De Angelina Olaru
Scoaterea politicului din manualele de istorie – aceasta e una din condiţiile Europei Unite. Doar aşa e posibil să fie anihilată manipularea în masă de către anumite categorii de politicieni. Acesta a fost îndemnul lansat, recent, de istorici din România, RM, Ucraina şi Bulgaria, în cadrul dezbaterii „Noi despre vecini şi vecinii despre noi în manualele de istorie”, organizată, în premieră, de asociaţiile istoricilor din RM, la o şcoală de vară, la Vadul lui Vodă. Ei au subliniat importanţa dialogului specialiştilor din lagărul fost socialist pentru depăşirea reminiscenţelor comuniste în predarea istoriei.
Profesori şcolari de istorie din republică, inclusiv din Tighina şi Găgăuzia, au fost instruiţi de experţi naţionali şi din străinătate cu privire la noile metodologii. Din cauza regimului de vize impus de autorităţile comuniste, experţii de la Centrul „Educaţia 2000 +” nu au putut ajunge în RM. Convieţuirea armonioasă dintre ţările vecine e o condiţie esenţială a Europei Unite, iar educarea spiritului toleranţei este o misiune a istoricilor. Ca urmaşi ai aceluiaşi sistem educaţional, experţii consideră necesar depolitizarea totală a conţinuturilor manualelor de istorie, pentru a evita manipulările politicienilor. Or, în special în RM, în predarea istoriei în şcoală, prevalează politicul în detrimentul aspectelor culturale şi sociale. De calitatea predării istoriei depinde formarea bunilor cetăţeni şi educarea spiritului de toleranţă.
Problemele spinoase din această sferă nu pot fi remediate prin prisma unor interese politice, a atenţionat autorul de manuale Igor Şarov. Inocularea spiritului critic la generaţiile în creştere, schimbul de experienţă dintre istoricii europeni şi depăşirea chestiunii identitare sunt esenţiale. Exemplul germanilor şi francezilor care au elaborat un manual comun de o istorie, având aceleaşi probleme în regiune, crede istoricul, ar fi un exemplu şi pentru RM.
Şi problema cunoaşterii istoriei Basarabiei în România
Şi exemplul Bulgariei în depolitizarea istoriei este unul excelent. Ce-i drept, a fost o cale lungă şi dificilă. „Acum în sistemul educaţional bulgar există un echilibru în predarea istoriei, cu o nouă „generaţie” de manuale pentru gimnaziu şi liceu, mult prea „revoluţionare”. Problema noastră e că profesorii nu sunt suficient de pregătiţi pentru noul sistem”, a menţionat Kina Kotlarska, expert al Inspectoratului Regional de Educaţie.
Rodica Naniu, conferenţiar la Facultatea de Istorie a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, a subliniat importanţa schimbului de experienţă dintre ţările ex-socialiste, care s-au confruntat cu aceleaşi probleme ale discursului identitar şi care în prezent trebuie să-şi deschidă istoria spre o abordare obiectivă, din perspectiva multiculturalităţii, în care fiecare cetăţean, indiferent de etnie, să se regăsească la nivelul contribuţiei pe care etnia sa a avut-o la dezvoltarea civilizaţiei majoritarilor (respectiv a civilizaţiei românilor, ucrainelilor, bulgarilor). Istoricul a evidenţiat necesitatea schimbării accentelor spre istoria culturii, a mentalităţilor, vieţii cotidiene, personalităţilor etc.
“Cred, în experienţa unor întâlniri între autorii de manuale de pe ambele maluri ale Prutului, care să ofere soluţii viabile ambelor sisteme de învăţământ, inclusiv elaborarea unor manuale comune”, observă Rodica Naniu. Ea a evidenţiat şi o altă problemă, la nivelul cunoaşterii istoriei Basarabiei în şcolile româneşti şi optează pentru introducerea măcar a unui asemenea curs opţional.
Românii ca şi inexistenţi în manualele ucrainene
„Să încercăm să arătăm unde istoria ne-a intersectat şi ce am învăţat unii de la alţii din experienţa trecutului. Manualele din Ucraina, spre exemplu, au rămas cu acelaşi mesaj la adresa României, pe alocuri chiar foarte înrăit. Cât priveşte RM, suntem prezenţi în manualele lor doar pe hartă, despre existenţa noastră în istoria Ucrainei, aflăm numai în contextul contactului dintre Bogdan Hmelniţkii şi Vasile Lupu sau a conflictelor îngheţate, cu diferendul transnistrean”, a spus dr. Sergiu Musteaţă, preşedintele Asociaţiei tinerilor istorici din Moldova.
Rezolvarea problemei predării istoriei într-o Europă Unită este o problemă dificilă, totuşi, putem ajunge la un compromis, consideră expertul. „Deşi suntem diverşi, suntem egali. Principiul lansat de Consiliul Europei, este valabil şi pentru UE, deoarece ţările UE – cele care candidează, cele care aspiră să deschidă portiţa negocierilor, precum e RM, ar trebui să se gândească cum să ne cunoaştem mai bine, dar nu în detrimentul istoriilor naţionale, deoarece bunul cetăţean trebuie să-şi cunoască propria istorie”, a afirmat Sergiu Musteaţă.
„Istoricii vor apăra mereu cauza naţională, chiar şi într-o Europă Unită. Datoria noastră e să ne păstrăm specificul naţional ca ceva pozitiv, ca element de respect reciproc. Europa Unită este una puternică în condiţiile dialogului şi a înţelegerii dintre vecini”, a remarcat Kostadin Grozev, conferenţiar la Universitatea din Sofia.
Istoricul Igor Şarov a adus în prim-plan problema românilor din regiunile Cernăuţi şi Odesa, care nu au acces la învăţarea istoriei în limba maternă. Mai mult, autorităţile ucrainene au impus românilor un regim de vamă, care interzice circulaţia liberă a literaturii pentru ei din România şi RM. Experţii ucraineni, însă, au refuzat să ia o atitudine tranşantă în această privinţă.
