Connect with us
"
"

Divertisment

Avocat reținut în flagrant cu aproape 16 mii de euro mită

Publicat

pe

Avocatul a fost reținut în capitală ieri seara. Ofițerii anticorupție i-au pus cătușele imediat după ce bărbatul a primit mită în valoarea de 15700 de euro de la victimă. Avocatul este suspectat de trafic de influență.

Pentru banii primiți, apărătorul urma să determine unii angajați ai Centrului pentru combaterea traficului de fiinţe umane să mușamalizeze un dosar pornit pe numele declarantului.

Avocatul a fost reținut în flagrant într-un local din capitală, deși acesta a încercat să scape de bani. În cadrul aceluiași dosar a mai fost reținută o persoană care a estorcat de la denunțător încă 5 mii de euro pentru a-l ajuta să scape de răspundere penală.

În prezent, ambele persoane au fost reţinute pentru 72 de ore şi se află în izolatorul CNA. Acestea sunt cercetate penal pentru trafic de influenţă şi riscă de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 500 la 1.500 unităţi convenţionale.

De la începutul anului, CNA şi procurorii anticorupţie au pornit cinci dosare penale în care sunt vizaţi avocaţi.

Citește mai departe
Advertisement

Social

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Publicat

pe

De către

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare a fost înregistrat la 31 ianuarie. Mulți au învinuit autoritățile ruse că ascund numărul real de infectați pentru a demonstra că se descurcă mai bine decât toate țările europene care aveau tot mai puține locuri libere în spitale. Când numărul cazurilor a depășit câteva sute, autoritățile s-au văzut nevoite să întocmească o bază de date și să anunțe o serie de restricții.

„Dacă la început cu toții percepeam pandemia ca pe o glumă, mai târziu ne-am schimbat părerea când am văzut ce se întâmplă în celelalte țări”, povestește Victor Gnatiuc, moldovean stabilit în Sankt Petersburg. El spune că prima reacție a autorităților la răspândirea pandemiei a fost să le spună oamenilor să stea o săptămână acasă. „Lucrau doar uzinele alimentare. În rest, era liniște în jur. Toți stăteau în case”, își amintește bărbatul. Ulterior, săptămâna de stat acasă a fost prelungită cu altele două, apoi încă una și în țară a fost anunțată stare de urgență. Au fost închise hotarele, școlile și grădinițele, centrele comerciale, întreprinderile mici și mijlocii. Cu toate acestea, numărul celor infectați cu COVID-19 creștea zilnic. Au început să se contamineze și angajații sistemului medical. Unii dintre ei s-au plâns de lipsa echipamentelor de protecție corespunzătoare, iar trei au decedat în circumstanțe ciudate: alunecând și căzând peste geam, de la etaj. 

Pandemia în Rusia

Cum arată pandemia în alte țări, aflăm aici.

Geplaatst door Moldova.org op Dinsdag 14 juli 2020

Victor Gnatiuc povestește că la mijlocul primăverii a „făcut cunoștință” și el cu COVID-19. „Două săptămâni a durat tratamentul”, povestește el. Dacă în primele zile avea puțină febră și se simțea slăbit, în ziua a noua și a zecea de tratament avea frisoane și crampe musculare. Nici nu mai avea poftă de mâncare. „Am mai fost răcit, dar niciodată nu a durat decât vreo trei zile. Acum a fost mai grav. Timp de două zile mă simțeam atât de rău… Stăteam cu telefonul în mână că în caz de ceva să sun la ambulanță”, își amintește el. Când a revenit la fabrică, râde că toți se uitau la el ca la o barză neagră. „Important e să-ți dai seama că nu e o boală venerică sau e ceva rușinos. Da, te-a ajuns, te-a infectat, te-ai tratat. Poate că ai căpătat o careva imunitate și pe urmă te simți bine, dar ai nevoie de ceva timp ca să treci de bariera aceasta psihologică și după ce o treci redevii un membru normal al societății”, spune Victor. 

La începutul lunii mai, autoritățile ruse au decis ca oamenii să poarte măști în spațiul public. Ulterior, a fost introdus un program de plimbări pentru locuitorii Moscovei. Aceștia având posibilitatea să iasă din case de trei ori pe săptămână, între orele 9:00 și 21:00. La începutul lunii iunie au fost anulate mai multe restricții. Pe 5 iunie, autoritățile din Moscova au spus că cea mai severă perioadă de restricții a rămas în urmă. Au fost deschise saloanele de frumusețe, sălile de sport, piscinele și terasele. La 3 iulie, Rusia a început negocierile cu alte țări pentru deschiderea frontierelor. Acum oamenii poartă măști doar în spațiile închise și în transportul public, fără să uite să păstreze distanța de 1m. 

În aceste cinci luni de pandemie, în Rusia au fost înregistrate circa 714 mii de infectați cu COVID-19, dintre care peste 11 mii au decedat.  

Citește mai departe

Social

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 358 de pacienți sunt în stare gravă. Trei persoane au decedat

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

UE și OMS au oferit R.Moldova unul dintre cele mai mari ajutoare umanitare pentru lupta cu COVID-19

Unul dintre cele mai mari ajutoare umanitare pentru lupta cu COVID-19, ce conține măști medicale și respiratoare, ochelari și halate de protecție,  a sosit astăzi în țară. Livrarea a 1,5 milioane unități de echipamente personale de protecție, finanțate de Uniunea Europeană și procurate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), conține 1 210 000 măști medicale, 348 000 respiratoare N95, 16 200 ochelari de protecție și 36 000 halate de protecție. Toate echipamentele livrate corespund standardelor de calitate și siguranță și sunt destinate lucrătorilor medicali din prima linie din instituțiile medicale de pe ambele maluri ale Nistrului. Acesta este primul lot cu echipamente personale de protecție, în țară urmând să ajungă și alte echipamente de protecție – 330 000 de mănuși și dispozitive medicale – 356 concentratoare de oxigen, 41 monitoare pentru pacienți, 40 de ventilatoare, 215 pulsoximetre, 1500 kituri pentru testele de laborator și 12 000 kituri pentru prelevarea probelor, în valoare totală de 2,8 milioane de EURO.

17 cazuri de COVID-19 la Mănăstirea din Chițcani. Un preot a decedat, iar un călugăr a fugit

17 cazuri de infectare cu COVID-19 au fost confirmate la Mănăstirea Noul Neamț din satul Chițcani, anunță presa de la Tiraspol. Potrivit sursei citate, un preot a decedat din cauza complicațiilor survenite în urma infectării. Totodată, unul dintre călugării de aici a încălcat regimul de carantina și a părăsit mănăstirea. Acesta era infectat cu COVID-19. Locul aflării acestuia nu a fost stabilit. Reprezentanții Tiraspolului susțin că au anunțat autoritățile de la Chișinău despre acest caz.

Familiile medicilor decedați de COVID-19 vor primi ajutor financiar de până la 100 mii lei în Găgăuzia

Găgăuzia: Familiile lucrătorilor medicali, decedați de COVID-19, vor primi ajutor financiar de până la 100 mii lei din bugetul local. Decizia a fost luată la ședința Comitetului Executiv de la Comrat. Astfel, familiile lucrătorilor medicali cu minori vor primi câte 100 000 de lei. În restul cazurilor vor fi alocate câte 50 000 de lei. Până acum, în Găgăuzia au decedat patru lucrători medicali, scrie Gagauzinfo.md.

Vinăriile din țară încep să-și deschidă ușile pentru oaspeți

Una câte una, vinăriile din țară au început să-și redeschidă ușile și să primească vizitatori. Cu respectarea
tuturor măsurilor de siguranță, de la distanța socială și până la dezinfectarea lucrurilor, unele crame și-
au adaptat meniul, altele au limitat numărul de oameni care se pot afla concomitent în același loc. În acest context,  Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) a lansat un challenge pe rețelele de socializare, la care oricine poate lua parte. Pentru aceasta este necesar să: Postezi o poză de la una din vinăriile din țară pe care ai vizitat-o. Pozele pot fi distribuite pe pagina ta personală de Facebook sau Instagram; Scrii un text scurt despre cum te-ai simțit acolo și ce amintiri ai de la acea vinărie, iar textul trebuie să fie însoțit de hashtagul #revincudrag ; Adaugi link-ul de la postarea ta în comentariile concursului de pe pagina de Facebook Wine of Moldova și poți câștiga un set de 3 vinuri produse de vinificatorii moldoveni.

358 de pacienți sunt în stare gravă. Trei persoane au decedat

În dimineața zilei, Ministerul Sănătății, Muncii și protecției Sociale a anunțat că 358 de pacienți cu COVID-19 sunt în stare gravă, dintre care 27 sunt conectați la aparate de respirație asistată. 1001 pacienți sunt în stare de gravitate medie. Până la ora actuală, în Republica Moldova au fost confirmate 19 439 cazuri de infecție cu noul Coronavirus, dintre care 1321 în Transnistria.

Alte 240 persoane au fost tratate şi externate. În total, 13 033  persoane au fost tratate de COVID-19.

Totodată, ministerul a informat despre înregistrarea altor trei decese provocate de COVID-19. Bilanțul victimelor a ajuns la 652.

Citește mai departe

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social33 de minute în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social7 ore în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 358 de pacienți sunt în stare gravă. Trei persoane au decedat

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri23 de ore în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

OpiniiO zi în urmă

Viorica Ataman: „Turismul din Moldova nu-i tocmai child-friendly”

Viorica Ataman e una dintre cele mai bune cunoscătoare a destinațiillor autohtone, a colindat Republica Moldova în lung și în...

SocialO zi în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Lifestyle2 zile în urmă

Partea plină a paharului. Lucrurile bune pe care ni le-a adus pandemia

PE SCURT Înainte de pandemie, cu o zi înainte ca echipa Moldova.org să înceapă munca de acasă, din autoizolare am...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică5 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031