Connect with us

Economie

Angajații CFM și-au primit, în sfârșit, salariile

Publicat

pe

Toți angajații „Calea Ferată din Moldova” (CFM) și-au primit salariile restante.

Încă în 2015, sindicatul de ramură au încheiat un acord cu conducerea întreprinderii, care s-a angajat să lichideze datoriile la salarii timp de un an. Acesta, însă, nu a fost respectat, transmite sindicate.md. În urma multiplelor proteste ale feroviarilor, care au avut loc în perioada iulie-septembrie 2016 în mai multe localități din țară, s-a început achitarea lunară a salariilor, dar au rămas datoriile acumulate din anii precedenți, care, potrivit sindicaliștilor, s-au format din cauza gestionării ineficiente a întreprinderii de stat de către fostele conduceri.

Negocierile dintre Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova (FSFRM) și conducerea CFM au continuat în vara lui 2018, când erau înregistrate deja datorii la salarii de peste 143 milioane lei, fără plăți sociale, și s-a solicitat ca factorii de decizie guvernamentali să întreprindă măsuri pentru soluționarea acestei probleme.

Totuși, ieri, când Iurii Topala a anunțat că CFM a achitat toate restanțele salariale angajaților săi, acesta nu a precizat care a fost valoarea datoriilor acumulate de întreprindere la plata salariilor. Mai mult, în vara anului trecut, în presă au apărut informații potrivit cărora angajații CFM nu și-au primit salariile de trei luni. Directorul instituției a declarat anterior că aceasta înregistrează anual pierderi de 100 mln de lei.

Totodată, Topala a anunțat că a fost instituită o comisie, formată din reprezentanți ai administrației CFM și ai sindicatelor de profil, în cadrul căreia sunt analizate posibilitățile de majorare a salariilor pentru angajați.

loading...

S-a lansat în presă în toamna lui 2012, la ziarul Timpul, unde a fost reporteră și redactoare adjunctă. S-a alăturat echipei Moldova.org începând cu iunie 2016.

Economie

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE din vecinătatea europeană

Publicat

pe

PE SCURT

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană, anunță platforma proiectelor de asistență tehnică finanțate de UE în Republica Moldova, eu4moldova.md.

PE LUNG

Uniunea Europeană a investit în Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător, agricultură, economie și dezvoltarea afacerilor, energie, transport și infrastructură, mediu și dezvoltare durabilă, justiție și poliție, administrație publică, cultură, știință și educație, sănătate și incluziune socială, societatea civilă și drepturile omului, cooperare transfrontalieră.

70% din exporturile moldovenești și 56% din comerțul total din anul 2018 au plecat spre UE

Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător

DCFTA (Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător) a beneficiat de peste 36 milioane de euro (36,029,205.00 euro), fiind investiți în proiecte care au fost deja implementate sau sunt în derulare (proiecte din 2013 până în 2024). De exemplu, din 2014 până în 2024 se desfășoară proiectul Facilitatea ZLSAC de sprijinire directă a IMM-urilor”. Obiectivul este de a îmbunătăți accesul la finanțare prin asigurarea unor sisteme de garanții și a unei asistențe tehnice pentru sporirea numărului proiectelor viabile derulate de IMM-uri. Proiectul acesta costă peste 10 milioane de euro, fiind unul dintre cel mai mare.

Agricultură

Uniunea Europeană a investit peste 73 de milioane de euro (73,620,670.00 euro) în agricultură. Cel mai mare proiect finanțat este Programul European de Vecinătate pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (ENPARD) cu 53 de milioane de euro. Acesta a început în 2015 și va dura până în  2020. Proiectul are obiectevele generale de 1) asistarea Guvernului Republicii Moldova în eradicarea sărăciei, promovarea creșterii durabile și incluzive, consolidarea și îmbunătățirea guvernării democratice și economice; 2) să încurajeze consolidarea încrederii în Republica Moldova, urmărind – prin intermediul unei componente specifice – regiunile și unitățile administrativ-teritoriale cu statut special.

Economie și dezvoltarea afacerilor

Peste 56 de milioane, în total (56,964,299.00 euro), au fost livrați către economie și dezvoltarea afacerilor. Cel mai mare proiect, de 23 de milioane de euro, au fost livrați către proiectul Regiuni-țintă UE: Cahul și Ungheni, abilitarea economică inclusivă a regiunilor-țintă din Republica Moldova”. Programul are ca scop de a consolida coeziunea economică, teritorială și socială din Republica Moldova, prin facilitarea creșterii socio-economice locale inclusive, durabile și integrate și îmbunătățirea nivelului de viață al cetățenilor în zona așa-numitele „microregiuni” Ungheni și Cahul.

Energie

În acest domeniu au fost investiți peste 78 milioane de euro (78,785,339 euro). Cel mai mare proiect de aproape 40 de milioane de euro sunt destinați pentru construcția infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și eficiența energetică în clădirile publice (2018-2021). În cadrul proiectului se vor construi și vor fi puse în exploatare 10 sisteme de Aprovizionare cu Apă și de Canalizare, precum și vor fi implementate 8 proiecte de Eficiență Energetică în școli din întreaga țară. Este singurul proiect care încă mai este în desfășurare în acest domeniu.

UE a renovat 700 de kilometri de drumuri și a oferit locuitorilor din Chișinău și Bălți troleibuze moderne

Transport și infrastructură

Peste 174 de milioane de euro (174,476,600.00 euro) au ajuns în domeniul transportului și infrastructurii. Cel mai mare proiect: de peste 119 milioane euro sunt destinate proiectului de restructurare a Căilor Ferate din Moldova. BERD a acordat un împrumut CFM pentru realizarea proiectului, care are ca scop îmbunătățirea infrastructurii feroviare și modernizarea materialului rulant pentru a permite CFM să sporească eficiența și siguranța serviciilor feroviare și să îmbunătățească performanța generală a operațiunilor feroviare.

Mediu și dezvoltare durabilă

Acest domeniu a primit, în total, de la Uniunea Europeană peste 68 de milioane de euro (68,603,109.00 euro). Cel mai mare proiect (Programul de Asistenţă a Politicii Sectoriale în Domeniul Apei) a costat peste 35 de milioane de euro și a fost implementat în perioada 2009-2012. În general, proiectele din acest domeniu au început să fie finanțate de UE încă din anul 2007, când Partidul Comuniștilor al Republicii Moldova avea majoritate în parlament, iar țara era condusă de pro-rusul Vladimir Voronin.

15700 de persoane au acces la apă potabilă, datorită apeductelor construite cu sprijinul UE

Justiție și poliție

Peste 83 de milioane de euro (83,668,994.5 euro) au fost investiți în justiție și poliție. Cel mai mare program implementat de UE este „suportul UE pentru reforma poliției în Republica Moldova (Suport Bugetar)” în valoare de 57 de milioane de euro. Acesta a început în 2017 și se va finaliza în 2020. Un alt proiect de peste 2 milioane de euro, la fel, este destinat reformei poliției. Alți bani s-au dus pentru: sporirea eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor judecătorești în Moldova, pentru sprijinirea prevenirii eficiente și combaterii corupției în sectorul justiției.

Administrație publică

Reforma administrației publice a beneficiar de peste 33 de milioane de euro (33,263,413.9 euro). Aproape 2 milioane de euro s-au investit în îmbunătățirea statisticii regionale în Republica Moldova. Obiectivul general al proiectului a fost să sprijine Moldova în avansarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale cu accent pe dezvoltarea politicii, cadrului legal și instituțional pentru o dezvoltare eficientă a regiunilor Moldovei.

Cultură, știință și educație

La acest capitol, Uniunea Europeană a investit cei mai puțin bani: peste 25 de milioane de euro (25,994,607.00 euro). În schimb, au fost finanțare proiecte pici la nivel local cum ar fi: studiou foto în s. Avdarma, Comrat; școală de robotică, școală de meșteșuguri și altele. Cei mai mulți bani (14 milioane) sunt destinați proiectului Erasmus + Moldova.

Sănătate și incluziune socială

Aproape 14 milioane de euro (13,956,505.3 euro) au fost livrați către diferite proiecte din sănătate și incluziune socială. Trei milioane de euro au fost investiți, de exemplu, în evaluarea capacității și modernizarea Spitalului Clinic Republican.

Societatea civilă și drepturile omului

Aproape 18 milioane de euro (17,819,529.3 euro) au fost investiți în societatea civilă și drepturile omului. În acest domeniu s-au făcut multe proiecte (20), cele mai multe destinate societății civile, drepturile femeilor, tinerilor, vârstnicilor, minorităților naționale, persoanelor cu dizabilități.

Cooperare transfrontalieră

În acest domeniu au fost livrați peste 40 de milioane de euro (40,388,373.4 euro). Cei mai mulți bani au fost destinați suportului pentru implementarea Planului de Acțiune privind Liberalizarea Vizelor: peste 15 milioane de euro. Tot 15 milioane de euro au fost destinați proiectului „Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră între Moldova și Ucraina (EUBAM)”. Acesta a început în 2005 și are scopul de a armoniza standardele și procedurile de gestionare a frontierelor vamale și comerciale cu cele din UE, de a contribui la cooperarea transfrontalieră și consolidarea încrederii, ajutând la îmbunătățirea eficienței, transparenței și securității de-a lungul frontierei moldo-ucrainene. Misiunea are sediul central în Odessa (Ucraina), oficiile statale în Ucraina și Moldova și 6 birouri teritoriale. Proiectul de încheie în 2020.

Uniunea Europeană a investit cei mai mulți bani în domeniul transportului și infractructurii. Cei mai puțini bani au fost livrați spre sănătate și incluziune socială.

loading...

Citește mai departe

Auto

Impactul „seismic” al Brexitului asupra producerii de automobile în Europa

Publicat

pe

PE SCURT

Industria auto europeană a avertizat asupra efectelor catastrofale ale unui Brexit fără acord, spunând că ar avea un impact „seismic” asupra producerii de automobile în Europa, transmite theguardian.com.

PE LUNG

Într-o declarație comună, șefii din 23 de asociații de afaceri auto din Europa și-au unit forțele de precauție împotriva unei ieșiri brutale din bloc de către Marea Britanie, unde gigantii auto BMW, Peugeot PSA și Nissan din Japonia au fabrici.

„Brexit-ul nu este doar o problemă britanică, suntem cu toții implicați în industria auto europeană și chiar mai departe”, a declarat Christian Peugeot, șeful asociației franceze pentru industria auto CCFA.

Profitând de avantajele pieței unice a UE, producătorii de automobile au lanțuri de aprovizionare care traversează canalul englez și Marea Britanie este destinația a aproximativ 10% din vehiculele asamblate pe continent, potrivit datelor industriei.

Primul ministru britanic, Boris Johnson, a continuat să declare că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie, cu sau fără un acord comercial cu Bruxelles.

„Plecarea Regatului Unit din UE fără acord ar declanșa o schimbare seismică a condițiilor de tranzacționare, cu miliarde de euro de tarife amenințând să afecteze alegerea și accesibilitatea consumatorilor pe ambele părți ale Canalului”, se arată în comunicatul comun.

Un Brexit haotic ar reprezenta o lovitură „severă” împotriva lanțurilor de aprovizionare din timp, din industrie, care se întind peste granițele internaționale și depind de o problemă administrativă zero, au avertizat asociațiile.

„Industriile auto din UE și Marea Britanie ar fi afectate în mod semnificativ de taxe suplimentare și de povara administrativă asupra pieselor și vehiculelor auto”, a declarat Bernhard Mattes, șeful lobby-ului auto VDA din Germania.

„În consecință, Marea Britanie și UE ar trebui să întreprindă toate măsurile necesare pentru a evita un brexit fără acord”, a spus el.

Producătorul francez PSA avertizează în iulie (2020) ar putea închide fabrica Vauxhall din Portul Ellesmere din nord-vestul Angliei, dacă nu va fi profitabil.

De asemenea, producătorii auto au scăzut investițiile din Marea Britanie, care au micșorat cu 70%, adică până la 90 de milioane de lire sterline (98 de milioane de euro) în cele șase luni până în iunie, a declarat Societatea Regatului Britanic al Producătorilor de Automobile și Comercianților.

SMMT a avertizat, de asemenea, că costul companiilor auto cu un minut de timp de producție oprit în Marea Britanie s-ar ridica la 54.700 de euro (50.000 de lire sterline).

loading...

Citește mai departe

Economie

Angajații Airbnb, supărați că nu sunt încă bogați

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Comparația istorică dintre „Goana după aur” din California secolului XIX şi metaforica „Goană după aur” a zilelor noastre din Silicon Valley este mult mai potrivită în cazul Airbnbului – un startup formidabil ce a „perturbat” industria hotelieră, dându-le posibilitatea oamenilor de a-și transforma locuințele în hotele, astfel contribuind la ridicarea prețurilor caselor în unele orașe.

O nouă investigație făcută de The New York Times susține că mulți angajați de la Airbnb sunt frustrați că nu sunt bogați – ceea ce potrivit lor se va întâmpla odată ce compania va deveni publică și stocul lor pre-IPO va fi convertit în un stoc comercializat public.

PE LUNG

După cum reportează Erin Griffith, vara trecută lucrătorii au trimis o scrisoare fondatorilor companiei, cerând ca Airbnb să devină o companie publică.

Conform raporturilor, așteptarea acestui fapt a devenit o sursă de stres, astfel încât împiedică unii angajați să-și schimbe carierele și să-și creeze familii. Valoarea Airbnbului a fost apreciată la 31 miliarde de dolari și ar fi preluat 2 tranșe de capitaluri salariale ce vor începe să expire în noiembrie, 2020. Dacă compania nu devine publică până atunci, aceste acțiuni nu vor mai fi de folos.

Toate acestea sunt principalele motive pentru care Airbnb a dat o mică declarație în care se spune: „este de așteptat să devină o companie comercializată public în 2020″, despre care unele surse au spus pentru New York Times că sunt „vești binevenite” pentru mulți „tineri angajați”.

Cu toate că raportul este distractiv și suculent pentru cititori, este și o reamintire a aurei delirante care perpetuează asupra Silicon Valley. Mitul industriei moderne că dacă ești angajat la un startup încă de la începutul lui și ți se acordă stoc pre-IPO, vei deveni cu siguranță milionar odată ce compania devine publică sau va fi cumpărată. Mulți lucrători, deseori, sacrifică salarii mai mari pentru un stoc mai mare, sperând să fie printre puținii norocoși.

Desigur, startup-urile au rareori succesul Airbnbului.

Fostul angajat Airbnb, Gabriel Cole le-a declarat celor de la The New York Times că și-a vândut economiile pentru propriile opțiuni de stoc după ce a plecat în 2015, și a suportat o taxă de 180.000 de dolari la care nu s-a așteptat. „Eu returnam sticlă ca să-mi cumpăr mâncare”, a declarat el.

O parte din farmecul de a lucra la o companie abia lansată este asumarea unui risc care ar putea aduce un câștig financiar uriaș. Totuși, undeva între nașterea Google-ului și ascensiunea Facebook-ului, toți lucrătorii au fost condiționați să creadă că compania la care lucrează îi va face milionari. Acest crez a transformat mulți lucrători în albine lucrătoare nemiloase, motivate pe o promisiune falsă a averii.

Au mai fost astfel de povești și în trecut. Într-o poveste separată din The New York Times din 2015, un reporter a detaliat dezlegarea unei companii numite „Good Technology”. Valoarea companiei a fost estimată la 1.1 miliarde de dolari, dar a fost vândută către BlackBerry cu 425 milioane. De înțelegere au beneficiat, în primul rând, capitaliștii, care au investit în companie, dar a lăsat mulți angajați fără avere, unii chiar au pierdut bani. Când Gilt Groupe a fost cumpărat de Hudson Bay, foștii angajați au declarat celor de la Recode că unii dintre ei au pierdut peste 10.000 de dolari ca rezultat al înțelegerii. În timp ce acestea sunt exemple de achiziție, când o companie devine publică asta nu înseamnă că angajații vor avea o avere imediat.

Sunt o mulțime de factori ce determină câți bani poate să facă un angajat din oferta publică inițială: când un lucrător se alătură companiei, câte opțiuni de stoc sau câte unități de stocuri restricționate primesc, și când decid să vândă toată cantitatea determinată.

„Oamenii cred că oricine lucrează la o campanie abia devenită publică vor deveni instant bogați”, a declarat Lise Buyer, consultant IPO la Class V Group către Los Angeles Times. „Lucrurile nu lucrează așa”.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Alegeri14 ore în urmă

LIVE TEXT // Cum se desfășoară alegerile locale în Republica Moldova

Cetățenii Republicii Moldova, sunt așteptați astăzi la secțiile de vot pentru a vot candidații preferați la postul de primar și...

ExterneO zi în urmă

Sondaj / La 30 de ani de la comunism, Europa de Est este împărțită la capitolul democrație

PE SCURT După treizeci de ani, puțini oameni din fostul bloc estic din Europa regretă schimbarea monumentală politică, socială și...

EconomieO zi în urmă

Care sunt cei mai mari importatori din lume

PE SCURT Dacă economia unei țări ar fi complet autosuficientă și independentă, nu ar mai fi nevoie să se importe...

IstorieO zi în urmă

Cum a fost Lenin împușcat de o femeie aproape oarbă

PE SCURT Pentru că vrem, dragă cititor, să știi lucruri noi și interesante, Moldova.org va publica fragmente din cărți, istorii...

CulturăO zi în urmă

Drumul lui Oprah Winfrey de la 0 la 3 miliarde de dolari

PE SCURT O tânără săracă, de culoare și provenind dintr-o aventură a unor adolescenți, a ajuns cea mai mare vedetă...

Cultură2 zile în urmă

Capitala văzută prin ochii unei artiste: „Chișinău are nevoie de un Batman”

PE SCURT Chișinău are nevoie de Batman, iar Vera Borcuta, artistă, i-a găsit și locul: pe clădirea primăriei Chișinău. În...

Alegeri2 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru WC-urile publice

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Advertisement

Politică

Politică2 zile în urmă

Cazierul virtual al candidaților la Consiliul Municipal Chișinău

PE SCURT Avem 51 de oameni în Consiliul Municipal Chișinău care vor răspunde de bunăstarea și dezvoltarea metropolei noastre. Echipa...

Alegeri2 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru grădinițe

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Cultură2 zile în urmă

Vitalie Colț, despre poezie, Transnistria, masaj și Yardsale-ul „Te salut, Chișinău!”

PE SCURT Vitalie Colț este basistul formației FurioSnails. Pe lângă muzică, artistul a scris o carte de poezii „Pacea din...

Alegeri3 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru drumurile proaste

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Alegeri3 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru ambuteiaje

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Alegeri4 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru câinii vagabonzi

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Politică4 săptămâni în urmă

Igor Dodon efectuează o vizita în SUA. Va rosti un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU

PE SCURT Președintele Igor Dodon întreprinde o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, care va dura o săptămână...

Advertisement

Opinii

octombrie 2019
L Ma Mi J V S D
« sept.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031