Connect with us
"
"

Social

Au pretins că sunt polițiști și au obținut prin șantaj 40 000 lei. Patru indivizi, puși sub arest // VIDEO

Publicat

pe

PE SCURT

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat astăzi că a obținut în instanța de judecată arestarea unui grup de indivizi, care au pretins că sunt polițiști și au pătruns în apartamentului unui locuitor din Chișinău, de la care au primit prin șantaj 40 000 lei.

PE LUNG

Pretinșii polițiști sunt patru indivizi cu vârste cuprinse între 25 și 34 ani. Aceștia s-au prezentat la ușa victimei ca angajați ai poliției și au declarat că vor percheziționa domiciliul acesteia, pe motiv că ar poseda droguri.

Ulterior, aceștia au aplicat violență fizică asupra victimei și au pretins suma de 40 mii lei, după care în prezența acesteia i-au sustras bunuri materiale. Mai mult, indivizii au urcat-o pe victimă cu forța în automobil și au transportat-o într-o fâșie forestieră, unde au continuat maltratarea ei, de asemenea pentru scopul obținerii mijloacelor financiare.

Pretinșii polițiști riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 7 ani
Însă, toate acestea au fost filmate de către suspecți înșiși, iar ofițerii de poliție au intrat în posesia înregistrărilor.

În urma măsurilor efectuate, aceștia au fost reținuți, iar PCCOCS a obținut în instanța de judecată aplicarea arestului în privința acestora. Dacă vinovăția bănuiților va fi demonstrată, aceștia riscă o pedeapsă cu închisoarea pe un termen de la 5 la 7 ani.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Social

Pandemia a crescut numărul cazurilor de violență domestică în lume. Care este situația în Moldova?

Publicat

pe

De către

Izolarea și carantina generată de pandemia COVID-19 este simțită diferit mai ales de către persoanele vulnerabile. Această perioadă scoate în evidență probleme sociale demult existente, dar care, acum, capătă alte dimensiuni. Pentru victimele violenței domestice a sta acasă, înseamnă a fi constant alături de cei/cele care îi/le abuzează. Mai mult, poate înseamna că a face un apel telefonic la o linie de ajutor sau la poliție poate să nu mai fie o opțiune. În multe țări, numărul cazurilor de violență domestică a crescut dramatic. Republica Moldova, deocamdată, nu urmează tendințele globale, în schimb, se înregistrează o ușoară creștere a apelurilor din partea rudelor și a membrilor comunității. 

Propria casă – cel mai periculos loc 

Încă din februarie, în presa internațională au fost știri despre creșterea violenței domestice în regiunea Hubei, care era atunci epicentrul pandemiei COVID-19. Conform The Guardian numărul de solicitări la poliție conectat cu violența domestică s-a triplat: de la 47 de cazuri în anul precedent la 162 în acest an. Și în Brazilia a fost o creștere de 40%-50% a apelurilor la linia de ajutor; iar în Cipru – cu 30%. În Italia, numărul apelurilor telefonice a scăzut, în schimb, a crescut numărul de sms-uri și email-uri. În Spania, din cauza carantinei stricte, autoritățile au spus că nu vor amenda femeile care părăsesc casa din cauza abuzurilor. În Marea Britanie, numărul apelurilor a crescut cu 25%, iar vizitele pe pagina web de ajutor a victimelor violenței domestice a crescut cu 150%. În Turcia, a crescut numărul deceselor printre femei cauzate de violența domestică. În Australia, căutările online a crescut cu 75%, iar ca parte a planului de 1,1 miliarde de dolari pentru ajutor medical, 150 de milioane vor fi pentru ajutorul victimelor violenței domestice. 

Secretarul General al ONU a menționat despre o creștere rapidă a cazurilor de violență domestică în toată lumea și a îndemnat ca guvernele națională să facă din prevenirea violenței domestice un element esențial al planurilor naționale de combatere a COVID-19. „Pentru multe fete și femei, pericolul cel mai mare vine de acolo unde, la moment, ar trebui să se simtă în siguranță. Din propriile lor case”, a spus acesta.

Una din din trei femei din lume a trecut prin violență fizică sau sexuală de-a lungul vieții. Acesta este unul din cele mai răspândite, dar și cele mai neraportate abuzuri ale drepturilor omului, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Deși și bărbații pot fi victime ale violenței domestice, femeile reprezintă totuși majoritatea cazurilor. 

Pe timp de război, dezastre naturale sau alte tipuri de criză se atestă mereu o creștere a cazurilor de violență domestică. În cazul COVID-19, victimele violenței domestice sunt impuse să stea în casă, respectiv, nu mai pot avea acces uneori la telefon, la rețele de socializare, la prieteni sau la psiholog. Copiii nu merg la școală unde ar putea apela la consiliere psihologică. Multe persoane au rămas fără un loc de muncă, obiceiurile s-au schimbat, iar perioada următoare este confuză și imprevizibilă. Coordonatoarea al unei linii fierbinți americane a spus: „Cunoaștem că atunci când un partener abuziv simte pierderea puterii și a controlului – iar acum toată lumea simte că pierde puterea și controlul – aceasta are un impact major asupra felului cum victimele sunt tratate la ele acasă.”

Republica Moldova: încă nu sunt schimbări, dar comunitatea se implică 

În Republica Moldova, starea de urgență a fost introdusă pe 17 martie, iar restricțiile de izolare nu sunt atât de dure ca în alte țări. La această etapă poate fi deocamdată prea devreme de a vorbi despre anumite schimbări. Conform Danielei Misail-Nichitin, directoare program femei, în cadrul organizației „La Strada”, în perioada 16-31 martie, nu se observă anumite schimbări în ce privește numărul de apeluri, mai mult, în prima săptămână a fost o ușoară descreștere. O explicație, potrivit ei, poate fi faptul că victima se află permanent în contact cu agresorul. Aceeași situație este în zilele de sâmbătă și duminică, în timpuri obișnuite. În același timp, în a doua săptămână au fost observate mai multe apeluri din partea rudelor sau ai membrilor comunității care au sesizat cazuri de violență domestică. 

Psihologa Daniela Terzi-Barbăroșie spune că acum „există riscuri mari ca sporirea numărului de conflicte intrafamiliale și neînțelegerile care apar mai des în această perioadă, din cauza problemelor financiare și cele asociate activității profesionale, precum și diferențele de opinii (cu privire la necesitatea carantinei sau a igienei sporite, educația copiilor, gestionarea timpului, treburile casnice, etc.), la fel pot declanșa violență domestică în familiile în care nu a existat violență până la epidemie.”

Poporul vorbește: ce facem când soțul bate soția?

Pandemia a crescut numărul cazurilor de violență domestică în lume. Care este situația în Moldova? Detalii, aici: https://www.moldova.org/pandemia-a-crescut-numarul-cazurilor-de-violenta-domestica-in-lume-care-este-situatia-in-moldova/Iată ce spun moldovenii despre violența domestică:

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 15 april 2020

Ce pot face victimele violenței domestice? Dar comunitatea?

Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără Violență în Familie”, a spus că pe timp de pandemie, telefonul de încredere este funcțional 24/24, iar victimele pot apela la: 0 8008 8008. Totodată, deși multe dintre centrele de plasament au fost închise pentru a respecta normele de siguranță împotriva COVID-19, au fost închiriate două apartamente pentru situații de urgență. O solicitare pentru astfel de asistență a fost deja făcută. 

Pe pagina coaliției sunt mai multe sfaturi pentru astfel de situații. La fel și pe pagina Telefonului Încrederii pentru Femei. 

„SUNAȚI-NE sau SCRIEȚI-NE

Consilierii serviciului, psihologii și avocații noștri sunt disponibili la TELEFON sau ONLINE

0 8008 8008 – apel gratuit de la orice rețea de telefonie fixă sau mobilă

Skype – Consultant 0 8008 8008 – gratuit și de peste hotare

Facebook: www.facebook.com/Telefonul-de-Incredere-pentru-Femei

Email: [email protected]

În cazul în care sunteți martorii sau auziți situații de abuz, telefonați la serviciile specializate sau la Poliție. Starea de urgență nu anulează respectarea drepturilor omului, iar în situații în care victimele nu au acces la telefon sau Internet în siguranță, fiecare membru al comunității trebuie să intervină. 

Ce trebuie să facă autoritățile

Așa cum am văzut, există recomandări la nivel internațional ca guvernele să acționeze pentru a preveni violența domestică. Există și state care au prevăzut fonduri destinate pentru aceste situații. Daniela Misail-Nichitin, de la „La Strada” spune că victimele violenței domestice necesită o atenție sporită și propune câteva măsuri rapide. În situația în care centrele de plasament nu mai primesc persoane, iar a apela la prieteni sau rude, nu este o opțiune din cauza izolării, autoritățile pot să se adreseze la rețele hoteliere pentru a caza persoanele care au nevoie urgentă. Doi, Poliția să elibereze ordine de restricție de urgență și să urmărească respectarea lor. Trei, proactiv să se monitorizeze persoanele care sunt la evidență ca agresori sau despre care au fost anumite sesizări. 

Pe timp de criză, de pandemie trebuie să avem grijă de persoanele vulnerabile de lângă noi. Aceasta nu înseamnă doar cei care au un risc mai mare de îmbolnăvire de COVID-19, dar și cei care indirect sunt afectați de criza din țară. Pe lângă solidaritatea comunității, aceasta înseamnă și o prioritate la nivel guvernamental. 

Psihologa Daniela Terzi-Barbăroșie:

despre cum să depășim conflictele în familie pe perioada pandemiei

Din cauza acestei situații – carantina,  distanțarea socială și izolarea, precum și toate consecințele acestora (probleme financiare, stres, anxietate, comunicare tensionată, apatie, agresivitate, incertitudine etc.) care se întâmplă din cauza pandemiei COVID-19 – cu siguranță că în toate familiile și în toate relații există anumite schimbări și din păcate, de cele mai dese ori, acestea sunt negative. 

Victimele abuzurilor și violenței domestice sunt deosebit de vulnerabile în condițiile carantinei sancționate de stat: captive în casă, cu abuzatorii, izolate de prieteni și familie, neprotejate de autorități. Unele persoane care se confruntă cu abuzuri fizice ar putea să nu caute ajutor medical pentru că aceasta ar putea spori riscul expunerii la coronavirus sau presupunând că nu pot să aibă acces la îngrijiri în spitale suprasolicitate de pacienții cu COVID-19. Totuși, pentru acest grup de persoane, a căror siguranță fizică și emoțională este în pericol, nu putem recomanda altceva decât să apeleze la serviciile ONG-urilor, Linia Fierbinte, aziluri, etc., și la poliție, în caz de necesitate. Deși alte țări au evidențiat în mod public emergența problemelor legate de sporirea violenței domestic și au avertizat alte țări cu privire la acest fenomen, nu am auzit ca și în Republica Moldova, Statul să fi luat anumite măsuri. Totuși, sectorul asociativ și-a  continuat munca în această perioadă, respective, îndemn toate persoanele care nu se simt în siguranță acasă, să nu aștepte să treacă epidemia, pentru că poate fi prea târziu, ori prețul acestei „răbdări”, poate fi prea mare.

În același timp, există riscuri mari ca sporirea numărului de conflicte intrafamiliale și neînțelegerile care apar mai des în această perioadă, din cauza problemelor financiare și cele asociate activității profesionale, precum și diferențele de opinii (cu privire la necesitatea carantinei sau a igienei sporite, educația copiilor, gestionarea timpului, treburile casnice, etc.), la fel pot declanșa violență domestică în familiile în care nu a existat violență până la epidemie. În așa cazuri, pentru ca tensiunea și reacțiile agresive verbale să nu escaladeze, este recomandabil ca adulții din familie să discute deschis despre toate lucrurile care îi deranjează, despre disconfortul său și frustrările sale, astfel încât să se gestioneze conflictele în mod sănătos (prin cooperare, negociere, găsirea compromisului, etc.). Pentru a diminua impactul negativ al unui conflict familial cu potențial de escaladare și a ameliora atmosfera atunci când suntem antrenați într-o ceartă, este bine ca cei implicați să țină cont de următoarele reguli:

– păstrăm vocea calmă, nu folosim cuvinte urâte, nu jignim persoana cu care suntem în conflict;

– formulăm clar ce ne deranjează, fără reproșuri și fără amintirea trecutului dureros;

– utilizăm umorul și auto-ironia ori de câte ori este posibil; dar fără sarcasm;

– nu facem preuspuneri, nu interpretăm;

– acceptăm diferențele, ascultăm argumentele;

– nu luăm decizii care favorizează/ defavorizează doar pe o singură persoană;

– ascultăm dorințele celuilalt, dar ni le exprimăm și pe ale noastre;

– respectăm promisiunile;

– apreciem efortul celuilalt.

Totuși, recomandările de mai sus se referă la mediile familiale fără conflicte cronice și animozități acumulate. Dacă însă cuplul sau familia era dezorganizată și comunica disfuncțional și până la perioada carantinei, ar fi recomandabil ca pentru perioada aceasta să se stabilească un Tratat de pace, un fel de angajament pe care să și-l asume fiecare din cei implicați în relațiile conflictuale și prin care să se stopeze toate interacțiunile cu potențial mare de conflict, astfel familia concentrându-se doar la aspecte logistice, de organizare a vieții în comun pe perioada carantinei.

Deoarece în cazul stresului și a anxietății – dar în această perioadă toți avem așa stări, și este absolut firesc – se produc anumite perturbări în reacțiile chimice ale organismului nostru, este important să ne alocăm suficient timp pentru a ne gestiona întâi de toate propria stare emoțională. În special, este important acest lucru în cazul persoanelor impulsive, ale căror reacții verbale sau comportamentale preced procesarea informațiilor și astfel, se ajunge foarte ușor la conflicte conjugale sau familiale mari. Modalități de reducere a stresului sunt multe, dar e bine fiecare să știe ce exact îl/ o ajută mai mult atunci când este nervos/-oasă. Unii fac sport sau curățenie, alții își regăsesc liniștea comunicând cu o persoană-resursă sau urmărind copiii cum se joacă; sunt binevenite în acest sens tehnicile de relaxare (tehnici de respirație, antrenamentul autogen, relaxarea musculară progresiv, meditația, etc.).

La fel de important este să ne rezervăm timp pentru proiecte personale, activități individuale sau activități realizate cu alți membri ai familiei (copiii, de ex., animalele de companie) sau prieteni, colegi (prin comunicarea online). Reducerea timpului de interacțiune cu membrul de familie predispus la conflicte (partener-ul/-a, copilul, rudele etc,) este o tactică bună pentru situațiile mai critice. După ce însă persoana respectivă se echilibrează, este bine să reveniți la comunicare, doar că aceasta să se desfășoare preferabil după modelul comunicării asertive, în care fiecare se renunță la poziția agresivă sau submisivă și astfel comunicarea devine mai eficientă. În acest scop este bine să revizuiți anumite reguli de comunicare care ar putea preveni potențialele conflicte (de ex., „Atunci când ești furios pe șeful tău, îți rezervi timp să-ți treacă supărarea pe el, nu îți reverși furia pe copil”, „Când unul dintre noi are o stare mai proastă, va ieși la balcon să se ocupe de ce îi place și va reveni în casă doar după ce se liniștește” sau formulări mai scurte: Cere ajutor când ți-i greu, Nu folosim adjective urâte, Nu lovim copilul, etc.). Deseori, familiile au în mod tacit „stabilite” asemenea reguli, doar că în perioada carantinei este absolut evident că o mare parte dintre acestea nu mai pot fi aplicate, deoarece s-au schimbat foarte multe aspecte ale vieții unei familiei, și respectiv, totul trebuie revizuit, discutat, negociat și agreat. Dacă vrem să ieșim împreună din această carantină, trebuie să învățăm să facem asta. Este o situație fără precedent pentru fiecare dintre noi și prin urmare, cu toții avem de ajustat ceva, ca să rămânem funcționali și eficienți, în pofida epidemiei.

Citește mai departe

Social

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în bază de gen. Este convingerea locuitorilor din Chirsova, o localitate multietnică din UTA Găgăuzia. Al doilea an consecutiv, aceștia elaborează în mod participativ un plan comunitar de prevenire și combatere a violenței, pe care autoritățile locale se angajează să îl respecte și să îl implementeze. Astfel, la discuțiile privind conținutul documentului participă bărbați și femei din comunitate. Tot ei analizează felul în care au fost realizate propunerile lor anterioare. Planul intră în vigoare după ce este aprobat de consiliul local.

Documentul elaborat în anul curent conține 13 acțiuni în care vor fi implicați nu doar specialiștii direct responsabili de reducerea acestui fenomen, dar și oamenii din localitate. De exemplu, în liceul și gimnaziul din sat vor fi organizate, pe parcursul anului curent, un șir de lecții tematice pentru elevi. Subiectul violenței asupra femeilor va fi abordat și în cadrul ședințelor cu părinții, inclusiv cu cei care au copii de grădiniță. Totodată, fiecare cuplu proaspăt căsătorit va beneficia consultanța din partea unui specialist din primărie, dar și un pliant întitulat „O familie fericită este o familie fără violență”, elaborat și tipărit la inițiativa comisiei multidisciplinare din Chirsova.

PE LUNG

„Planul de acţiuni va permite autorităților publice locale să aloce și să atragă resurse pentru funcționarea serviciilor de care are nevoie comunitatea. Totodată, documentul este un suport pentru soluţionarea unei probleme grave, existentă în toate localităţile din ţară – violenţa în bază de gen”, susţine Vitalie Frecăuţeanu, coordonator de proiect la PNUD.

„Până nu demult violenţa era un subiect tabu”

În ultima perioadă, preocupările pentru violenţa în bază de gen au devenit ceva uzual pentru oamenii din Chirsova. Majoritatea acestora ştiu că în localitate există o comisie multidisciplinară abilitată cu reducerea violenţei şi că fiecare problemă de acest gen poate fi soluţionată eficient dacă este semnalată la timp. Lucrurile nu au fost, însă, întotdeauna aşa.

„Până nu demult violenţa era un subiect aproape tabu. Oamenii nu voiau să vorbească despre faptul că există femei care sunt bătute, maltratate sau supuse violenţei economice”, afirmă Vasilisa Delicostea, una din locuitoarele satului.

Situaţia s-a schimbat treptat după ce localitatea a devenit parte a unui proiect global PNUD, implementat cu sprijinul Republicii Coreea.

Astfel, în Chirsova a fost constituită o echipă multidisciplinară, iar cu susţinerea PNUD aceasta a fost pregătită să acționeze în toate cazurile de risc pentru viața și securitatea femeilor și a copiilor acestora. Totodată, specialiştii sunt responsabili și de prevenirea violenței, aşa că organizează activităţii care să implice toţi oamenii din sat, adulţi şi tineri.

„Ne bucurăm că am reuşit să creăm un mecanism demn de preluat şi de alte localităţi. Orice persoană care este martoră sau victimă a unui caz de violenţă poate apela la unul dintre aceşti specialişti: asistent social, profesor, educator, angajat al poliției sau lucrător medical. Fiecare dintre aceștia poate iniția mecanismul de referire şi demara procesul de protecție. Oamenii ştiu că se reacţionează de fiecare dată, cazurile sunt înregistrate, după care se caută soluţia optimă într-un interval de timp cât mai scurt posibil”, spune Serghei Sapunji, primarul satului Chirsova.

Şi dacă până în prezent cea mai mare problemă rămânea a fi găsirea unui adăpost pentru femeile care se confruntau cu episoade grave de violenţă, în curând şi această dificultate va fi soluţionată. În următoarele câteva luni, în regiune va începe să funcţioneze  un centru specializat pentru femeile care suferă din cauza violenţei şi copiii acestora. Reconstrucţia capitală a clădirii, demarată de PNUD şi Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia, a fost finalizată la sfârşitul anului 2019. În prezent se fac procedurile de dare în exploatare, după care va urma procesul de selectare a angajaţilor. Serviciul va acorda asistenţă socială, psihologică şi juridică dar şi sprijin în găsirea unui loc de muncă.

Proiectul „Combaterea violenței împotriva femeilor în Republica Moldova: explorând și învățând din soluțiile locale” este implementat în perioada 2018-2020 de PNUD cu sprijinul Republicii Coreea. Iniţiativa se înscrie într-un proiect global al PNUD, care are scopul să abordeze prevenirea violenței la scară largă, implicând parteneri, strategii și surse de finanțare noi. Proiectul este pus în aplicare în șapte țări din lume, Republica Moldova fiind singura din Europa.

Citește mai departe

Social

Ce este Convenția de la Istanbul și de ce întârzie să fie ratificată

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Mai multe organizații și reprezentanți ai societății civile solicită ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) până la finele anului 2019. Un apel în acest sens a fost adresat președintei Parlamentului Zinaida Greceanîi și premierului Ion Chicu.

În Republica Moldova, violența împotriva femeilor și violența în familie reprezintă în continuare o gravă încălcare a drepturilor omului și cea mai gravă formă de discriminare față de femei. Potrivit unui studiu recent aproximativ 41% dintre bărbați și 19% de femei consideră că sunt momente când o femeie merită să fie bătută, iar 40% dintre bărbați consideră că femeia este responsabilă dacă a fost violată.

PE LUNG

Ce este Convenția de la Istanbul 

Convenția de la Istanbul reprezintă la moment cel mai eficient instrument internațional pentru a asigura prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie și se bazează pe convingerea că violența împotriva femeilor încalcă grav drepturile fundamentale la viață, securitate, libertate, demnitate, integritate fizică și emoțională și că acest fenomen nu poate fi ignorat de către state. Mai mult, Convenția de la Istanbul recunoaște că violența nu afectează doar femeile, ci societatea în ansamblu, fiind necesare măsuri urgente întru combaterea acestui fenomen.

Astfel, documentul cere statelor părţi să implementeze într-o manieră cuprinzătoare şi coordonată politici îndreptate împotriva acestui tip de violenţă. Drepturile victimelor trebuie să se regăsească în centrul acestor politici. Eforturile societăţii civile trebuie încurajate şi susţinute.

Fiecare a 4-a femeie din mediul urban și fiecare a 3-a din mediul rural a trecut printr-o formă de violență

Datele organizațiilor neguvernamentale care acordă suport la peste 3000 de femei și copii, victime ale violenței anual, precum și datele Biroului Național de Statistică și Studiului OSCE „Securitatea și bunăstarea femeilor”, denotă că fiecare a 4-a femeie din mediul urban și fiecare a 3-a din mediul rural, a trecut printr-o formă de violență pe parcursul vieții.

Semnatarii apelului mai arată că, în anul 2018 – opt femei, iar în primele opt luni ale anului 2019, cinci femei au fost omorâte de un membru al familiei, iar alte cincisprezece și, respectiv, șapte femei și-au pierdut viața ca urmare a vătămărilor corporale care le-au fost cauzate de partenerii lor de viață.

De cele mai multe ori, femeile nu raportează cazurile de violență pentru că le este frică de agresor, sunt blamate că au „scos gunoiul din casă”, nu au încredere în autorități și sistemul de justiție, nu au suficiente resurse financiare și oportunități de angajare, mai ales dacă au și copii, iar serviciile de suport sunt insuficiente sau chiar lipsesc.

Convenția de la Istanbul a fost semnată la 6 februarie 2017, dar până în prezent nu a fost ratificată

În acest sens, Convenția conține un șir de prevederi importante care prevăd adoptarea şi implementarea unor politici eficace, cuprinzătoare şi coordonate, susținerea organizațiilor non-guvernamentale prestatoare de servicii, asigurarea colectării de date relevante și dezagregate, promovarea schimbărilor în modelele sociale şi culturale în vederea eradicării prejudecăţilor, obiceiurilor, tradiţiilor şi a altor practici, care sunt bazate pe ideea inferiorităţii femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei şi bărbaţi.

De asemenea, documentul prevede dezvoltarea și susținerea serviciilor de sprijin pentru femeile victime și copiii acestora, creșterea gradului de conștientizare și educație și formarea profesioniștilor, participarea sectorului privat și mass-media în prevenirea și combaterea violenței, ș.a.

Convenția de la Istanbul a fost semnată la 6 februarie 2017 dar până în prezent ratificarea acesteia este tergiversată, chiar dacă reprezentanții Guvernului și Parlamentului și-au asumat de nenumărate ori un angajament public în acest sens.

Semnatarii apelului precizează că agenda de asociere din Planul de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE prevede expres ratificarea Convenției de la Istanbul, acest obiectiv fiind inclus și în mai multe documente de politici naționale, Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului 2018–2022, Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pe anii 2018–2023 și Planul de acțiuni 2018.

În acest sens, organizațiile neguvernamentale și autoritățile responsabile au elaborat proiecte de legi care vizează ajustarea legislației naționale la prevederile Convenției pentru a asigura conformitatea acesteia cu cele mai bune practici și standarde interanționale în domeniu.

Semnatarii apelului: Centrul de Drept al Femeilor, Centrul Internaționla „La Strada”, Centrul pentru Reabilitarea Victimelor Torturii „Memoria”, Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor, Asociația Obștească „Stimul”, Asociația Obștească Promo – LEX, Asociația Împotriva Violenței în Familie „Casa Mărioarei”, Asociația Obștească Centrul pentru Tineri „Dacia”, Instituţia Publică Centrul Maternal „Pro Familia”, Asociația Obștească „Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane”, Centrul maternal „Ariadna”, Centrul Maternal „Pro-Femina”, Asociația Obștească „Interaction”, „Femeia Modernă” (Orhei), „Mildava” (Nisporeni), Vocea Femeilor Rome „ROMANO ALAV”, Forul Organizațiilor de Femei din Republica Moldova”, „Gender-Centru”, Institutul de Rezolvare a Conflictelor, Femeia pentru Viitor (Ungheni), Onoare și Drepturile Femeii Contemporane (Bălți), Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova-AFAM, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, Clubul Politic al Femeilor 50/50, Fundația Est-Europeană, Femeia pentru Societate Contemporană, ș.a.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social2 ore în urmă

Turist în Moldova: Congaz, Găgăuzia

Cu peste 11.000 de locuitori, satul Congaz se număra printre cele mai mari sate europene după numărul populației. Acum doi...

Lifestyle8 ore în urmă

Cum alegi o fereastră termopan?

Cu toate că există o varietate mare de profile, cum ar fi VEKA, Salamander,Trocal, KBE, Aluplast, etc. să alegi un...

Social8 ore în urmă

Despre oameni, destine și deportări, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

La 6 iulie Republica Moldova își va aminti, din nou, de calvarul deportărilor. În această zi, în anul 1949, peste...

Social8 ore în urmă

2 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 252 cazuri noi de infectare și 11 decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EconomieO zi în urmă

Cât costă să mergi la psiholog

Ideea că doar oamenii cu probleme psihologice grave trebuie să meargă la psiholog este demult depășită. Astăzi oamenii înțeleg importanța...

SocialO zi în urmă

1 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 285 cazuri noi de infectare și patru decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

30 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 256 cazuri noi de infectare și nouă decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie3 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031