PE SCURT

Sulli și Goo Hara, două vedete K-pop faimoase în toată Asia s-au sinucis săptămânile trecute. Rata suicidului în Coreea de Sud se numără printre cele mai înalte din lume. Fenomenul afectează o categorie largă de populație, de la bătrânii care trăiesc în sărăcie lucie la celebrități influente și bogate. Totul se întâmplă într-o societate în care afecțiunile mintale precum depresia și anxietatea reprezintă subiecte tabu. Sulli, o cântăreață de 25 de ani, și-a luat viața în luna octombrie, după ani în care a fost abuzată online. Prietena sa apropiată Goo Hara, în vârstă de 28 de ani, a fost găsită moartă în locuința ei din Seul weekendul trecut. Potrivit poliției, tânăra a lăsat un bilet în care a menționat că se simte „pesimistă”.

În țara noastră, rata suicidului este cu aproximativ 20% mai mare decât în țările europene, iar numărul de tentative de suicid este în creștere.

PE LUNG

Regulile nescrise ale industriei K-pop

Ambele artiste au fost victime ale hărțuirii online și a criticilor din partea publicului. Sulli a fost blamată pentru că a avut câteva apariții în care nu purta sutien și pentru că a transmis live, pe o rețea de socializare, o ieșire în oraș cu un prieten în care apărea consumând un pahar de alcool. În viziunea admiratorilor, însă, cea mai mare „greșeală” a artistei era faptul că li se adresa colegilor de sex masculin mai în vârstă pe nume și că se descria ca fiind „feministă”. Sulli a atras un val de critici negative și pentru că a vorbit public despre depresie.

Cu un an înainte de moarta sa, Goo l-a dat în judecată pe fostul său iubit, pentru că acesta a amenințat-o că va publica înregistrări video din intimitatea lor. Bărbatul a primit 18 luni de închisoare cu suspendare. În timpul procesului, vedeta nu s-a bucurat de susținerea publicului, ci dimpotrivă. A fost hărțuită și mustrată de către mass-media tabloidă, pentru că a încălcat regula nescrisă a industriei K-pop și anume aceea că vedetele trebuie să pară inocente și disponibile sexual, în același timp.

Industria K-pop este una foarte specifică și foarte diferită de industria pop din America, de exemplu. Studiourile de muzică recrutează copii încă de la vârsta de 10-12 ani și le creează un regim special în care aceștia sunt antrenați într-un ritm intens. Adolescenții învață să cânte, să danseze și să se comporte în public fiind strict supravegheați de conducerea caselor de discuri. Cei mai talentați sunt aleși pentru a fi lansați pe piața muzicală. Artiștii semnează contracte pe termen lung care le modelează atât viața profesională, cât și cea personală. Industria muzicii K-pop este cunoscută ca fiind una a „sclavilor”, întrucât, de multe ori, cântăreții sunt de-a dreptul exploatați.

Publicul nu are empatie față de artiste

„Tema sexului este una tabu în Coreea de Sud, comparativ cu țările occidentale. Există un standard moral ridicat, în special pentru celebritățile feminine, deoarece societatea este patriarhală”, a explicat un psihiatru din Coreea de Sud pentru The Guardian. „Societatea sud-coreeană se ține de ideea că bărbații trebuie respectați și că femeile nu merită același respect. Mass-media alimentează asta, așa că nu este surprinzător faptul că publicul nu are niciun sentiment de empatie față de aceste femei”, a lămurit un alt specialist în sănătate mintală pentru aceeași sursă.

„Artistele pot fi ostracizate pentru că nu zâmbesc într-o emisiune de televiziune sau pentru că au citit o carte despre feminism care contrazice societatea sud-coreeană, dominată de bărbați, patriarhală”, a menționat Park Hee-A, un jurnalist K-pop, pentru Associated Press.

După moartea recentă a lui Goo a fost creată o petiție către președintele sud-coreean în care se cer pedepse mai mari pentru comentarii online abuzivi. Peste 20.000 de semnături au fost adunate în mai puțin de o zi. Autoritățile din Coreea de Sud vor începe curând dezbaterea unui proiect de lege supranumit legea lui Sulli pentru combaterea abuzurilor online.

Prima cauză de deces în rândul tinerilor

În ultimii ani, s-au înregistrat cel puțin 18 cazuri în care persoane publice, în special, vedete K-pop s-au sinucis. În 2017, Kim Jonghyun, membru al unei trupe de mare succes, Shinee, și-a luat viața. Acesta a fost găsit inconștient într-o cameră de hotel de către paramedici după ce i-a trimis o scrisoare surorii sale.

Intepretul vorbea despre faptul că sufletul îi este distrus și că se urăște, dar și despre cum un doctor i-a spus că are depresie din cauza personalității sale.

În mai 2009, fostul președinte sud-coreean Roh Moo-hyun s-a sinucis la 62 de ani, sărind de pe o stâncă. Sinuciderea este prima cauză de deces în rândul sud-coreenilor cu vârsta cuprinsă între 10 și 39 de ani. În medie, bărbații au o rată de suicid de două ori mai mare decât femeile. În schimb, tentativele de suicid în rândul femeilor sunt mai numeroase.

Numărul cazurilor de suicid în R. Moldova

Un tânăr de 22 de ani s-a aruncat în gol de la etajul 14 al unui bloc de locuit din municipiul Bălți, pe 1 decembrie 2019. Tragedia a avut loc în jurul orei 21:00, iar victima, care ar fi consumat băuturi alcoolice, a decedat pe loc.

Este unul dintre sutele de cazuri care se produc anual. În țara noastră, rata suicidului este cu aproximativ 20% mai mare decât în țările europene, iar numărul de tentative de suicid este în creștere.

În 2015 au fost înregistrate aproximativ 700 de tentative de suicid, iar în 2016 – peste 800. În anul 2017, 506 persoane și-au luat viața. Principalele motive care duc la tentativele de suicid sunt relațiile de familie și problemele sentimentale, bolile incurabile și situația financiară.