Connect with us
"
"

Social

Automobilul avocatei Doina Ioana Străisteanu a fost incendiat de o persoană necunoscută// VIDEO

Publicat

pe

PE SCURT

În noaptea de joi spre vineri, automobilul avocatei Doina Ioana Străisteanu a fost incendiat de o persoană necunoscută. Avocata în apărarea Drepturilor Omului  a postat pe Facebook imagini video cu momentul infracțiunii.

În filmuleț se poate de observat cum un bărbat se apropie de automobil, stropește parbrizul cu o substanță, iar în câteva clipe izbucnește incendiul. Bărbatul a fugit imediat de la fața locului, dar se pare că focul l-a afectat și pe el, întrucât a luat foc și haina pe care o purta.

PE LUNG

Doina Ioana Străisteanu a declarat pentru Moldova. ORG că mașina sa era parcată în fața oficiului său din centrul capitalei. Imaginile video au fost surprinse de camera de supreveghere din preajma oficiului. Avocata a recamat cazul la poliție, iar oamenii legii urmează să stabilească infractorul.

Întrebată dacă îl suspectează în acest caz pe vecinul de curte cu care în trecut a avut un conflict, avocata a menționat că nu exclude că motivul infracțiunii ar putea fi activitatea sa, în special apărarea drepturilor persoanelor LGBT.

„Jumătate de ora in urmă, mi-a fost incendiat automobilul personal. După ce am fost atacată și înjurată timp de o săptămâna de “profesorul” ASEM Pașcanean Feodor in mai 2017, cei nemulțumiți de activitatea mea profesională au trecut la acțiuni fără precedent. Dacă nu va fi găsit, următorul pas deja va fi atac fizic asupra mea…”, a scris Doina Ioana Străiseanu pe Facebook.

De notat că în luna mai 2017 Doina Ioana Străisteanu a publicat câteva filmulețe în care este surprins un vecin de lângă oficiul său, agresând-o verbal și „botezând-o” cu apă. Amenințările au început, după ce bărbatul pe nume Tudor Pașcaneanu a aflat că aceasta apără drepturile persoanelor LGBT din Republica Moldova.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Social

9 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 195 cazuri noi de infectare și zece decese

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

195 cazuri noi de infectare și zece decese

195 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 3 în Transnistria. Din numărul total de cazuri, un caz este de import (Cipru). Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 18 666. Total teste efectuate în această zi – 1720.

Din numărul total de cazuri din această zi, 9 sunt lucrători medicali: medici – 2, asistenți medicali – 7.

Până la ziua de azi, 11 936 persoane au fost tratate de COVID-19. Totodată, Ministerul Sănătății, Muncii și protecției Sociale a anunțat despre înregistrarea altor zece decese provocate de noul Coronavirus.

Medică rezidentă la „Toma Ciorbă”: Pentru fiecare gură de oxigen pacienții depun un efort colosal

„Pentru fiecare gură de oxigen pacienții depun un efort colosal. Majoritatea celor care ajung în secția noastră au peste 50 de ani. Orice efort pe care-l fac le provoacă disconfort, mulți dintre ei nu se pot mișca. Inițial, nici noi nu puteam să le explicăm foarte multe, mai ales cum o să evolueze boala. Se știau foarte puține despre virus”, povestește Nadejda Rusu, medică rezidentă la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” din Chișinău

Până acum, Nadejda Rusu a vegheat la căpătâiul a 100 de pacienți în stare gravă. Bătălia cu virusul durează, în medie, cel puțin 21 de zile. Sunt trei săptămâni de frică, panică, anxietate, durere și dor de cei dragi. Cel mai greu i-a fost să-și vadă pacienții care nu mai reacționează la eforturile medicilor de a-i resuscita. „În mod deosebit m-a marcat decesul unui pacient de peste 60 de ani. Era un medic. Avea mai multe boli cronice. A fost internat în secția noastră în stare medie, toți credeam că se va vindeca. Însă, din păcate, nu a fost așa. A fost o moarte imprevizibilă”, a povestit Nadejda Rusu, într-un material postat de Ministerul Sănătății.

CNAM va efectua o evaluare la Spitalul Străşeni. Mai mulţi pacienți cu COVID s-au plâns

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) a anunțat că va efectua o evaluare la Spitalul raional Strășeni, după ce  mass-media  a relatat mai multe cazuri relatate privind unele condiții necorespunzătoare de internare, de acordare a asistenței medicale și atitudinea unor cadre medicale din Spitalul raional Strășeni. Este vorba despre cazul unei fetițe de nouă luni care nu ar fi putut fi salvată de personalul medical din cauza că aparatul de oxigenare din instituție nu era funcțional, precum și al mai multor pacienți internați cu infecția COVID-19 care s-au plâns pe condițiile nesatisfăcătoare din spital.

Secretar de Stat al MAI: Cetățenii sună la 112 când văd cazuri de nerespectare a măsurilor anti-COVID

Sergiu Golovaci. Secretar de Stat al Ministerului de Interne a anunțat că cetățenii apelează tot mai des la Serviciul de urgență 112 și anunță Poliția, atunci când observă cazuri de nerespectare a măsurilor de prevenire a infecției COVID-19. „A început să apară o practică bună, în viziunea noastră, când cetățenii fac front comun și încearcă să-i pună la respect pe cetățenii care, fie nu vor să creadă, fie din alte motive nu respectă cerințele de prevenire a infecției. Prin intermediul serviciului 112 fac apel la Poliție. La toate apelurile, polițiștii au ieșit la fața locului și încălcările au fost documentate”, a spus el. Pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate  86 de apeluri în acest sens.

Totodată, săptămâna trecută au fost documentate și întocmite procese contravenționale în 210 cazuri. Cele mai dese încălcări vizează nerespetarea regulilor anti-COVID în locurile publice. De asemenea, din cele 210 de încălcări 62 au vizat nerespectarea regimului de autoizolare. „Cetățenii au fost documentați și, cu părere de rău, sancționați… Legea ne permite să aplicăm aceste sancțiuni și noi o să le aplicăm în continuare”, a mai spus Sergiu Golovaci.

În 4 luni de pandemie piața auto a scăzut cu 34%

Expertul Economic Veaceslav Ioniță arată într-o analiză că în patru luni martie-iunie au fost înregistrate 6 799 automobile sau cu 3 499 mai puține decât în perioada similară din 2019. Pentru prima jumătate a anului situația nu este atât de dramatică, datorită creșterii cu 25% și 50% a vânzărilor din primele două luni ale anului, care au compensat jumătate din căderea din perioada epidemiei. Astfel, în prima jumătate a anului căderea peții este de doar 13%. Din punct de vedere financiar în 4 luni de epidemie, vânzările oficiale au scăzut estimativ cu 1,2 miliarde lei, de la 3,7 miliarde lei în 2019 la doar 2,5 miliarde lei în 2020. Expertul estimează că în 3-4 luni piața va atinge nivelul de anul trecut la numărul de mașini înregistrate din contul pieții neoficiel a mașinilor de mâna a două. Vânzările oficiale în acest an, datorită faptul că domină piața neoficială a mașinilor de mâna a două va rămâne sub nivelul anului trecut.

Citește mai departe

Social

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Publicat

pe

De către

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat cu persoanele deportate și copiii lor. Descoperirile și destăinuirile au motivat-o să lanseze deportari.md – locul unde poți auzi chiar de la supraviețuitori poveștile lor. Acest website a fost dedicat, spune experta, anume scopului de a conserva memoria și a trezi conștiința celor care încă nu cunosc această pagină din istoria noastră.

De ce deportările au avut loc?

Violenţa şi represaliile au fost modalităţile sigure prin care puterea sovietică îşi putea impune voinţa de a construi socialismul într-un timp record într-un spaţiu străin. În opt ani de putere sovietică (1940-1941 şi 1944-1951), în RSSM au fost operate trei valuri de deportări masive de populaţie şi, zilnic, arestări și exilări singulare sau în grup. S-a dat lovitura asupra tuturor categoriilor sociale incomode şi antisovietice prin mentalitate, mod de trai şi aspiraţii. Putem califica aceste trei valuri de deportări ca o ofensivă totală împotriva populației din RSSM: ofensiva politică (deportarea din 1941), economică (deportarea din 1949) şi spirituală (deportarea din 1951).

În cadrul dezbaterii la Europa Liberă ați declarat că timp de mulți ani nimeni nu a avut acces la arhivele despre deportări. Cum era ascuns acest adevăr și ce ați descoperit în arhive?

Subiectul deportărilor era unul tabu pentru pseudo-istoriografia sovietică. Arhivele erau închise atât pentru istorici, cât și pentru cei care au trecut prin deportări. Scuza de bază era că aceste dosare sunt secrete timp de 75 de ani. În al doilea rând, protecția datelor cu caracter personal ale celor care au participat la operațiunile de deportare și care încă mai erau în viață. În al treilea rând, veșnicul motiv, invocat chiar și astăzi de unii, de a nu ridica problema căci este foarte dureroasă, iar societatea nu e pregătită să discute deschis, să depășească animozitățile. Eu, însă, am insistat să cercetez dosarele elaborate de KGB și completându-le cu mărturiile celor care au supravieţuit calvarului sovietic am scos în relief o nouă faţetă a „raiului” sovietic. În ansamblu, documentele de arhivă conturează, cu lux de amănunte, un tablou istoric lugubru – Basarabia deportată.

Cum au trăit cei deportați, departe de casă și ce au găsit când s-au întors? 

Lăsându-şi gospodăriile moştenite din tată-n fiu, deportaţii au fost supuşi unui tratament dur, inuman și înjositor, atât pe drum, cât şi în localităţile unde au fost distribuiţi: în Kazahstan și în Siberia, regiunile Kurgan, Tiumen, Irkutsk, ţinutul Altai ș.a. Viaţa deportaţilor a fost foarte grea şi cu multe lipsuri. Coloniile speciale, de regulă, erau construite în locuri aproape nepopulate, în taigaua de nepătruns ori în locuri mlăştinoase. Doar o mică parte din deportaţi a avut condiţii satisfăcătoare de trai, marea majoritate însă a îndurat foame şi a locuit în barăci, de regulă mai multe familii într-o încăpere, în frig şi condiţii antisanitare. 

Dintr-un raport al NKVD cu privire la activitatea de muncă a coloniștilor speciali din ţinutul Krasnoiarsk aflăm că în colhozul „Stahanoveţ” spaţiul locativ ocupat de deportaţi era de 1,5-2 mp de persoană; în raionul Bogotolsk deportaţii erau cazaţi în barăci atât de înghesuit, încât, în loc de paturi, au fost construite laviţe, încăperile fiind murdare şi nereparate, şi ca urmare, se înregistrau cazuri de îmbolnăvire. În anul 1949, în localitatea Erbas, regiunea Tobolsk, într-o baracă de 130 mp şi în localul şcolii de 90 mp au fost cazaţi 197 de oameni, fiecărei persoane revenindu-i câte 1,1 mp de spaţiu locativ. În sectorul de pădure Lebedevka, regiunea Tiumen, într-o baracă de 98 mp au fost cazate 28 de familii (75 de persoane), fiecărei persoane revenindu-i câte 1,3 mp de spaţiu locativ. În majoritatea cazurilor, în barăci nu erau paturi, mese sau scaune şi deportaţii dormeau pe podea.

Pentru a se deplasa dintr-o localitate în alta, deportaţii erau obligaţi să obţină permisiune de la comenduirile speciale ale NKVD şi să se prezinte o dată sau de două ori pe lună la aceleaşi comenduiri pentru a se înregistra.

Deportații, indiferent de vârstă și capacitate, erau obligaţi să lucreze la întreprinderi forestiere, piscicole, de construcţii, miniere, în colhozuri, sovhozuri etc. 

Viaţa deportaţilor a fost un calvar, să spunem că a fost grea înseamnă să nu spunem nimic. Și aici mă refer nu doar la perioada deportării propriu-zise, dar și după așa-zisa „reabilitare” și permisiunea de a părăsi locurile de grea suferință. Eticheta de „dușman al poporului”, „colaborator”, „chiabur”, „spion” a fost mereu prezentă în dosarele care se păstrau în structurile ideologice sovietice și se perpetuau la toate instituțiile. De exemplu, dacă un copil de deportat dorea să urmeze studii universitare sau să obțină un loc de muncă mai bun, dosarul său conținea informația de la KGB precum că părinții lui sunt „dușmani ai poporului” și lui i se refuza admiterea sau promovarea la muncă. Criteriile acestea au constituit și o instigare la ură între anumite straturi sociale, localnici și cei veniți din alte regiuni ale URSS, pentru că se făcea o discriminare vădită și înjositoare.

Cine erau de fapt acei „turnători” și cum au reușit sovieticii să-i facă pe vecini să se trădeze unii pe alții? 

Deşi directivele veneau de la Moscova, cei care le-au executat au fost din Basarabia. Multe dosare descriu felul în care autohtonii colaborau cu serviciile secrete sovietice. Unii dintre ei au transformat colaborarea cu bolşevicii într-un serviciu profitabil, în dependenţă de interesul lor personal. Cele mai oribile sunt actele de denunţare din partea persoanelor apropiate, a rudelor şi a prietenilor.

În al doilea rând, mulţi dintre localnici, indiferent de etnie, s-au văzut siliţi să se încadreze în structurile bolşevice. Unii oameni au făcut acest pas din frica de a nu fi deportaţi. Dar cel mai important, acești oameni sunt și ei victime ale regimului sovietic, pentru că au decăzut în așa hal și au comis sau au fost parte la executarea crimelor odioase împotriva omenirii.

Cum au reușit autoritățile sovietice să rămână cu fața curată în pofida terorilor pe care le-au comis asupra moldovenilor și nu numai?

Sistemele totalitare au o mașinărie întreagă de a se impune forțat, fără a ține cont de drepturile și libertățile omului, dând impresia că sunt susținute de popor. Aceasta, însă, este o iluzie, care se destramă mai devreme sau mai târziu. În linii mari, sistemul sovietic s-a impus prin teroarea organizată, represiunile continue, lipsa de transparență, coruperea oamenilor și șantajarea lor, cenzura și lipsa de libertăți, menținerea omului în „pușcăria popoarelor”, crearea „omului sovietic”, iar în regiunea noastră și prin faimoasa tactică de Divide et Impera (dezbină și condu). În final, însă, totul s-a prăbușit. 

Ce lecție ar trebui să învățăm din această tragedie?

Multe lecții, care, odată cu trecerea anilor, se developează, se conturează tot mai bine. Până la acest moment, cam acestea ar fi, în viziunea mea:

  • Nici un imperiu, nicio putere nu e veșnic/ă, totul are un început și sfârșit. Mai ales ceea ce e construit pe sânge, minciună, defăimarea valorilor general-umane. Imperiul sovietic a căzut, teroarea a fost condamnată și declarată crimă împotriva umanității. 
  • Printre străini nu este deloc ușor, dar printre ai tăi este insuportabil, dacă ei sunt trădători. 
  • Memoria este un organism viu care trebuie alimentat, întreținut și îngrijit, ca un component indispensabil al identității umane, naționale, universale. 
  • Dialogul dintre generații este foarte important și asigură transmiterea memoriei, identității și moștenirii culturale intangibile care ne este cartea de vizită.
  • Democrația se câștigă în fiecare zi, este foarte fragilă și nu suportă neglijență sau pasivitate.

Citește mai departe

Cultură

Neesențialii: artiștii

Publicat

pe

De către

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună aici, acasă, în Moldova. Fără surse de venit, fără susținere financiară din partea autorităților, ei sunt oamenii care au fost determinați drept „neesențiali” în aceste vremuri grele.

Regizorul Alex Bred, împreună cu Eugenia Boldescu și Olesea Sarandi au cules poveștile acestor oameni. Moldova.org are onoare să ți-i prezinte. De data aceasta vorbim despre artiștii din Moldova.

Neesențialii: Artiștii

Pandemia a afectat artiștii în egală măsură. În al treilea episod din „Neesențialii” artiștii noștri Iulia Panici, Sandu Cordonean, Geta Burlacu, Andrei Glavan și Ronin Terente povestesc cum s-au simțit și ce schimbări le-a adus pandemia.Un proiect de Alex Bred, în colaborare cu Eugenia Boldescu și Olesya Sarandi

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 8 juli 2020

În al treilea episod din „Neesențialii” artiștii noștri Iulia Panici, Sandu Cordonean, Geta Burlacu, Andrei Glavan și Ronin Terente povestesc cum s-au simțit și ce schimbări le-a adus pandemia.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică14 ore în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Social16 ore în urmă

Turist în Moldova: Duruitoarea Veche, Râșcani

Duruitoarea Veche este una din cele mai cunoscute destinații turistice din Republica Moldova. Totuși, ne-am gândit că s-ar putea să vrei...

Social22 de ore în urmă

9 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 195 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Economie2 zile în urmă

Cât costă să-ți reînnoiești încălțămintea

Sigur ai și tu măcar o pereche de încălțăminte preferată, pe care o porți cu plăcere, dar care ajunge într-o...

Social2 zile în urmă

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat...

Cultură2 zile în urmă

Neesențialii: artiștii

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună...

Social2 zile în urmă

8 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 330 cazuri noi de infectare și 11 decese 

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Divertisment3 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică7 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031