PE SCURT
Seceta lovește țara noastră aproximativ o dată la 2-4 ani și a devenit deja un fenomen obișnuit pentru Moldova. Totuși, oamenii de știință spun că situația din anul curent este una fără precedent. Potrivit informațiilor preliminare, seceta se atestă pe întreg teritoriul țării, iar agricultorii declară că vor suferi pierderi serioase și cer susținerea statului. În același timp, Executivul abia evaluează situația, după care își propune să vină cu soluții care să remedieze efectele sectei.
Cercetătorii avertizează că țara noastră va fi și în anii viitori lovită de secetă din cauza schimbărilor climatice și spun că autoritățile trebuie să vină cu un set de măsuri pe termen mediu și îndelungat pentru a preveni efectele dezastruoase ale acestui fenomen.
PE LUNG
Singuri în fața secetei
Sergiu Ciobanu, șeful gospodăriei țărănești „Sfântul Gheorghe” din Ștefan Vodă, spune că seceta a afectat culturile de toamnă.
„Nu are sens să așteptăm recolte bogate. Pe terenurile mele, circa 60 la sută din suprafața semănată cu grâu se mai menține. Dar aceasta pentru că grâul a fost semănat după mazăre, care este un premergător bun”, a spus el.
O parte din lanurile compromise cu grâu au fost „întoarse”, adică arate și însămânțate cu porumb și floarea soarelui. Potrivit fermierului, seceta a fost provocată de schimbările climatice, dar cel mai mult a contribuit dispariția pădurilor.
Vasile Niculița, fermier de la Drăgușeni, r. Hâncești, confirmă că situația e foarte gravă din cauza secetei. Mulți agricultori au „întors” grânele pentru că nu mai are rost să aștepte.
„La noi, totuși, au mai fost câteva ploi și grânele mai au speranță. Dar dacă va continua așa, fără precipitații, chiar va fi o catastrofă”, spune el.
Agricultorii remarcă schimbări climatice evidente. Dacă mai înainte iarna, în localitate, era zăpadă de până la jumătate de metru, atunci anul acesta agricultorii n-au văzut nici zare de fulg.
„Mie mi-a mers că eu mă ocup cu legumăritul. Am teren lângă râul Cogâlnic și am sistem de irigare. Dar am porumb pe deal și am livadă de nuci. Pentru a uda copacii, trebuie să merg cu cisterna, în caz contrar se usucă”, a povestit Vasile.
Vasile Mârzenco, președintele Federației Naționale a Fermierilor, spune că fermierii sunt aproape de disperare.
„Și cum să nu plângă, dacă grâul și orzul sunt uscate pe deal? Nouă ni se zice că țara nu are bani. Dacă nu are bani, atunci degrabă nu o să aibă nici agricultori”, a menționat Vasile Mârzenco. La rândul lor, autoritățile centrale îi îndeamnă pe fermieri să apeleze la companiile de asigurări și să-și asigure roada. „S-a încercat de mai multe ori. Au fost ședințe comune cu asiguratorii și fermierii. Dar cum agricultorii să încheie aceste contracte, când toamna sau primăvara nu le ajung bani să semene terenurile? Și apoi chiar dacă te asiguri, atunci îți găsesc o mie de clenciuri așa ca să nu îți plătească asigurarea, dacă se întâmplă ceva?”, spune Vasile Mârzenco.
Seceta din acest an, ieșită din comun
Boris Boincean, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” spune că seceta din acest an este ieșită din comun, iar lipsa ploilor și temperatura înaltă au compromis semănăturile grânelor de toamnă. Totodată, potrivit lui, situația diferă „de la câmp la câmp”.
„E greu de spus ce pierderi vor fi înregistrate. Până acum putem spune că cel mai mult a fost afectat grâul și orzul în partea de Sud și Centru, în partea de Nord, cred că aceste culturi ar mai putea rezista puțin, deși și acolo pe alocuri au fost afectate. Dacă vor fi ploi, cred că atunci semănăturile existente vor fi suficiente pentru asigurarea securității alimentare”, a explicat Boincean.
Asta pentru că în ultimele șase luni cantitatea totală de precipitații atmosferice a fost cu 127,5 mm mai mică decât media anuală, temperatura medie a aerului a fost cu 3,7 °C mai mare decât media anuală, iar din această cauză, în prezent, rezerva de apă accesibilă în sol este de trei ori mai mică decât media multianuală.
Ce zic ecologiștii
Iuliana Cantaragiu, șefa Centrului Național de Mediu, spune că seceta din anul curent este o consecință a schimbărilor climatice.
„Pe noi, ca ecologiști, ne alarmează acest fenomen. A fost o iarnă lipsită de precipitații și foarte caldă. De fapt, această situație alarmantă a fost înregistrată în mai multe țări europene. În luna ianuarie am fost în Finlanda și acolo, experții erau șocați că în sudul țării nu era zăpadă”, a relatat ea.
Ce a declarat Guvernul
Recent Guvernul de la Chișinău a convocat o ședință pentru a discuta despre efectele secetei prin care trece Republica Moldova în prezent, dar procesul se află abia la etapa de evaluare. „Ministerul Agriculturii a inițiat un proces de evaluare a stării reale a terenurilor în fiecare raion și în măsura posibilităților a fiecărei gospodării. După finalizarea evaluării inițiate de Ministerul Agriculturii, Guvernul va veni cu soluții pentru depășirea efectelor secetei hidrologice și susținerea gospodăriilor agricole”, au declarat autoritățile.
Soluții pe termen scurt
Președintele Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mârzenco, spune că una dintre soluțiile rapide ar fi adoptarea unei legi care să compenseze pierderile agricultorilor în urma calamităților naturale. De asemenea, fermierii ar avea nevoiesă folosească apa pentru irigare în mod gratuit și să aibă înlesniri substanțiale pentru construcția fântânilor arteziene și a lacurilor de acumulare.
Cercetătorul Boris Boincean spune că o soluție imediată ar fi înlocuirea culturilor afectate cu unele mai rezistente, cum ar fi floarea-soarelui, porumbul sau soia. Totodată, cercetătorul recomandă agricultorilor să facă acest schimb cu mare atenție. „Trebuie să ne gândim că după ce recoltăm floarea soarelui vom vrea să semănăm din nou grâul, iar pentru aceasta sunt necesari premergători mai timpurii, cum ar fi hrișcă, mei și chiar in”.
Centru Național de Mediu a venit cu un set de recomandări pe termen scurt pentru toți cetățenii. Acestea se referă în special la reducerea și utilizarea echilibrată a apelor în gospodării:
- folosim rațional apa: închidem robinetul în pauzele când ne spălăm pe dinți, pe mâini sau când spălăm vasele;
- în măsura posibilităților, optăm mai mult pentru dușuri scurte;
- eliminăm pierderile existente de apă, cum ar fi robinete, toalete și țevi defecte.
Soluții pe termen mediu și lung
Fermierul Sergiu Ciobanu spune că statul ar trebui să vină cu un program de reabilitare a ecosistemului, invocând în acest sens exemplul României și campania „O pădure cât o țară”, prin care societatea civilă și autoritățile își propun să lanseze politici și măsuri care să descurajeze și oprească furturile din păduri, dar și să planteze zeci de milioane de noi puieți.
Cercetătorul Boris Boincean spune că trebuie să reevaluam „din rădăcină” strategia de dezvoltare a agriculturii. „Modul de a face agricultură de până acum nu mai merge. Agricultura noastră nu este adaptată la aceste schimbări. Și aici este necesar de schimbat sistemul de agricultură, care include asolamentul, sistemul conservativ de prelucrare a solului, fertilizarea solului. Noi în agricultură am devenit mineri, pentru că extragem și nu punem nimic în loc”.
„În al doilea rând avem nevoie de un program național de asigurare alimentară a populației.
Trei, avem nevoie de selecția soiurilor adaptate la condiții de secetă. Patru, avem nevoie de un fond semincer de rezervă. Dacă vor fi compromise culturile de toamnă, nu vom avea semințe și vom mătura depozitele din Europa”, adaugă directorul Institutului „Selecția”.
Potrivit Iulianei Cantaragiu, de la Centrul Național de Mediu, pădurile vor rezolva problema. „Asta nu înseamnă că dacă astăzi plantăm, mâine o să plouă. Trebuie să ne gândim la generațiile viitoare. Noi avem doar 11,2 % suprafețe împădurite, dar ar trebui să avem 25-30 % de astfel de terenuri. Vrem să echilibrăm clima și să avem precipitații? Trebuie de plantat păduri. Pădurile mențin balanța climaterică. Aceasta e rolul lor. Procentul de împădurire rămâne practic neschimbat, la nivelul de 11 la sută. De ce? Pentru că tăierile de păduri echivalează cu ceea ce se plantează. Plantări la noi se fac, dar se fac și tăieri”, a adăugat iuliana Cantaragiu.
Iuliana Cantaragiu mai spune că avem nevoie de politici care să încurajeze întreprinderile private să planteze păduri pe terenurile lor. În prezent oamenii nu fac acest lucru din cauza dificultății de obținere a autorizației de tăiere a pădurilor. „Putem avea păduri cu statut de protecție, cu scop de conservare, dar să avem și păduri cu scop economic, care pot fi crescute pentru a putea fi utilizate ulterior la încălzire. Acestea vor crește, de exemplu, timp de 20 de ani, dar până atunci își vor îndeplini rolul de componentă a biodiversității.”
Iuliana Cantaragiu mai spune că un alt impediment este cantitatea mare de terenuri agricole. „În Republica Moldova 70% sunt terenuri agricole. Respectiv, agricultorii ar trebui să renunțe la o parte din ele.”
Foto: Facebook/ Centrul Național de Mediu
