De Victor Neaga/ Chişinǎu / Moldova.ORG/ — Starea actuală a pădurilor în Republica Moldova este aproape catastrofală. Aceasta este nu altceva decât rezultatul atitudinii pe care noi, oamenii, o afişăm zi de zi faţă de pădurile noastre, degradarea fiind şi o consecinţă a celor care gestionează actualmente fondul forestier.
Modul în care se prezintă pădurea în acest moment reprezintă şi rezultatul unui traseu pe care aceasta l-a parcurs, problemele acumulându-se pe parcursul anilor.
Printre principalele probleme care au afectat pădurile din Republica Molova, pe parcursul a mai mulţi ani, au fost:
– Seceta din anii 1948-1953, care a afectat copacii de ulm;
– Anii 1972-1980 în care s-a declanşat procesul de uscare a stejarului pedunculat şi a gorunului;
– Gerurile timpurii din noiembrie 1993 şi seceta din 1994, care au afectat grav pădurile de salcâm;
– Poleiul din noiembrie 2000 a afectat 51 mii ha de păduri, în special, din nord-estul Moldovei.
– Seceta din anul 2007, care a afectat 2568 ha de păduri.
De asemenea, pădurea este afectatǎ şi de factorul antropic. Până la apariţia omului pe teritoriul actual al Republicii Moldova, pădurile acopereau circa 25% din teritoriu. Pe parcursul anilor, Omul a defrişat circa 15% din aceste păduri, în scopul utilizǎrii lemnului, pentru extinderea suprafeţelor agricole, amplasarea unor localităţi, etc. Procesul de defrişare a pădurilor a provocat anumite modificări în landşafturi, lărgindu-se suprafeţele cu alunecări de teren, suprafeţele cu pământuri erodate etc.
Compoziţia şi structura comunităţilor forestiere s-a schimbat ca rezultat al folosirii unor tehnologii neadecvate în gestionarea fondului forestier în anii când Republica Moldova făcea parte din Uniunea Sovietică.
În anii ’60-’80, la crearea noilor suprafeţe de păduri pe anumite parchete se defrişau arborete natural-fundamentale, se evacua stratul fertil de sol (0-20 cm), se ara pământul şi se plantau puieţii în staţiuni substanţial modificate.
La crearea suprafeţelor de păduri se plantau specii de arbori şi arbuşti alohtoni, improprii pădurile noastre. Cele mai mari suprafeţe au fost plantate cu salcâm. S-au folosit multe specii caracteristice pentru pădurile din ţările de nord (mesteacăn, pin, molid, arborele de plută, etc.).
Actualmente, Fondul forestier al Republicii Moldova se află în continuă degradare. Această tendinţă este confirmată de raportul arboretelor din rezervaţiile ştiinţifice.
Aşadar, pe parcursul istoriei, în rezultatul gestionării nechibzuite, în rezervaţia ştiinţifică Codrii au apărut 2904,0 ha (59,2%) de arborete derivate.
Suprafaţa arboretelor natural fundamentale este doar 1676,3 ha, ceea ce constituie 33,5% din suprafaţa arboretelor din Rezervaţia Codrii. Aceeaşi situaţie persistă şi în rezervaţia Plaiul Fagului. O situaţie şi mai critică este în rezervaţia Pădurea Domnească, unde arboretele artificiale constituie 57,8%. Arboretele derivate sunt cu o compoziţie şi structură modificată ca rezultat al intervenţiei nechibzuite a omului, dar care îşi păstrează unele elemente de bază ale arboretului natural fundamental. Odată cu degradarea arboretelor are loc erodarea genofondului. De aceea, se constată că una din sarcinele de bază ale silvicultorilor din Republica Moldova este de a stopa tendinţa de degradare a arboretelor.
Specialiştii susţin că această tendinţă ar putea fi stopată doar prin folosirea unor tehnologii avansate de gestionare.
În concluzie, pentru a ameliora starea pădurilor noastre este necesar de elaborat o nouă strategie de gestionare a Fondului Forestier. Ar trebui să vorbim în glas despre viitorul pădurilor noastre. Această problemă nu este cea inutilă. Ea priveşte fiecare cetăţean al Moldovei. Fără păduri nu vom avea nici râuri, nici agricultură. Este destul de clar că, dacă nu vom stopa acest dezastru în domeniul forestier, atunci foarte curând vom rămâne numai cu plantaţii de salcâm şi păduri de carpen, arţar american şi alte soiuri neproductive. Dacă Fondul Forestier va gestiona şi mai departe în acest mod pădurile din R. Moldova, riscăm ca copiii noştri să afle, ce e aceea pădure, doar din cărţi.
