Analiza: Initiativele sefului statului au fost puse pe rol

Autor: Vlad Bercu, BASA-press

Cele trei initiative ale sefului statului au fost puse pe rol. La numai o zi dupa lansarea lor Guvernul a avizat pozitiv un proiect de lege privind modificarea si completarea unor acte legislative in vederea lansarii reformei de liberalizare a activitatii economice.

Ceea ce, se parea la prima vedere, a fi o surpriza cvasitotala, s-a dovedit a fi o actiune la care se lucreaza demult. Surse apropiate organismelor financiare internationale, sustin ca autoritatile moldovene intentionau sa lanseze aceste initiative in februarie, insa FMI s-a opus intentiei de a introduce cota zero pe beneficiul reinvestit si amnistia fiscala.

Reforma se va tine pe trei piloni:

un program de legalizare a capitalurilor; o amnistie fiscala; si reformarea sistemului de impozitare a persoanelor juridice.

Initiativele presedintelui Voronin sunt apreciate de manageri drept revolutionare si curajoase, in timp ce unii analisti au rezerve fata de efectele preconizatei reforme.

"Au ramas 10 zile pana la inceputul revolutiei economice", titra ziarul "Nezavisimaia Moldova" de miercuri. Paradis fiscal pentru investitori, inclusiv straini, o dezvoltare intensiva a economiei moldovenesti, cu reducerea ponderii celei tenebre, cresterea salariilor in sectorul real si fundamentarea unei clase de mijloc, astfel sunt apreciate initiativele presedintelui de alti analisti.

"Amnistia capitalului – genial. Cota zero la impozitul pe beneficiul reinvestit – la fel. Cat priveste amnistia fiscala ar trebui sa ne mai gandim", a declarat Alexandr Kopanski, directorul general al S&T Mold. "Economia noastra are nevoie de solutii iesite din comun. Nu mai putem taragana", a estimat Iakov Tihman, directorul general al Efes Vitanta Moldova Brewery, una dintre cele mai puternice din Republica Moldova.

Reducerea economiei invizibile, trecerea unei bune parti din rulajul "negru" de lichiditati la circulatia baneasca oficiala, reducerea spatiului in care este posibila dezvoltarea coruptiei, iata doar cateva din scopurile declarate ce se urmaresc prin cele trei initiative.

"Preferintele fiscale nu sunt un absolut. Ba chiar as spune invers – majoritatea companiilor sunt deprinse sa plateasca impozit, aducandu-si contributia la necesitatile societatii. Nu-i important nici macar nivelul de fiscalitate, sunt importante alte lucruri neoficiale cum ar fi stabilitatea legislatiei, un sistem juridic care ar proteja afacerile de interventii neloiale, multi alti factori", a declarat la BBC Ion Sturza, director general Rompetrol Moldova.

"Este o idee buna impozitul zero pe profitul reinvestit. Intr-adevar este o practica internationala, pe larg aplicata sa contribuie la sporirea investitiilor in economie", afirma Alex Oprunenco, director programe Centrul Analitic "Expert-grup". Insa, afirma el, pe de alta parte, amnistierea fiscala are un hazard moral. Adica, toti agentii economici care au respectat legislatia fiscala si au platit la timp impozitele vad ca se poate de neplatit. Si asta creeaza cateva momente perverse pentru cei care s-au obisnuit sa plateasca. Ei ar putea sa se gandeasca cam in felul urmator: "de ce ar trebui sa platesc daca vine o amnistie fiscala si eu degeaba dau banii".

Amnistia fiscala si cota zero nu se incadreaza in angajamentele fata de institutiile financiare internationale si, in primul rand, Fondul Monetar International, mai este de parere Alex Oprunenco.

Desi afirma ca efectul pentru agentii economici intr-adevar ar putea fi stimulatoriu, Veaceslav Ionita, coordonator de proiecte la IDIS "Viitorul", estimeaza ca "impozitul pe venit nu reprezinta o presiune atat de mare in Republica Moldova" si ca "cu totul alti factori stopeaza dezvoltarea economica, dezvoltarea antreprenoriatului", in primul rand justitia si coruptia. Ceea ce ar trebui "sa ne preocupe este mediul de business, care este foarte si foarte nociv". Prin amnistie este stimulata ineficienta acelora care lucreaza prost si defavorizeaza pe acei care platesc toate impozitele.

Analistul mai este de parerea ca bugetul, care se tine pe consum, "va fi conectat si mai mult la acesta". Nu impozitul pe venit ii face pe agentii economici sa dea banii in plic, ci contributia la asigurarile sociale, care este foarte mare. Taxa pe valoarea adaugata este ridicata.

Dinu Armasu, directorul executiv al Asociatiei Investitorilor Straini, crede ca este pozitiv faptul ca nu vor fi impozitate dublu dividendele. Va fi mai usor de administrat facilitatile pe care le acorda statul atat investitorilor, cat si intreprinderilor mici. Totodata el afirma ca sunt mari impozitele sociale, ca urmare multi agenti economici recurg la diferite siretlicuri ca sa plateasca lumea cat de cat real.

Cum decurg lucrurile, legalizarea capitalului si amnistia fiscala, anuntata de seful statului va incepe chiar in prima jumatate a acestui an.

Ce prevad modificarile la Codul Fiscal care, probabil, vor fi adoptate in cel mult doua saptamani?

Legalizarea capitalului se va efectua prin procedura declararii benevole de catre persoanele fizice si juridice – rezidenti ai Republicii Moldova a capitalului ce le apartine sau care este inregistrat pe numele unor detinatori "nominali" si pentru care, la momentul dobandirii lor, nu au fost achitate impozite, reiesind din valoarea lor reala.

Persoanele juridice vor putea sa-si legalizeze doar activele materiale si financiare (valori mobiliare, bunuri imobiliare, cote-parti), iar cele fizice – mijloacele banesti, active imobile, valorile mobiliare, cotele-parti. Ele vor plati o taxa de legalizare in marime de 5 % din suma mijloacelor banesti legalizate. Pentru alte active se va achita taxa in marime de 5% din valoarea diferentei dintre valoarea declarata a capitalului legalizat si valoarea declarata anterior a acestor active.

Pentru a preveni orice acuzatii de transformare a Republicii Moldova in zona off-shore, nu va fi permisa legalizarea mijloacelor banesti de catre persoanele juridice pentru a reduce riscul ca Republica Moldova sa devina un centru de spalare a banilor de catre unele companii din zonele off-shore. Legalizarea va incepe incepe din data intrarii in vigoare a legii si se va incheia la 1 ianuarie 2009, pentru active imobile, valori mobiliare, cote-parti, iar pentru mijloacele banesti – pana la 30 decembrie 2008.

Pentru a da mai multa credibilitate acestui proces, organele de control fiscal si economic nu vor avea dreptul, prin lege sa verifice sursele de obtinere a capitalului legalizat, cu exceptia cazurilor de spalare a banilor strict prevazute de lege.

Amnistia fiscala va cuprinde restantele, reflectate in sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat, inclusiv evidenta speciala, conform situatiei de la 1 ianuarie 2007, la toate impozitele si taxele, amenzile neachitate la data intrarii in vigoare a legii, inclusiv amanate si esalonate (reesalonate) conform legislatiei in vigoare. Aceste restante urmeaza a fi anulate.

Potrivit proiectului, urmeaza a fi amnistiate si obligatiile fiscale pentru care sunt deschise dosare judiciare la situatie din 1 ianuarie 2007.

La aceasta data datoriile agentilor economici fata de bugetul public national se ridicau la 2 miliarde de lei.

Guvernul considera ca din aceste datorii, in bugetul de stat practic pot fi colectate mijloace banesti in valoare de circa 10-15% din suma datoriilor totale plus amenzi si penalitati (200-300 milioane de lei), inclusiv din contul instrainarii activelor sechestrate.

Organelor cu atributii de administrare fiscala li se va interzice prin lege efectuarea controalelor privind corectitudinea calcularii si achitarii platilor obligatorii, pentru perioadele fiscale de pana la 1 ianuarie 2007.

Impozitul pe profit la nivelul de 0% va fi stabilit la profitul reinvestit, beneficiul ce va fi repartizat intre actionari sau asociati in forma de dividende va fi impozitat la cota 15%.

Legalizarea capitalului si amnistia fiscala ar putea sa fie initiata deja in prima jumatate a acestui an, imediat dupa intrarea in vigoare a actelor respective. Cat priveste reducerea cotei de impozitare, ea ar putea deveni posibila dupa 1 ianuarie 2008.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.

Subiecte similare