, Banca Națională a Moldovei este responsabilă de reglementarea prudențială a băncilor și nu reglementează cerințele specifice, tehnice, de securitate etc., acestea încadrându-se la modul general în categoria de riscuri operaționale.

Actele normative emise de BNM prevăd că băncile trebuie să elaboreze politici interne pentru a gestiona eficient riscurile operaționale la care se expun, inclusiv cele de fraudă internă sau externă, precum și tentativele de fraudă. Aplicarea acestor norme este indispensabilă pentru protecția eficientă a activelor băncilor.

PE SCURT

Există o deschidere maximă din partea băncilor licențiate de la Chișinău de a conlucra cu agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană, a declarat viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Ion Sturzu, la întrevederea subgrupurilor de lucru desfășurată la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol

Oficialul BNM a precizat că băncile își tratează clienții în mod echitabil, iar singura condiție impusă este respectarea legislației.

PE LUNG

„Republica Moldova se aliniază cerințelor internaționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Astfel, în anul 2018, a intrat în vigoare Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, conform căreia clienții băncilor trebuie să fie transparenți în realizarea tranzacțiilor. Agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană, și-au exprimat acordul cu aceste cerințe atunci când au depus cereri la bănci pentru a deschide conturi”, a precizat Ion Sturzu.

Ținând cont că BNM, conform legii, „licențiază, supraveghează și reglementează activitatea instituțiilor financiare”, pentru deschiderea conturilor în băncile licențiate din Republica Moldova nu este necesară vreo permisiune din partea altor instituții, inclusiv din regiunea transnistreană.

Viceguvernatorul BNM a mai subliniat la întrevederea de la Tiraspol că informația referitoare la cele 420 de persoane juridice din stângă a Nistrului, care dețin conturi bancare în Republica Moldova, nu poate fi dezvăluită, deoarece, conform legii, aceasta a fost obținută de la băncile comerciale și poate fi utilizată doar în scop de supraveghere.

Urmare informațiilor prezentate de băncile licențiate, de la începutul anului curent, au fost blocate conturile a 67 de agenți economici, dintre care numai doi din regiunea transnistreană. Motivul a fost activitatea netransparentă, nejustificarea provenienței banilor și prezentarea unor informații eronate.

Reamintim că presa de la Tiraspol a scris că, pe 5 septembrie, o bancă comercială din Moldova, în care erau deschise conturile mai multor întreprinderi transnistrene, a blocat toate operațiunile. Entitățile economice au primit o notificare care solicita închiderea contului. „Astfel, importatorii transnistreni nu au posibilitatea de a achiziționa mărfuri și de a face operaţiuni cu parteneri străini”, a scris Novostipmr.com

PE SCURT

Deputatul Blocului ACUM Dumitru Alaiba a lansat o adresare oficială către băncile comerciale din Republica Moldova referitor la modul în care se implementează proiectele salariale din țara noastră. Potrivit lui Alaiba, angajații sunt de facto impuși să accepte acea bancă comercială, care este preferată de angajator.

Deputatul a precizat că esența problemei este că angajații în câmpul muncii nu au libertatea să își aleagă unde își primesc salariul – banii deja munciți. În majoritatea țărilor cu o economie de piață, angajatul decide la ce bancă să își porteze salariul. În cazul nostru, asta este o problemă și un anacronism. De asemenea, în special, în cadrul instituțiilor publice – o sursă de corupție.

PE LUNG

În adresarea, care a fost lansată conducerii a 11 bănci comerciale, se menționează că practica proiectelor salariale și modul în care acestea sunt implementate în Republica Moldova reprezintă o încălcare a regulilor liberei concurențe, dar și o încălcare a Codului Muncii.

„Înțeleg și accept faptul că proiectele salariale sunt pur și simplu o practică învechită, rămasă încă de la începutul anilor 2000, care pur și simplu nu a fost ajustată. Rămân convins că responsabilitatea pentru această problemă nu o poartă băncile comerciale, ci tot instituțiile statului, care au obligația să supravegheze implementarea legislației”, se arată în scrisoare.

Potrivit lui Alaiba, acum, că problema este scoasă în evidență,  acest anacronism poate fi corectat, fără implicarea vreunei instituții. Mai mult, aceasta nu necesită un efort administrativ din partea băncilor comerciale.

Pentru a corecta această greșeală, potrivit deputatului ACUM,  băncile comerciale din Moldova ar urma să întreprindă următorii pași simpli:

Rezilierea contractelor ce reglementează proiectele de salarizare prin carduri, semnate între bănci și fiecare din angajator. Ele contravin Legii Concurenței și Codului Muncii și asemenea relații contractuale nu ar trebui să existe.

Oferirea posibilității angajaților de a-și primi salariile la banca pe care o aleg ei, nu angajatorii.

„Va avea de câștigat acea bancă, care va decide prima să lanseze campanii de promovare a oportunității de portare a salariului adresate direct persoanelor fizice din Moldova, astfel ca aceștia să decidă la ce bancă să își primească salariul”, a menționat Dumitru Alaiba.

În context, deputatul a precizat că  beneficiile liberalizării sunt și ele evidente: o animare a concurenței pe piața bancară, lucru care va fi benefic atât pentru clienți, cât și pentru băncile comerciale capabile să ofere produse de calitate, demne de anul 2019.